Page 11 - 1962-08
P. 11
pag. i DRÜMUl! SOCrAUSMVLUl Nr. 2306
omsmm!iniBSBmme0 lllEEUBBam
itfli^íiiftiiiiáhtwiiiiiiiiittWliÉii rntum
Festivalul Mondial ULTIMEIS STIBÍ ULTIMELE ŞTIRI ULTIMÉIS ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I
n-wnTrTnnrmnrni ii— am - i nmiri ninim!¦¦¦>»— ——— mui
al Tineretului şi Studenţilor
Ziua consacrată tineretului muncitor L u c ră rile Conferinţei in te rn a tio n a le Declaraţia Biroului Politic
HELSINKI Trimişii speciali au participat circa 50 de dele deză P. Kuuossamen, preşedin de la Tokio
Agerpres, 0. Oprică Şi M. Io- tele Comitetului de stat pentru
nescu transm it: gaţi. munca cu tineretul din Finlan al P. C. din Algeria.
da, T. Karkkeinem, secretarul
Ziua de Joi a Festivalului mon Tot joi au avut loc la Helsin comitetului, şi alţi membri ai TOKIO 2 (Agerpres). - TASS ale ordinel 'de z i : cum se poate pre-
dial al tineretului şi studenţi comitetului. transmite i întimpina războiul nuclear, cum se des
lor a fost consacrata tineretu ki circa 30 de spectacole inter făşoară pregătirile în vederea unui PARIS 2 (Agerpres). — cală a crizei, consideră că în cel ^ i
lui muncitor. Au avut loc întîl- Din partea delegaţiei R.P. Ro- L a Conferinţa internaţională de la război nuclear, cum trebuie să se Biroul Politic al P.C. din Algeria scurt timp Biroul P olitic al F rön '' J.i
niri pe profesii ale tinerilor naţionale. La unul din ele şi-a mîne au participat tovarăşii Tokio, pentru interzicerea armei nu dezvolte mişcarea pentru interzicerea a dat publicităţii la 31 iulie o de dc Eliberare Naţională a cărui con
muncitori din fabrici şi uzine, Virgil Troîin, prim-secretar al cleare, pentru o lume fără arme, se armei nucleare şi pentru preîntîmpi- claraţie consacrată problemelor actua stituire a fost anunţată la Tlemcen,
precum şl ale tineretului sătesc. dat concursul si ansamblul C.C. al U.T.M., conducătorul de desfăşoară de două zile şedinţe preli narea izbucnirii unui război nuclear. le ale Algeriei. poate să devină un m ijloc de nădejde
La Casa de cultură tinerii mun legaţiei tineretului romîn, Ionei minare în principalele trei probleme Luînd cunoştinţă dc proiectul de pentru o rezolvare politică dc du
citori au discutat despre drep U.T.M. din R. P.’ Romînă. Ti Crişan, însărcinatul cu afaceri program aprobat în unanimitate la rată a crizei.
tul la muncă, despre influenţa al R.P. Romîne la Helsinki, ultima şedinţă a Consiliului naţional
progresului tehnic asupra con nerii noştri au fost răsplătiţi scriitorii Demostene Botez, Ti- al revoluţiei algeriene, Biroul Politic De aceea, P.C. din Algeria pro
diţiilor de viaţă ale tineretului. tus Popovici şi alţi membri ai al P.C. din Algeria constată că „acest pune ca membrii Biroului Politic să
Tinerii şi tinerele din ţările ca prin aplauze puternice de miile delegaţiei. pioiect dc program conţine în multe se întrunească în oraşul Alger pentru
pitaliste au vorbit despre con probleme principale elemente comu a discuta rolul Biroului Politic, com
diţiile grele de muncă şi lipsa de Spectatori. Cu acest prilej tovarăşul Vir ne cu programul P.C. din Algeria ponenţa lui şi condiţiile în care el
unor drepturi elementare şi a gil Trofin a vorbit despre con pentru actuala etapă a revoluţiei. El poate să ofere imediat muncă şi pîi-
asigurărilor sociale în ţările lor. La spectacolul delegaţiei un diţiile de viaţă şi de muncă arată, dc pildă, că acest proiect dc ne maselor năpăstuite şi, pe baza ale
Tinerii din ţările lagărului so create tineretului din ţara noa program prevede pe plan intern o gerilor libere — instituţii republicane
cialist au vorbit despre trans gare a asistat şi preşedintele stră de regimul de democraţie Conferin|a femeilor din înfreaga Africă cale necapitalistă dc dezvoltare eco şi democratice stabile ţării noastre.
