Page 105 - 1962-08

Nr. 239®
V IA T A DE P A R TID
Fiecare membru aS comitetului va răspunde
de cile o formă de învâţămînt
încă de la încheierea anului
şcolar în învăţămîntul de partid
i961—1962, în atenţia comitetu­
lui de partid de la taluming şl
laminorul de 450 mm. din C.S.H.,
a stat îndrumarea organizaţiilor
de bază pentru buna pregătire
a deschiderii noului an. Avlnd
In vedere experienţa bună din
anii trecuţi, comitetul de partid
a luat măsuri pentru a asigura
ca în noul'an cursanţii să-şl în­
suşească temeinic cunoştinţele
politice şi ideologice in strinsă
legătură cu viaţa şi munca prac­
tică.
Intr-o şedinţă de comitet la
cere au participat toţi secretarii
organizaţiilor de bază, s-au sta­
bilit formele de învăţămînt şi
numărul cercurilor, şi s-a trasat
ca sarcină birourilor organizaţii­
lor de bază să treacă la consti­
tuirea comisiilor pentru recruta­
rea cursanţilor.
Cu acest prilej fiecare membru
al comitetului nostru de partid
a fost repartizat să răspundă de
cîte o organizaţie de bază, să
îndrume comisiile ce se formea­
ză şi să participe direct la re­
crutarea cursanţilor. Măsura fi­
ind luată din timp, pînă la 20
august s-a stat de vorbă cu fie­
care dintre cursanţii care vor
frecventa cele 21 de cercuri sta­
bilite să funcţioneze în anul de
învăţămînt de partid 1962—1963,
(2 cercuri de economie politică,
2 cercuri de economie concretă,
1 cerc de filozofle,\7 cercuri de
studiere a Istoriei P.M.R. şi 9
cercuri de studiere a Statutului
P.M.R.). La aceste forme de în-
văţămînit au fost înscrişi, ţinîn-
du-se cont de pregătirea şi de
Agitatorul de la strungărie
Strungarul Dionîsle Pop lucrează de
mulţi ani la atelierele centrale din
Crişcior. Muncitor cu multă experienţă,
el reuşeşte să se achite cu cinste de
sarcinile ce-i revin. Multe din cele mai
complicate piese care cer a fi execu­
tate la o precizie de ordinul sutimilor
de milimetri sînt repartizate pe strun­
gul la care lucrează el. Stima şi în­
crederea cu care i se adresează fie­
care muncitor din această secţie sînf
mărturie a activităţii care o depune el
atît în producţie cît şi pe tărîm obştesc. aer comprimat, nu era la nivelul ce­ strungarii Caro! Lagher şi Petru Criş-
Prin felul cum ştie să se apropie de rinţelor. Agitatorul D. Pop a organizat tiu nu se interesau prea mult ce eve­
oameni, să-i ajute, să lămurească anu- o convorbire lolectivă cu strungarii care nimente au loc pe plan extern. Agi­
mife probleme, D. Pop s-a legat su-
ţ. fipt-eşte-, de fiecare tovarăş de muncă al ce constă greşeala lor în execuţia nî-
vni!s^lî'vl’> •; •
Sînt mulţi strungari în atelier care
atunci cînd au întîmpinat greutăţi la
executarea unor piese au cerut lămu­
riri comunistului Pop, Gu răbdare şi
căldură el a îndrumai pe tineri ca
Nicolae Mtlnteanu, Zeno Drăgan, Iosîf
Drăgan, Alexandru Moga, Ioan Ciocan
şi mulţi alţii. La unii le-a arătat cum
se execută unghiul de degajare la un
cuţit, la alţii cum se centrează un
ax cotit sau cum se filetează un filet
cu mai multe începuturi etc. Mulţi
sînt aceia care vin şi cer sfaturi. Nu
numai pe linie de producţie ci şi în
prob'eme de viaţă.
Iată de ce organizaţia de partid f-a
încredinţat lui Dionisie Pop sarcina de
Chiar 'de la dobîndirea inde­
pendenţei (1957) Ghana a înce­
put să fie cunoscută pe plan
internaţional ca o ţară al cărei
popor luptă activ pentru inde­
pendenţa tuturor popoarelor
care se mai află încă sub ru­
şinoasa dominaţie colonială.
