Page 12 - 1962-08

PROLETARI DIff TOATE ŢĂRILE, UNIT!-V Ă !
Anul XIV. Nr, 2367
IN CINSTEA ZILEI MINERULUI
Şl A ZILEI DE 23 AUGUST
Fiecare tonă de cărbune—
cu un consum de lemn redus
Directivele celui de-al III-lea Son-
greş al partidului au trasat minerilor
ca o sarcină importantă reducerea con-
sumului de lemn de la 53 m.c. pe mia
de tone de cărbune extras în 1959, Ia
ce! mult 35 m.c. în 1965. Comuniştii de
la mina Vulcan au apreciat că dispun
ue suficiente resurse pentru a îndc-
-plini această sarcină înainte de ter­
men, astfel că atenţia lor a fost în­
dreptată in special în această direcţie.
In abataje, ca şi la alte locuri de
muncă din subteran, a început să se
desfăşoarc o însufleţită întrecere sub
lozinca „Fiecare tonă de cărbune cu
un consum de lemn cît mai redus“.
Şefii de brigăzi şi-au mobilizat orta-
cil pentru a folosi raţional lemnul la
lucrările de armare a abatajelor şi
totodată pentru asigurarea unei bune
susţineri a acestora.
Una din principalele căi de reducere
a consumului de lemn este răpirea cu
grijă a stlipilor înainte de prăbuşire.
Brigăzile de mineri din Vulcan, cori-
vlngîndu-se de importanţa acestui lu­
cru, au început să manifeste mai mult
interes pentru recuperarea materialu­
lui de armare. In prezent la fiecare aba­
taj cameră se răpesc un număr în­
semnat de stîipi, care, apoi, sînt refo-
iosiţi. O rodnică activitate în această
direcţie desfăşoară brigada minerului
Vaierian Ţărînă,. din sectorul III, care
reîoloseşte în fiecare lună o cantitate
de peste 6 m.c. de lemn răpit.
Creşterea vitezelor de avansare în
abataje constituie, de asemenea, ,o
importantă sursă de economisire a m a­
terialului lemnos. Un exemplu con­
cludent în această direcţie îi constituie
brigada de mineri condusă de Andrei
Domocoş. Brigada, obţinînd lunar o
y.ileză mediş . de- avansare de aproa-
pe ’ ÎQ0 metri, econiis.ţştţ,. pe această
cale în jurul a 5 m.c. de lemn la fie-
care mie de tone de cărbune extras.
Cu cîtva timp în urmă, Ia mina
ţ c4 f(i
Sîmbătă 4 august 1962
Vulcan, o cantitate însemnată de lemn
se risipea prin degradarea acestuia
la fasonarea şi aducerea Ia dimensiu-
niie necesare lucrărilor, miniere. In
urma măsurilor luate de conducerea
exploatării, acum nu se mai creează
resturi, procedîndu-se la alegerea lem­
nului celui mai apropiat ca dimensiune
de cea cerută sau care se pretează la
o divizare exactă.
Prin introducerea de fişă limită a
consumului de lemn la fiecare sector,
s-a trecut Ia urmărirea mai atnănun-
ţită pe sortimente şi calităţi a acestuia,
Rezultatul este că fiecare sector s-a
încadrat în consumul planificat, fără
a mai avea depăşiri,
O altă măsură luată la mina Vul-
can, şi care a dat rezultate bune în
privinţa reducerii consumului de lemn,
este extinderea armării metalice. Ast-
fel, s-a introdus armarea metalică la
3 abataje frontale de unde s-au extras
în primul semestru al acestui an
62.979 tone de cărbune. De asemenea,
în primele 6 luni ale anului s-au ar­
mat cu fier 4.580 m.l. de galerie. La
lucrările de întreţinere a galeriilor,
reartnarea profilelor deformate de pre­
siune se face în prezent cu armături
metalice de tip T.H., asigurîndu-se
astfel şi o rezistenţă mai mare a lu­
crărilor miniere.
Toate aceste măsuri, precum şi efor­
turile depuse de brigăzile de mineri
din fiecare sector, au făcut ca în acest
an consumul de lemn planificat să
scadă la mirla Vulcan în medie cu
aproape 2 m c. ia 1.000 tone de căr­
bune.