formările revoluţionare din ţă şi-a încheiaf lucrările nomică a Algeriei, iar pe piân ex
rile lor care au dus la o uriaşă Finlandei, U. K. Kekkonen. Cu populară, despre educarea tine tern — o orientare corespunzătoare P.C. din A lgeria se pronunţă îm
dezvoltare a economiei, şi şi-au rilor noştri în spiritul păcii şi acestei alegeri, adică o politică anti- potriva folosirii forţei ca m ijloc dc
împărtăşit planurile de viitor a acest prilej referindu-se la ac prieteniei Intre popoare. imperialistă de pace şi de sprijin din rezolvare a crizei. El consideră că este
căror realizare le va face viaţa partea ţărilor socialiste“. „Publicarea necesară eliberarea tuturor patrioţi
şi mai fericită. ţiunile huliganice împotriva fes P. Kuuossamen a vorbit des-, proiectului de program — se spune lor şi crearea în felul acesta a con
pre activitatea organizaţiilor de în continuarea declaraţiei, va da p o diţiilor favorabile rezolvării crizei.
Reprezentanţii tineretului să tivalului, săvîrşite de elemente tineret din Finlanda, consacrată DAR-ES-SALAM 2 (Agerpres) rea totală a femeilor africane sibilitate poporului să aibă un rol
tesc care au purtat discuţii la întăririi prieteniei dintre tinerii La Dar-Es-Salam şi-a încheiat pentru ca ele să poată partici mai important în încetarea actualei „Biroul Politic al P.C. din Algeria,
fermele din apropiere de Hel în slujba oficinelor de propa din întreaga lume, despre nă lucrările prima conferinţă a fe pa la activitatea socială, poli crize a Frontului de Eliberare Naţio se subliniază în declaraţie, se anga
sinki, au dezbătut problemele zuinţa tineretului finlandez spre meilor din întreaga Africă. tică şi economică, să acorde nală. Proiectul dc program scoate in jează solemn să îndeplinească acest
reformei agrare, ale progresului gandă şi spionaj imperialiste, pace şi înţelegere între popoare. Conferinţa a discutat rolul sprijin marii mişcări de elibe evidenţă prejudiciile pricinuite naţiu program in colaborare cu toţi patrio
tehnic în agricultură etc. EI şi-a exprimat dorinţa ca re femeilor în lupta pentru inde rare politică şi economică a con nii de această criză : fiecare zi pier ţii, fără nici o deosebire, pentru a
el a declarat: „Am dorit foarte laţiile dintre tineretul finlandez pendenţă, pentru dezvoltarea tinentului african, să contrî. dută întîrzie îndeplinirea acestui pro deschide calea spre o societate socia
Discuţiile şi întilnirile din ca şi cel romîn să se dezvolte tot socială şi economică a ţărilor buie la progresul popoarelor a- iect. listă, aşa cum arată partidul nostru
drul programului zilei tineretu mult să asist la acest specta mai mult. . africane, problemele organizării cestui continent, la colaborarea P.C. din Algeria, care a propus în propriul său program.
lui muncitor s-au încheiat prin- politice a femeilor şi altele. şi unitatea statelor africane şi in repetate rînduri o rezolvare radi-
tr-o serbare în parcul Kaisa- col, pentru a-mi exprima astfel Conferinţa a adoptat statutul să stabilească relaţii de priete In cazul acesta se vor putea crea
niemi. organizaţiei femeilor din întrea condiţiile politice şi sociale pentru
regretul în legătură cu com por ga Africă, nie şi colaborare între femeile constituirea unui partid unic care să
Reprezentanţii a 102 ţări au Statutul precizează că obiec se bazeze pe ideologia clasei munci
participat împreună cu repre tarea unor grupuri lipsite de tivele şi sarcinile organizaţiei din Africa şi femeile din întrea toare, ideologia socialistă“.
zentanţii U.N.E.S.C.O. la coloc femeilor din întreaga Africă
viul consacrat problemelor pă răspundere ale tineretului din s in i: să contribuie ia dezrobi- ga lume în numele progresului,
cii şi independenţei naţionale.