Atitudinea fermă adoptată de
preşedintele Kwame Nkrumah
împotriva intervenţiilor brutale
ale colonialiştilor în problemele
interne ale Congoului, precum
şi participarea Ghanei la con­
stituirea grupului de la Casa-
blanca — organizaţie a statelor
africane care şi-au propus să
lupte împotriva noilor metode
de dominaţie politică şi econo­
mică adoptată de ţările colo­
nialiste — sînt fapte care ilus­
trează politica progresistă pro­
movată de poporul ghanez.
In ceea ce priveşte contribu­
ţia Ghanei la lupta pentru tri­
umful ideilor de coexistenţă paş­
nică între popoare cu sisteme
politice şi sociale diferite, pen­
tru dezarmarea generală şi pa­
ce, trebuie subliniat că aceas­
ta a fost intr-adevăr substan­
ţială şi că acordarea Premiu­
lui internaţional Lenin „Pen­
tru întărirea păcii între popoa­
re“ preşedintelui K. Nkrumah a
constituit o binemeritată încu­
nunare a eforturilor sale în
acest sens.
In acest context, iniţiativa
preşedintelui K. Nkrumah pen­
tru convocarea conferinţei „O
lume fără bombe“ nu a surprins
pe nimeni.
In edificiul parlamentului din te 390.000 de locuitori — a pus rul pentru construcţia barajului cu instalaţii moderne şi cores-
Acera, cei 130 de participanţi la problema construirii unor noi hidrocentralei de la Akosombo punzătoare ritmului de creştere
conferinţă, personalităţi care
aveau cele mai diferite concep­
ţii şi profesii, au elaborat pro­
puneri constructive pentru so­
luţionarea problemelor inter­
naţionale care ameninţă uma­ Mamprobi, Kaneshîe şi Chrls- şi intr-adevăr vitale pentru dez­ mijloace rudimentare, au învă­
nitatea cu un război termonu­ tîansborg este concepţia mo. voltarea Întregii economii na­ ţat să minuiască complicatele
clear.
dorinţa fiecăruia, 432 de munci­
tori, ingineri şi tehnicieni din
rîndul membrilor şi candidaţilor
de partid şi a tovarăşilor din ac­
tivul fără de partid.
Ca propagandişti au fost de­
semnaţi tovarăşi cu pregătire
politico-ideologică şi profesio­
nală corespunzătoare, majorita­
tea cu experienţă în munca de
propagandă. Printre ei se nu­
mără inginerii Nicolae Cioroga-
ru, Virgil Cîrlan, Aurel Pădu-
reanu, lăcătuşul Aurel Poja şi
alţii. Toţi cei 21 de propagan­
dişti, au participat începînd din
27 august a.c. la pregătirea în
vederea deschiderii noului an,
ce s-a făcut la nivelul comitetu­
lui orăşenesc de partid Hune­
doara.
Intruclt în anul trecut frec­
venţa lăsa uneori de dorit din
cauza organizării, (cercul de
studiere a Statutului P.M.R. era
organizat la nivelul secţiei şi
cursanţii care lucrau în schim­
buri nu aveau totdeauna posibi­
litatea să participe) comitetul de
partid a venit cu propunerea
ca la forma de studiere a Sta­
tutului P.M R. să se organizeze
cercuri pe schimburi, la nivelul
organizaţiilor de bază. Comite­
tul de partid de la combinat şi
comitetul orăşenesc de partid,
au fost de acord cu această pro­
punere şi ne-au ajutat în organi­
zarea acestor cercuri, ca şi în
stabilirea programului de desfă­
şurare, fiecare cursant ştiind
de pe acum locul şi zilele în
care se vor ţine lecţiile şi se-
minariile.
In vederea efectuării unul con­
trol şi îndrumării permanente
agitator. Alături de agitatorii Nico­
lae Negrea, Lucian Matieş şi alţii, el
desfăşoară o muncă de agitaţie vie,
permanentă.