Prin deschiderea de noi abataje fron­
tale, -e vor fi armate în fier, prin
creşterea vitezelor de avansare în aba-
taje, colectivul minei Vulcan este ho*
tjirît să obţină;.realizări şi m iaLJru:
moaşe în reducerea consumului de
lemn.
MATEESCU
ie fieaeâţie. la
sfirşit. Instructorul, un bărbat
mic de statură şi deosebit de
energic, e mulţumit. Acordă o
pauză de cîteva minute, prilej
de a sta cu el de vorbă.
— rAm ieşit cu formaţia pe
scenă In acest an, mimai in
Lupeni, ne spune el, de 10 ori.
Acum pregătim cîteva dansuri
populare noi. spre sftrşitul săp-
ÎNSEMNĂRI DE REPORTER
tămlnli m deplasăm, alături
de celelalte formaţii artistice
ale clubului, la Pui. O să pre­
zentăm un spectacol pentru
colectiviştii de-acolo. şi, după
cum vedeţi, ne străduim să
pregătim un spectacol de ca­
litate.
Apoi, tovarăşul Viloaica ne
vorbeşte cu căldură despre
membrii echipei. li ştie pe fie­
care după nume, ştie unde lu­
crează şt cum lucrează. Astfel,
aflăm că majoritatea dintre
băieţi muncesc în subteran,
obţinind rezultate frumoase şi
că, (lupă schimb, după efortu­
rile depuse la locul de produc­
ţie, nu pregetă să vină după-
amiaza la club, să depună alte
eforturi la repetiţii. Aşa pro­
cedează, spre exemplu Ion
Drugaia şi Gheorghe Ghiţă.
Il N » IE A l l i fler t e c i i !
• N. TÎRCOB : Mai multă gri­ forllor produse multe, plăcute ©felp c i l r i mi
jă faţă de asigurarea bazei fu ­ şl ieftine
4 pagini 20 bani rajere şi a construcţiilor zoo­ Ca peste 50 tone
tehnice ; (pag. 3-a)
mai mult
o IOa n f a u r , v io r ic a PE- *> Cuvlntarea iul N. S . Hruş-
Ţ A N : Raioanele Alba şl Sebeş ciov la Kallnovka ; La începutul anului, ti- \
— fruntaşe ale concursului nerii de la Preparaţia căr- )
»Festivalul Mondial al Tine­ bunelui din Petrila s-au L
(pag. 2-a) retului şl Studenţilor angajat să predea la l.C.M. }
cantitatea de 110 tone fier
• I. MANEA: Asistenţa sani­ • Lucrările Camitefului celor vechi. Mobilizaţi de orga­
tară competentă şi la timp ; 18 state pentru dezarmare: Cu­ nizaţiile U.T.M., el şi-au
vlntarea reprezentantului R. P. depăşit încă de pe acum
o GH. CRĂCIUN : Cumpără- Romine, G. Macovescu.
! cu peste 50 de tone anga­
(pag. 4-a) jamentul anual. S-au evi­
denţiat in mod deosebit
jţ organizaţiile de bază de la
3 spălătorie, gospodărie, ate-
^ Herul electric şi haldă.
) GH. VERDEŢ
electrician
l A ngajam ent ia Intr-o singură zi
t 1
l Colectivul secţiei strun-
Lt îndeplinit î găria de cilindri a C. S.
Hunedoara, în , frunte cu
JBJIrliygaUAd.IaU LtVoUvUasIrăUpşUubltCuti- Vr bi'c-'- 1J comuniştii, desfăşoară o
muncă plină de avint pen­
r tor Cîrciumaru de la sec- 1 tru colectarea unor. canti­
tăţi tot mai mari de fier
^ torul I al minei Uricani a * vechi. Numai intr-o sin­
gură zi, schimbul condus
^ obţinut In anul acesta fru- j de maistrul Miron Ursa a
colectat 7.560 kg. fier vechi,
( moaşe rezultate. Printr-o s depăşindu-şi astfel de pes­
te 3 ori angajamentul ini­
C bună organizare a mutici, ] ţial. S-au remarcat Dumi­
tru Brisch, Gheorghe Ni-
C prin puşcarea de două ori j coară, Theisler Georg şi
alţii.