Au continuat, de asemenea, în- capitală, comportare de care dreptăţii şi păcii in întreaga
nouă finlandezilor ne este ru lume.
şine“ . ?(
v
La invitaţia legaţiei R.P. Ro
mi ne din Helsinki şi a condu
cerii delegaţiei tineretului nos
tru, joi a avut loc o întîlnire
cu membrii Comitetului de stat
pentru munca cu tineretul din
Finlanda. La această întîlnire Atentat nereuşit la viata
lui K w am e Nkrurnah
au participat din partea finlan
Sisscese aia tinerilor sportivi ramlni ACCRA 2 (Agerpres). — de nord a Ghanei) pentru a
In seara zilei de 1 august a saluta un grup numeros de
HELSINKI 2 (Prin telefon de la învingătorii urmînd să fie cunoscuţi avut loc o tentativă de asasi elevi. Preşedintele nu a avut ni
trimişii Agerpres). astăzi. Dintre luptătorii romîni care nare a preşedintelui Ghanei, mic de suferit.
au mai rămas în cursă pentru primele Kwame Nkrurnah, care se îna
Joi, în cadrul Jocurilor Sportive locuri, s-a remarcat îndeosebi David poia de la o întrevedere cu pre A fost ucis un elev şi au fost
Prieteneşti ale Festivalului Mondial (cat. 63 kg.), care a făcut meci egal şedintele Voltei Superioare. Po rănite 56 de persoane, printre
de la Helsinki luptătorul romîn Iosif cu finlandezul Erikila şi a obţinut care citeva din anturajul preşe
M oca a repurtat un frumos succes,
tîlnirile pe profesiuni în ora cucerind medalia de aur la cat. 78 decizia în faţa luptătorului german trivit agenţiei Reuter, s-a arun dintelui.
cat o bombă asupra automobi
şul Lahti unde au plecat pen kg. Aceasta a fost cea de-a 6-a m e Elmasri. Poliţia a înconjurat regiunea
tru citeva zile tinerii construc- dalie de aur, cîştigată de sportivii Turneul masculin de volei la înalt lului preşedintelui, care se opri în care a fost săvîrşit atentetul încheierea unul acord în Algeria
Tori şi tinerii muncitori din in romîni în cadrul Jocurilor sportive nivel programează în primul act în- se în satul Kulungulu (partea şi îi caută pe asasini.
dustria de prelucrare a lemnu prieteneşti de la Helsinki. La cate tîlnirea dintre echipele selecţionate ale
lui. In oraşul Tampere continuă goria semigrea, N. Martinescu a dis U.R.S.S. şi R.P. Romîne. Vizita şahului Iranului în Afganistan ALGER 2 (Agerpres). — TASS probleme principale : crearea
discuţiile între tinerii metalur- pus la puncte de Klinger (R.D. Ger transmite: Biroului Politic al Frontului de
gişti. La cinematograful Alppi mană) şi a terminat la egalitate cu Tinerii sportivi romîni se bucură KABUL 2 (Agerpres). — laţiiior dintre Afganistan şi Pakistan. Eliberare Naţională, alegerea in
din Helsinki a continuat „tri bulgarul Radev. Competiţiile de lupte de o frumoasă apreciere din partea La Kabul a fost dat publicităţii un Şahul Iranului s-a arătat dispus să La Alger s-a anunţat că. în jurul datei de 27 august a unei
buna liberă“ . La aceste discuţii clasice continuă la celelalte categorii, specialiştilor şi cercurilor sportive fin comunicat cu privire ia vizita în A f continue eforturile în această direcţie. urma tratativelor care au avut adunări naţionale constituante,
landeze. O delegaţie sportivă a tării ganistan a şahului Iranului. In co loc în ultimele zile între Mo şi convocarea Consiliului naţio
- m z. noastre în frunte cu atleţii Zoltan municat se subliniază că şahul Ira In cursul convorbirilor, se arată în hammed Khider, reprezentantul nal al revoluţiei algeriene la o
Vamos, Ana Beşuan. Olga Borangic, continuare în comunicat, regele Afga vicepreşedintelui G.P.R.A., Ben săptămînă după aceste alegeri.