In secţie se lucrează multe piese ne­
cesare utilajelor miniere. Pentru ca fie­
care piesă să fie executată la un nivel
calitativ superior, organizaţia de partid, său de vedere, felul în care a înţeles
la instruirile lunare cu agitatorii, a
arătat în ce direcţie trebuie să-şi în­
drepte ei atenţia. Intr-un timp calita­
tea niplurilor necesare conductelor de
executau aceste piese. Le-a exnlicat în
¦plurilor. De asemenea a trecut pe Ia
fiecare şi le-a arătat practic cum tre­
buie să lucreze. La sfîrşitul lunii a
asistat apoi, împreună cu strungarii
care au executat piesele, la controlul
tehnic de calitate. Pentru prima dată
nu s-a respins nici un niplu. Acesta
e unul din exemplele care ar putea
fi date.
In activitatea unui agitator un Ioc
de seamă trebuie să-l ocupe lămuri­
rea unor evenimente ce au loc pe plan
internaţional. Agitatorul Dionisie Pop
fiind abonat la revista „Munca de
partid“, la ziare şi la „Carnetul agi­
tatorului“, studiază diferite materiale
pe care apoi, le prelucrează în faţa
wssssBBBBssaaaamass n a ra n a w a
Particlpînd la această con­
ferinţă în calitate de ziarist, am
avut ocazia să cunosc îndea-
prope tînărul stat independent
african cu o populaţie de
6.690.000 de locuitori care se
străduieşte să ajungă rapid din
urmă în ceea ce priveşte dezvol­
tarea economică ţările avansate.
Trecînd pe la orele prînzului
pe arterele principale ale Accrei
eşti de-a dreptul surprins de
intensul trafic auto care creea-
NOTE DE DRUM
zâ de la bun început impresia
unei mari capitale în plină ac­
tivitate.
Issac Amihere, directorul zia­
rului „The Ghanaian Times“
îmi explică intensa circulaţie
auto ca o caracteristică a tutu­
ror ţărilor africane, care avînd
puţine căi ferate, preferă acest
mijloc de transport mai econo­
micos decît construirea unor
magistrale feroviare.
Siluetele elegante ale noilor
blocuri, cu şase sau opt etaje,
care alternează cri case sără­
căcioase şi uneori chiar insa­
lubre (carte de vizită lăsată de
crunta exploatare colonială) vă­
desc eforturile făcute de guvern
şi populaţie, Imediat după do­
bîndirea independenţei, de a
transforma în scurt timp şi ra­
dical vechiul aspect .al Accrei.
Creşterea rapidă a populaţiei
capitalei — acum se ridică la pes­
cartiere de locuinţe cu ajuto­
rul tinor credite acordate din
partea statului. Ceea ce Impre­
sionează atunci cînd vizitezi
noile cartiere de locuinţe ca
dernă a planurilor urbanistice. ţionale.
din partea comitetului asupra
felului cum se desfăşoară învă­
ţămîntul, a nivelului la care se
predau lecţiile, precum şi a ur­
măririi modului în care cursan­
ţii îşi însuşesc cele predate, noi
am hotărît ca fiecare tovarăş din
comitetul de partid să răspun­
dă de cîte o formă de învăţă­
mînt. *
’Anul trecut am avut greutăţi
in această direcţie datorită fap­
tului că cercul în care erau cu­
prinşi majoritatea membrilor
comitetului, îşi desfăşura activi­
tatea în aceeaşi zi cu toate cele­
lalte cercuri şi deci nu aveam
posibilitatea să participăm la o-
rele de predări şi seminarii.
Pentru aceasta noi am pro­
pus, şi comitetul de partid oră­
şenesc a găsit bună propunerea,
ca cercul la caie sîntem înca­
draţi majoritatea membrilor din
comitet, să funcţioneze joia, pen­
tru a avea posibilitatea să par­
ticipăm, în ziua de vineri, la
formele de care am primit sar­
cina să răspundem.
In acest fel vom putea asigu­
ra controlul şi îndrumarea ne­
cesare bunei desfăşurări a nou­
lui an de învăţămînt de partid.
Aceasta, împreună cu celelalte
măsuri luate, vor conduce la
obţinerea unor rezultate mai bu­
ne decît în anii trecuţi.