Apelai Ml II Ttiasl ü rc s if M ir a r O. Lupu şi alţii, au fost invitaţi să nului şi regele Afganistanului au dis nistanului a expus politica de neutra Bella şi Krim Bellkassem şi
participe la mai multe concursuri în cutat probleme interesîrid cele două litate a Afganistanului şi -a vorbit Mohammed Boudiaf, vicepreşe Mohammed Boudiaf a comu
statelor molture ale o. N. u. provincie. ţări, şi îndeosebi problema reluării re- dinţi ai G.P.R.A., s-a ajuns la nicat că este de acord să facă
despre eforturile sale pentru întărirea un acord.
parte din Biroul Politic alcătuit
m : relaţiilor de prietenie cu toate popoa După cum reiese din comu
nicatul comun dat publicităţii din şapte persoane, aşa cum s-a
NEW. YORK 2 (Agerpres), — , U Thant atrage atenţia că rele lumii bazate pe respectul reciproc, la Alger, cei trei au căzut de
acord asupra următoarelor trei anunţat la Tlemcen, pe la ju
La i august U Thant, secre este important să se împiedice in conformitate cu Garta O.N.U.
tarul general provizoriu al intrarea în Katanga a „aventu mătatea lunii iulie.
O.N.U., a dat publicităţii un rierilor care îşi vînd serviciile
apel adresat tuturor statelor autorităţilor provinciale kafcan-
membre ale O.N.U., cerîndu-le gheze şi ale căror activităţi ires- O nouă etapă aluptei de eliberare
„să facă uz de toată influenţa ponsabile şi lipsite de scrupule angolez
lor şi să depună toate eforturile au contribuit în mare măsură
în favoarea unei reglementări la înrăutăţirea situaţiei“ . Demonstraţie de protest împotri va legilor rasiale, în Uniunea sud- PARIS 2 (Agerpres). — extinde pe întregul teritoriu al ţării. punem următoarele condiţii minime
rezonabile şi paşnice în Congo“ . africană. In ultimele săptămîni au av ut loc în Uniunea sud-africană nu Săptămînalul „France Nouvelle“ pu Dar, pentru a apropia victoria în actuala etapă a luptei noastre :
După cum subliniază U Thant Secretarul general precizează meroase demonstraţii de protest im potriva politicii rasiale a guvernu blică interviul lui Mario dc Andrade,
în apelul său, cauza principală că in cazul cind eforturile de lui fascist al Iui Verwoera. preşedintele partidului Mişcarea popu noastră politică, a subliniat Mario de — recunoaşterea dreptului Angolei
a crizei congoleze rezidă în „per convingere pe care le preconi lară pentru eliberarea Angolei, des Andrade, trebuie să ajungem la uni la autodeterminare şi independenţă,
sistenţa încercărilor de secesiu zează vor eşua, el va cere sta In f o t o : O demonstraţie pe stră zile oraşului Jchannesburg. pre noua etapă a luptei eroice a po tate de acţiune pe plan militar. la suveranitate naţională ;
ne din partea provinciei Katan- telor membre „să examineze cu porului angolez pentru eliberarea sa
ga“ , secesiune care „nu ar ser seriozitate măsurile ce vor tre de sub jugul colonialist al imperia Ţările membre ale N.A.T.O. acor — unitatea şi integritatea terito
vi decit intereselor societăţilor bui luate“ . „Mă gindesc, spune liştilor portughezi. dă Portugaliei sprijin şi ajutor mul riului ;
miniere şi anumitor vecini şi U Thant în apelul său, la pre tilateral în represiunile sîngeroase dez
siuni economice asupra autori Discuţiile purtate la O.N.U. în ia lănţuite împotriva poporului angolez — eliberarea necondiţionată a tu-
care nu este justificată nici nuarie a.c., în legătură cu situaţia din care luptă pentru independenţa sa. teror deţinuţilor politici şi înapoierea
istoriceşte, nici din punct de tăţilor katangheze pentru a Ie Angola, a declarat Mario de Andra N .A.T.O. livrează Portugaliei dife în Angola a refugiaţilor şi exilaţilor
vedere etnic". de, au demonstrat că lupta poporului rite arme. La continuarea războiului angolezi;
face să înţeleagă că Katanga nu angolez se află în central atenţiei colonialist din Angola, contribuie dc
Secretarul general cere ca opiniei publice mondiale şi că năzuin asemenea ajutorul economic şi îndeo — garanţii pentru exercitarea drep
toate statele membre să veghe este un stat suveran". ţa sa spre o totală eliberare naţio sebi creditul acordat dc R.F.G. guver turilor democratice, şi îndeosebi liber
ze ca autorităţile din provincia nală este pe deplin matură. nului portughez. tatea activităţii politice şi sindicale ;
Katanga să nu primească nici In încheierea apelului său, U
un fel de asistenţă militară In prezent, în Angola au fost re In domeniul politicii externe, a sub — stabilirea datei şi a garanţiilor
sau nemiilitară, „sub indiferent Thant exprimă convingerea că liniat Mario de Andrade, mişcarea pentru alegerea unui parlament na
ce form ă“; ţional, în baza dreptului de vot uni
„numai un Congo unificat poa versal, direct, egal şi secret pentru
te aduce pacea şi prosperita
tea în Africa centrală“ .
luate operaţiunile militare, care se ca noastră se pronunţă pentru o neutra toţi cetăţen ii;
Noile manevre colonialiste diul O.N.U., Departamentul de racterizează printr-o nouă orientare litate pozitivă. — alegerea organelor dc conducere
Stat s-a grăbit să-l aprobe. militară, elaborată de mişcările poli in toate oraşele şi centrele populate ;
în Congo tice naţionale ale poporului angolez. In caz că guvernul portughez se va
Trebuie spus că accept! nd un Operaţiunile represive întreprinse in hotărî în sfîrşit să ducă tratative cu — stabilirea datei proclamării in
compromis cu Statele Unite în regiunile din nordul tării de către poporul angolez care luptă, noi pro*l dependenţei Angolei.
problema Katangăi, cercurile
monopoliste engleze şi belgiene, trupele colonialiste portugheze, care -
precum şi presa burgheză din
După ruperea tratativelor problema congoleză. Departa nit mult mai organizată şi mai aceste ţări. nu-şi ascund in a- numără peste 60.000 soldaţi, au de- I Stăpîn şi slugă
Adoulâ-Chombe, situaţia din mentul de Stat a elaborat un eficace. ceîaşi timp iritarea şi temerile terminat conducerea luptei populare
Congo s-a înrăutăţit considera plan care, după cum se ştie, în legătură cu încercările capi- dc eliberare să-şi revizuiască planu
bil. Nimeni nu-şi făcuse, desigur sub acoperirea unor fraze ge Pe de altă parte, monopolu talului american de a se infil
iluzii asupra intenţiilor reale ale nerale despre pretinsa dorinţă tra şi mai mult în economia rile strategice şi tactice. Faza defen
lui Chombe şi ale stăpînilor lui, a S.U.A. de a vedea restabilită rile europene au început din katangheză. Ziarul belgian ,,Het
şi ruperea convorbirilor nu a unitatea Congoului, urmăreşte nou să se intereseze nu numai Volk“ a publicat un articol în sivă a operaţiunilor noastre se ter ti francez. Sluga lui este cea mai
constituit de aceea o surpriză. de fapt întărirea influenţei a- de Katanga, ci şi de restul Con care critică vehement activita mină, a spus în continuare M ario de $ Numai în cariile scribilor plă crudă şi mai hidoasă slugă: le
„Tactica Belgiei, a societăţii U- mericane in această ţară. Reali goului. Nu este de prisos Să a- tea americană în Congo. Ziarul Andrade, acum lupta noastră se va ti ti(i să idealizeze societatea capi- giunea străină.