IOAN MUNTEANU
responsabil cu propaganda
şi agitaţia
O C T A V I A N P Â L C ATI
locţiitor ol secretarului com ite­
tu lu i d e partid de la blum ing
şi la m in oru l d e 450 m m .
muncitorilor din secţie. Aşa au fost dez­
bătute materiale ca „Zborurile navelor
cosmice sovietice „Vostok-3“ şi „Vos-
tok-4“, „Criza politică din Argentina",
„Atacul pirateresc împotriva Cubei“
etc. De obicei, agitatorul relatează
faptele, care apoi sînt dezbătute de
cei prezenţi. Fiecare îşi spune punctul
el problema respectivă. Discuţiile care
se poartă îi atrag mai repede spre ci­
tirea materialului din presă. înainte
tatorul nu i-a lăsat să fie indiferenţi.
Prin discuţiile purtate cu ei a reuşit
să le trezească interesul pentru ceea
ce se petrece şi pe plan mondial.
Recent, strungarul Dionisie Pop s-a
reîntors din concediu. Şi l-a petrecut
în R.P. Ungară. Dimineaţa, înainte de
începerea schimbului tovarăşii lui i-au
strîns călduros mîna.
— Cum a fost în concediu? O să ne
povestiţi despre ce aţi văzut acolo ?
!-a întrebat Ştefan ©andin secretarul
organizaţiei U.T.M.
— Desigur, şi cît de curînd. Am ce
povesti 1 Ca şi în ţara noastră, oa­
menii muncii din R.P. Ungară ridică
noi construcţii industriale şi social-
culturale, îşi făuresc un viitor fericit.
S. 6ERBU lim ba germ ană după textu l lui
Noile locuinţe sînt comode, a-
trăgătoare şi păstrează specifi­
cul arhitectonic naţional.
Pe Kwame Nkrumah Avenue,
la marele magazin universal
Kinksway două mari vitrine sint
rezervate produselor fabricate
de tînăra industrie uşoară gha-
neză. Produse alimentare cum
ar f i : lapte praf, brînzeturi,
conserve de ananas, ciocolată,
ţigări etc. sînt numai o mică
parte din vastul sortiment ex­
pus şi calitatea lor rivalizează
cu cele mai bune produse simi­
lare importate din Anglia sau
Olanda. Alături, în cealaltă vi­
trină, confortabila mobilă de
mahon, pr^iusele textile, obiec­
tele decorative din abanos, fil­
deş sau corn ilustrează măies­
tria meşteşugarilor şl muncito­
rilor ghanezi.
Pe aceeaşi stradă, peste drum
de Cocoa House, văd cîteva gru­
puri de curi'"şi adunaţi în faţa
vitrinelor unul nou magazin
construit de Union Trading
Company (o mare firmă comer­
cială cu capital autohton) care
va desface produse „Made în
Ghana“ . Vînzătoarele te sfătu­
iesc cu mîndrie şl siguranţă să
cumperi aceste produse ale
muncitorilor ghanezi.
Există multe indicii că poporul
ghanez îşi dă seama de însem­
nătatea luptei pe care o duce
pentru realizarea independenţei
economice, fundamentul suve­
ranităţii şi independenţei poli­
tice al oricărei naţiuni. Vizltînd
portul artificial Tema şi şantie­
pe fluviul Volta, am putut con­
stata că în Ghana, în cadrul
politicii de industrializare se
pune în prezent accentul asu­
pra unor obiective importante
drumul socrsLim uim ffa'g. 9
Ce propuneţi pentru Cea mai frumoasă
îm bunătăţirea calităţii
99
metal ului
mobilă 1'\6f
SSsat a c c e s a r e e f o r t u l» 1
Vizitatorii expoziţiei cerce­ vă voi spune că Nicolae Boloţ 1
e înalt, blond. E ste su ficien t 7
comune tau cu a ten ţie fiecare garni­
tură de m obilă, com entau li­ să spun că echipa lui s-a 1
angajat ca prin folosirea cu
Sn cadrul rubricii de discuţii fabricaţi după metoda semius­ nia ei, execu ţia pînă în cele chibzuinţă a panelului să e- 1
conom isească în acest an m a­
susţinută de ziaPul nostru pe cată. tn felui acesta credem că mai m ici detalii. Exclam aţiile terial pen tru 2 cam ere com bi­ 1
7
tema descoperirii şi valorifică­ pretenţiile ©ţelarilor vor fi sa­ „foarte fru m os“, „m inunat“, 1
rii rezervelor de îmbunătăţire a tisfăcute pe deplin. Mulţumim răsp lă tea u acum p e cei din
calităţii metalului fabricat la ziarului pentru sprijinul acor­ ateliere, din a căror m eşteşug nate. Şi s-a u ţin u t de cu vîn t. 1
Hunedoara şi Călan, a fost pu­ dat.