nion Miniere şi a lui Chombe, zarea unui acord între puterile mlntirn că în diverse provincii scrie cu iritare că „actualul gu- \ talislâ întâlneşti stăpîni care îşi
scrie ziarul vest-german „Din occidentale pe baza acestui plan congoleze ele deţin încă poziţii vern congolez se află sub o pu
a fost, însă, aşa cum era de aş economice extrem de puternice, ternică influenţă americană şi a divinizează slugile, slugi care îşi Cîte crime şi jafuri n-a făcut
Ahdere Zeitung“ , este de a ciş- teptat, extrem de dificilă. Mo pe cave nu intenţionează de că S.U.A, îşi consolidează pozi
tiga timp şi a crea fapte îm- nopolurile engleze, belgiene loc să le abandoneze. După cum ţia în Congo“ . Un alt ziar bel © PE SCURT m a adoră pînă la nebunie stăpînii şi această legiune de-a lungul celor
plinite prin manevre de tergi sublinia recent săptămânalul en gian „La Libre Belgique“ acu ţl slugi care îşi dau viaţa unii pen- 130 de ani de existentă. Colonia
versare“ . Tocmai reuşita unor şi franceze îşi au propriile lor glez „Tribune“ , monopolurile ză, la rîndnl său, guvernul S.U.A.
asemenea manevre în cazul tra planuri in Congo, care vin foar europene speră în mod serios de faptul că din primele luni B U D A PE STA . — La 1 august, i tru alţii De cind se ştie însă, lismul francez, stăpînul acestei
tativelor de la Leopoldville, ur te adesea în contradicţie cu in să-1 promoveze pe Chombe în Uniunea scriitoriior unguri a oferit ? stăpînul a fost stăpîn şi sluga slugi, a fost nevoit să-şi ia tăl
mată de intensificarea pregăti teresele monopolurilor ameri fruntea unui guvern al întregii ale independenţei Congoului s-a 0 recepţie în cinstea delegaţiei dc \ slugă. păşiţa din Algeria. Algeria a ră
rilor militare ale secesioniştilor cane. ţări, ceea ce nu este, fireşte, situat pe o poziţie ostilă Bel scriitori romîni care se află în vizită mas a algerienilor. Stăpînului, în
katanghezi şi de punerea Ia posibil fără asentimentul S.U.A. giei. Un articol redacţional al în R.P. Ungară. fi O revistă americană de canca- durerat, i se rupe inima după
cale a unor provocări împotri Diverse elemente au conlucrat ziarului englez „Sunday Tele- (J nuri „7 he Exercise-Book Red" sluga sa, legiunea străină. In
va forţelor O.N.U. au agravat totuşi la realizarea unui corn- lată de ce a fost posibil un graph“ atacă cu vehemenţă u- jj relata intr-unui din numerele sale
criza congoleză, şi aşa •> destul promis. Pe de o parte, autori acord, fără îndoială temporar, neltirile „imperialismului eco
de acută. tatea guvernului Adoula pe care in special asupra a două punc nomic al S.U.A. în Katanga". In C AIRO . — Muncitorii din Aden au \ despre via(a unui stăpîn şi a unei această legiune s-au oploşit crimi
contează S.U.A. a fost serios te : excluderea folosirii forţei
Situaţia creată a scos cu o zdruncinată în ultima vreme. In împotriva secesioniştilor katan prezent, scrie ziarul, sporesc desfăşurat cu succes o grevă gene l slugi E vorba de unul din ascen- nali de război, foşti S.S.-işli. Prin
'deosebită vigoare în evidenţă tre altele, Adoula nu a putut ob ghezi şi adoptarea unei consti bănuielile că perspectiva de a
necesitatea Întreprinderii unor ţine in parlament numărul ne tuţii federale în Congo. înlătura din Katanga societa rală dc protest împotriva politicii im ti dentii familiei milionarului Mar generalii săi fascişti, legiunea
acţiuni hotăvîte în vederea re cesar de voturi pentru aproba tea „Union Miniere“ are părţile perialiste a Angliei. Potrivit ziarului ti gan, un anume Billie H. Morgan, străină a dezlănţuit în 1961 putcliul
stabilirii unităţii Congoului. rea guvernului său remaniat şi Este semnificativ că aplica sale atractive pentru unele gru
Chiar autorităţile O.N.U. înce şi-a putut menţine poziţia nu rea acordului dintre puterile pări influente de la Washing „A l Gumhuria“ , greva generală a pa J care în fiecare seară înainte de din Algeria. Tot ea a furnizat
puseră să vorbească de posibili mai datorită unei manevre pro occidentale a început prin a- ton.