au fo st realizate ca m ere co m ­ T îm plarii d e la „C rişa n a “ au 7
7
blicat la sfîrşit’ul lunii iulie un Âvînd în vedere caracterul ru­ binate, dorm itoare, bucătă­ realizat şi livrat 5 cam ere T
articol semnat de Iov, ing. Cor­ bricii la care a fost înserat ar­ rii... com binate tip „1 M ai“ num ai 1
1
nel Heîieieanu, adjunct al şefu­ ticolul — de disr.ţii — cerem M obilierul nu este num ai din m aterial econ om isit. La 7
lui secţiei O.S.M. nr. 2 din Com­ permisiunea de a ne spune şi un lu cru util, ca re trebu ie să aceasta a con tribu it dih plin 'l
binatul siderurgic Hunedoara. noi părerea în legătfură cu un echipa lui B oloţ. Şi pen tru
Printre altele, In fie în acelaşi tim p şi durabil, că este vorba de econom ii tre­ 7
___ _ aspect al mun-
^ şi p ractic, şi com od . El tre-
articol se sub- ~ cii tovarăşilor buie să reprezin te totodată buie am intită inovaţia m ais­ 7
linia faptul că P e n rniete m a te ria le lo r oţeiari din Hu- fru m osu l, să creeze arm onia trului G heorghe Iga: „A d ap­ 7
oţelarii întîmpî- liniilor şi culorilor in tr-u n tarea unui dispozitiv pentru T
p u b lica te nedoara. interior, să-i dea atm osferă şlefuirea pieselor de m obilă r
rotunde“ . Cu acest dispozitiv
nă greutăţi în _______________________________ _ Este adevărat plăcută. Aceasta este dorin­ se econ om isesc lunar p este 7
l'upta lor pen- c - e. au avuţ de 1.000 lei. Dacă m ai p u n e m la 7
ţa cum părătorilor. D orinţa socotea lă şi maşina de ş lefu ­
it sem i-autom ată cu care se J
trîi îmbunătăţirea calităţii oţe­ întîmpinat greutăţi din cauza celor care realizează m obilă lucrează acum, este clar. că 7
lului şi din cauză că anumiţi calităţii materialului refractar prod uctivitatea m uncii a cres­ 1
este identică. Verificarea reu ­
7
furnizori de materiale refrac­ livrat de noi. A.cest lucru ni se şitei este aprecierea din p a r­ 7
tare le livrează produse de sla­ datoreşte în parte nouă. Pe de
tea acelora cărora le sint d es­
bă calitate. Printre aceştia era altă parte considerăm că greută­ tinate: oam enilor m uncii.
menţionat şi colectivul între­ ţile sini cauzate şi de depozita­ In dreptul unei cam ere cut.
prinderii „Vulturul“ din Comar­ rea şi manipularea necorespun­
zătoare a materialului refrac­ com binate, lucrată cu furnir Preocuparea pentru calita­
nic. Iată ce ne răspunde con­ tar. Cunoaştem din constatările
ducerea întreprinderii respec­ de nuc, vizitatorii s-au oprit te şi p en tru randament, sp o­
tive. făc'ute Ia faţa locului că Ia
m ai m ult. Cu toţii spuneau: rit i-a fă cu t pe harnicii tim ­
„E cea m ai frum oasă m obilă p la ri să m u n cea scă m ai bine*
„Articolul apărut în ziarul dv. C.S.M. materialul refractar este din ex p o z iţie“ . Şi p rivirile Organizaţia de partid a stu -
din 29 iulie a.c. sub titlul „Mai ţinut în magazii în care plouă, specialiştilor din ju riu au dîat p rop u n erile m u n citorilor 7(
mult efort din partea secţiilor că manimilarea lui se face ne­ fo s t încintate, chiar şi după şi i-a îndrum at in găsirea c e ­ Y
lui mat bun proced eu . Acum
şi întreprinderilor cooperatoa­ glijent. Or, se ştie clin practică ce au socotit, au cerceta t şi se lucrează pe faze de op era ­ 7
ţii. A vantaju l? F iecare m u n ­
re“ a fost analizat de către co­ şi din literatura de specialitate pipăit fiecare colţişor. Locul citor se specializează in tr-o 7
7,
lectivul de muncă al întreprin­ că produsele refractare depozi­ I p e regiune a fo st acordat 7!
derii noastre, în articol se ara­ tate în condiţii necorespunză­ întreprinderii de industrie lo ­
tă că produsele fabricate de noi toare se degradează, li se înrău­ cală „C rişana“ din Brad. In operaţiune pe care o poate 11
executa mai repede şi m ult 7
(e vorba de suporţij de orificii tăţeşte calitatea cu pînă la 50 atelierele lor a fost lucrată m ai bine. A stfel Ioan Fenea r
şi Nicolae ştefa n croiesc mai 7
pentru oalele de turnare) sînt Ia sută. m obila aceasta m inunată. Şi bine, fo losesc plăcile a glom e­ 7!
adesea ovali, ceea ce dbce la De aceea socotim necesar ca dacă m ăiestria tîm plarilor din
pierderi mari de oţel. Precizăm pe iîngă strădaniile noastre de Brad s-a a firm a t eu acest
că aceşti suporţi se încadrează a îmbunătăţi calitatea, să se prilej, este bine să facem cu ­ ra te la m a xim u m lăsind cît
întiiitotul în prevederile STAS- ia de urgentă măsuri la com­ noştinţă cu ei: Turcu G h eor­ mai m ici deşeuri. La fu rni-
ruire, C onstantin Onea şi Ni­
uîui. binat în sensul de a se respecta ghe, Pisău S igrefie, H ofbauer colae M ărcuş îşi dovedesc I
Combinatul din Hunedoara condiţiile impuse de STAS cu şte fa n şi Ştefani Sabino sînt m ai bine m ăiestria, iar la în ­ 7
7.;
ne-a solicitat însă că aceşti su­ nrivire la denozitarea. maninu- cei care au lucrat cel mai cheiere, pregătire m anuală, a-
porţi să aibă toleranţa la di­ larea şi utilizarea materialu­ m ult la m obila expusă. Lus­
mensiuni sitb cele prevăzute de lui refractar. trul im pecabil l-au dat m un­ sam blare şi lustruit se în tîm -
plă la fel. R ezu lta tele a cesto r
STAS. Noi am încercat să sa­ în felul acesta, wrin elimi­ citoarele specializate în acest strădanii nu s-au concretizat 7l
doar in b en eficii în sem n ate
tisfacem această cerinţă a com­ narea tuturor deficientelor atît dom eniu. Dacă am am inti p este plan ci şi în calitatea I
1
binatul'’!. !n acest sens am so­ la fabricare cît şi la consuma­ num ele Rozaliet M atieş desi­
licitat uzinei „23 August“ din tor, prin întărirea colaborării t gur că nu ar fi suficient pen ­
Bucureşti încă din anul trecut dintre aceşti factori, se va ajun­ L tru că mai m ulte m uncitoare
să pună în funcţiune pompa ge Ia îmbunătăţirea calităţii ote­ [ fru n ta şe au fă cu t ca luciul bună a m obilei consem nată de r
juriul care i-a clasat p e p ri­
presei hidraulice de 250 tone în lului, va cîştîga întreaga econo­ mul loc în regiune şi de cel t:
mai exigen t ju riu : ’ oam enii
vederea fasonării acestor repere mie naţională. f m obilei să fie ca oglinda. Şi m uncii care au vizitat ex p o ­ 7
ziţia şi ca re în cartea de im ­ 7|
prin metoda semiuscată, cu care P. DULIAIIU t tovarăşul Nicolae Boloţ, şeful p resii au num ai cu vin te elo ­ 77
L 7!