tatea adoptării unor asemenea cedurale. După cum scrie săp nunţarea de către primul mi ralizat întreaga viaţă economică a culcare spală picioarele valetului asasini organizaţiei fasciste O.A.S
măsuri. Curînd, însă, ele au ce tămânalul francez „Express", nistru congolez Adoula a princi După cum se vede, ne aflăm ţârii.
dat ca şi în trecut puternicelor partidele guvernamentale s-au piilor unei constituţii federale. încă departe de o soluţionare a şi-i văcsuicşte cizmele. Bineînţeles Acum e gonită şi sluga. Colo
presiuni ale puterilor occiden destrămat în grupuri adesea os Potrivit acestor principii, Con- problemei congoleze în confor
tale şi au renunţat la orice ac tile, în timp ce opoziţia a deve goul s-ar transforma într-o fe mitate cu interesele poporului N E W YORK. — In seara zilei de că dimineaţa avea de asemenea nialismul francez şi-a trimis sluga
ţiune cit de cit serioasă pen deraţie care ar cuprinde toate congolez. Şi nu e de mirare, 1 august a sosit la New York fostul grijă să-i servească la pat cio să se ascundă în insula Corsica
tru a readuce Katanga în com provinciile congoleze, acestea preşedinte al statului Peru, Manucl colata fierbinte.
ponenţa Republicii Congo. devenind „state membre“ cu o dacă soluţiile se caută la Was Forţele democratice din Franţa
largă autonomie. Federalizarea
In acelaşi timp, între S.U.A., Congoului este, după cum se hington. Londra şi Bruxelles. Prado, demis din postul său în urma Dacă ar fi să ne luăm după cer . desfiinţarea legiunii străine.
Anglia, Belgia şi Franţa au a- ştie, un deziderat al colonialiş
vut loc intense consultări di tilor şi al lui Chombe tot atît de Este neîndoielnic însă că po loviturii de stat de la 18 iulie. P o spusele revistei, există aşadar şi Guvernul francez se eschivează.
plomatice pentru a elabora o vechi ca şi criza congoleză. Pe
poziţie unică a Occidentului în porul congolez va trebui să aibă trivit agenţiilor americane, M. Prado stăpîni care îşi servesc cu credin Iată o slugă si un stăpîn care
cind proiectul noii constituţii
nici nu era încă cunoscut la se- ultimul cuvînt. va pleca la Londra, iar apoi la Paris. ţă slugile. Pardon. Să nu ne pri s-au itibit fră(eşte întru nenoro A
pim cu generalizarea. Stăpînul cirea multor popoare din Africa.
N. RATEŞ A TE N A . — Potrivit ziarului „Ta acesta nti-i decît un milionar îm Sluga şade acum in Corsica. Nu-şi \
N ea “, în Grecia, învăţămîntul este buibat şi plictisit de plăcerile vie mai poate servi stăpînul (colonia
„o problemă colosală“. Potrivit ulti ţii, scrînlit la cap de prea mult lismul) în Algeria. Cu voinţa po
melor date ale Direcţiei naţionale de huzur. Un caz patologic. porului francez, va fi pînă la urmă
statistică, aproximativ 20 la suta din desfiinţată.
populaţie este analfabetă, iar potrivit Cu toate astea, viata a dovedit
datelor U.N.E.S.C.O., acest procentaj că există stăpîni şi slugi care se In alte ocazii, cind moare stă-
este chiar de 24 la sută. iubesc, se ajută şi se servesc re pinul, sluga rămîne pe drumuri, hi
ciproc. cazul nostru, dacă va pieri cil
LO N D RA. — In urma deraierii mai curînd sluga, va muri şi stă
unui tren de persoane în gara Bum - E vorba de un stăpîn aflat în pînul.
ham din sudul Angliei, au fost ră momentul de fafâ cu un picior pe
niţi 37. de călători dintre care trei pragul falimentului: colonialismul 1. P.
grav,
Redaclia şi administraţia zrtrului: str. 6 Martie nr. 9. teletuii; l«S, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei (ieuerale P.T.T.R. tir. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — fio a r u l: întreprinderea P oligrafică „1 M al“ — Deva.