se poate asigura o mai mare director echipei nr; 2 de tim plari sus­ 7
precizie din punct de vedere al ST. OGHINA Í ţin e „ s ă le p u n em p e to a te la
formei şi dimensiunilor. La data inginer set
t gazetă“ . Dar să vi-l prezint
de 2’? iulie a.c. am primit aceas­
T. PICTOREA C. p e tîn ă ru l ş e f d e e c h ip ă B o ­ gioase la adresa m eşterilor 7
tă nomnă, aşa că în curînd vom preşedintele comitetului sindicatului t loţ. ştim că fo,ptele caracte­ din Brad. t
putea livra suporţij respectivi Întreprinderea de produse refractare t rizează oam enii, de aceea nu L>. CRICOVEANU M17
fv J U
„Vulturul“ Comarnic 5- u J
Cărţi apărute
M ihail Saăoveanu, JUDEŢ AL
SĂRMANILOR — (P ovestiri ale­ Prob eme care cer rezolvarea
se). P refa ţă d e G. C. Nicolescu'r
C olecţia „B iblioteca şcolarului“
nr. 37. E d itu ra tin eretu lu i, 256 Constructorilor şantierului nr. Francisc Bod'o, care lună de Kstfel în prUrnele 7 luni ale
5 T.R.C.H. din Alba Iulia, le lună îşi îndeplinesc şi depăşesc
p a gin i — 4,25 lei. revin în anul acesta sarcini im­ sarcinile de pian. anului productivitatea muncii
portante. Ca urmare a muncii n-a fost realizată decit în pro­
Paul Dabija, PLANTE DE CA­ de zi cu zi, colectivul de aici Totuşi, în ultima vreme, ac­ porţie de 70 la sută. Printre
MERĂ. Ilustraţii de Stihi Bog­ a obţinut unele rezultate. Ast­ tivitatea şantierului nu s-a ri­ cauzele care au dus la nereali-
dan. C olecţia „M fin l indem inati- fel s-a predat baia populară dicat la nivelul sarcinilor. Ca zarea ritmică a planului trebuie
c e “ . E d itu ra tin e retu lu i, 148 p a ­ din Sebeş, piaţa de alimente şi urmare unele lucrări sînt tără­ amintită şi slaba organizare a
blocul cu 24 apartamente din gănate, iar termenele de pre- muncii. La unele puncte de lu­
gin i — 3,50 lei. Alba Iulia. La terminarea aces­ cru se observă o aglomerare a
tor construcţii au contribuit Constfuctori şi construcţii muncitorilor pe suprafeţe rela­
Al. Popa, I. Berciu, CETATEA mai multe echipe şi numeroşi tiv mic|ij. De pildă, la noul bloc
ALBA IULIA. Colecţia „M on u ­ muncitori fruntaşi printre care dare stabilite contractual sint din piaţa oraşului Alba Iulia,
m entele patriei noastre“ . Editu­ zidarii GLitgor Făgădar, Gheor­ depăşite cu lunile. Aşa se pre­ zidarii care execută tencuielile
ghe Tudorescu, Gheorghe He- zintă situaţia la reparaţia ca­ interioare sint mult prea aglo­
ra M erid ian e, 78 p a g in i -f n u ­ negar, mozaicarii conduşi de pitală a reţelei electrice ce a- meraţi.
m eroa se ilu stra ţii — 9 lei. Constantin Ciobanu, instalato­ limentează satul Lanerăm, la
rii termici Carol Plnter si grajdurile G.A.S. Petreşti şi Pentru remedierea acestor lip­
F ranz S chubert, tra d u cere din Galda de Jos. Lucrările au fost suri, pentru îmbunătăţirea con­
tinuă a activităţii, conducerea
Richard Petzold de Iuliu C ons­ şantierului va trebui să elabo­
tantin Spiru. C olecţia „V iaţa în
im a g in i“ , E d itu ra m u zica lă , 40
pagini + ilustraţii — 6 lei.
eK3a^KS3!3HHHS3ZR2
Anul trecut, în septembrie, venit în prezent locuitorii unui tărăgănate din cauză că la a- reze un pian de măsuri tehnico^
la Akosombo a început să devină oraş civilizat şi care le oferă ceste puncte de lucru nu s-a lu­ organizatorice bine studiat. De
realitate un vechi vis al poporu­ condiţii de viaţă omeneşti. crat intr-un ritm susţinut, mun­ asemenea trebuie să se urmăreas­
lui ghanez: zăgăzuirea fluviului ca nu s-a organizat în modul cel că îndeaproape prin grafice
Volta şi construirea unei puter­ La Acera, unde s-au adunat mai judicios, simţindu-se dese­ săptămînale realizările obţinute
nice hidrocentrale. reprezentanţii de seamă ai miş­ ori lipsa unor materiale de ins­ de fiecare echipă în parte, iar
cării internaţionale de luptă talaţii. E drept că în această acolo unde se manifestă defici­
La terminarea primei etape a pentru pace şi dezarmare, am privinţă nici trustul regional nu enţe să se ia măsuri operative.
construcţiei, atunci cînd vor in­ putut constata nemijlocit că a luat cele mai eficiente măsuri Totodată este necesar ca reparti­
tra în funcţiune primele patru popoarele recent descătuşate din de aprovizionare a şantierului. zarea muncitorilor la punctele
generato.are din cele şase pre­ robia colonialistă preţuiesc in­ De pildă, la grajdurile G.A.S. de lucru să se facă cu mai mul­
văzute in proiect, cantitatea de dependenţa, pacea, principiile din Galda de Jos, nici acum nu tă grijă. Pentru aprovizionarea
energie electrică produsă va fi coexistenţei paşnice, dezarma­ au fost montate adăpător iţe au­ ritmică cu materiale trustul re­
de 512.000 kW„ adică de 20 de rea generală şi totală precum şi tomate, deşi lucrarea necesită
ori mai mare decît energia elec­ avantajele materiale şi morale urgenţă. gional va trebui să-şi îndrepte
trică realizată acum de toate ce ar decurge din încetarea
centralele electrice din Ghana. cursei înarmărilor şi dirijarea Lipsa unei aprovizionări rit­ atenţia, în egală măsură, asupra
mice a avut ca urmare directă
Peste 300.000 kW. vor fi utili­ fondurilor respective în scopuri înregistrarea a peste 900 ore tuturor şantierelor din regiune,
zaţi pentru o producţie anuală
de 140.000 de tone aluminiu la paşnice, pentru înflorirea ome­ întreruperi, care au influenţat iar repartizarea lor să se facă în
un combinat de prelucrare a nirii.
bauxitei ce va fi construit în mult productivitatea muncii. funcţie de cerinţele planului de
noul port artificial Tema. murgea d im it r iu producţie.
A. OARGĂ
____ _____
La combinatul pentru alumi­ •;•V- V
niu, cei peste 1.500 muncitori
vor prelucra bauxită extrasă
din bogatele zăcăminte aflate
în regiunile Ashanti, Răsăritea­
nă şi Volta.
•La vreo 30 de km. de Acera,
pe ţărmul oceanului, acum oîţiva
ani în urmă nu exista decît un
sărăcăcios sat pescăresc. Astăzi,
pe acelaşi loc este construit
unul din cele mai mari porturi
artificiale din Africa şi un oraş
nou a cărui populaţie este deo!
camdată de 25.000 de locuitori.
Construirea portului începuse
încă în perioada dominaţiei bri­
tanice, dar lucrările lîncezeau,
aşa că imediat după dobîndi­
rea independenţei, guvernul, în
frunte cu Kwame Nkrumah, a
luat măsuri pentru accelerarea
lor. In mai puţin de cinci ani,
prin eforturi financiare proprii,
Ghana a dobîndit un port dotat
a exportului şi importului.
Acolo, pe ţărmul străjuit de
palmieri, cei care nu ştiau al­
tădată decît să pescuiască cu
i Ä Ä f e : ,V~,V AjW M & ţi
PE K. NKRUMAH ROAD AVENUE DIN CAPITALA G H AN EI,
Utilaje de construcţii şi au de.