t intr-un schimb (intr-o 1
IONEL PREDAU
]• parte se încarcă cărbune- 1 strungar
? le prăbuşit, in cealaltă se i HUNEDOARA. NOI BLO­
CURI DE LOCUINŢE ÎN
j- bat găuri pentru o nouă > PIAŢA GĂRII.
l puşcare), brigada condusă ¦}
(, de Victor Cîrciumaru a }
C reuşit să-şi depăşească an- ¦)
t gajamentul de 1.500 tone j
t de cărbune peste plan, luat 1
j la începutul anului. Pînă T
r în prezent brigada a dat 1
r(- 'pne.osQtfep pnlnarnt on rcnantittnattae rdiPe. J
L 2.600 tone cărbune. I
l R. BĂLŞAN -j
{c In sprijinul c e l o r 4
t din su b te ra n i Corespondenţii
[• In primele două decade ¦) voluntari — despre Ritm mai susţinut araturilor adineiI
!: ale lunii iulie, majoritatea ) lucrările agricole
:• brigăzilor de descărcătort j Zilele acestea în întreaga re- mergătoare este dovedită şi de necesar ca atit comitetele ralo-
f de vagoane de la depozi- ) din campania de vară giune se desfăşoară cu inten- experienţele întreprinse în ultl- nule şi orăşeneşti de partid, con-
^ tul de lemn al E.M. Petri- ^ siliile agricole cît şi staţiunile
^ la au obţinut însemnate re- i ® In ziua de 31 iulie colectiviştii sitate lucrările agricole de vară. mii ani de centrul experimen- de maşini şi tractoare să ia ne-
ţ zultate. In această perioa- -j din satul Tuştea, raionul Haţeg, au Ca urmare, în raioanele Alba, tal din Gurasada. Intîrzierea intlrziat măsuri pentru mobiliza­
[ dă au fost descărcate 526 -j terminat - recoltatul păioaselor. Avînd Sebeş şi Uia recoltatul cerea- cu cîteva săptămînl a acestor rea tuturor forţelor Ia executa­
t vagoane de material lem- 3 terenul eliberat de paie, mecanizatorii lelor păioase se apropie de lucrări a dus la pierderea a rea fără întârziere a arăturilor
au efectuat arături adinei de vară pe sfirşit, iar treierişul este avan- cîte 400—500 kg. grîu la ha., adinei. Deosebit de important
L nos şi alte materiale fără 1 raai mult de 30 ha., dintre care 8 hec­ sat. Rezultate bune in această faţă de solele unde arătura s-a este ca In scopul urgentării
tare au fost însămînţate cu porumb fu­ privinţă s-au mai obţinut in executat din vreme şi în con- acestei lucrări să fie organi­
ţ nici o locaţie, s-au stivuit -j rajer. Concomitent cu treieratul, colec­ raionul Orăştie şi oraşul re- diţiile cerute de agrotehnică. zate două schimburi la tractoa­
tiviştii au început şi transportul gu­ re pentru ca acestea să poată
i. pe sorturi şi dimensiuni j noiului în cîmp pe suprafeţele ce vor lucra fără întrerupere, atit ziua
fi cultivate în toamnă cu grîu. De ase­ cit şi' noaptea.
L 1.500 m.c. lemn de mină. ^ menea, colectiviştii au predat statu­ gional Deva. Datorită acestui Asemenea exemple sînt încă
lui întreaga cantitate de grîu contrac­ fapt s-au evitat aproape in în- multe. Tocmai ele au convins Mai multă atenţie trebuie a-
[ Cu însufleţire lucrează şi ¦} tată şi au achitat obligaţiile ' pentru pe lucrătorii multor unităţi a- cordată şi fertilizării terenuri­
muncile efectuate cu S.M.T. (A. SIL­ treglme pierderile din recoltă, agricole din regiunea noastră lor prin incorporarea în sol,
i. muncitorii de la cărucioa- } VIU). ' Dar tot în această perioadă să pună un deosebit accent pe o dată cu arătura, a unor can­
executarea arăturilor adinei
^ re, care încarcă cîte 60—80 3 » Pentru a nu pierde nici un bob se pun şi bazele viitoarei re. Putem aminti în acest sens gos- tităţi cit mai mari de îngrăşă­
din noua recoltă, colectiviştii din Si- colte prin lucrările de pregătire minte organice şi minerale.
[ cărucioare zilnic, strnăuln- -: meria au depus eforturi sporite în ac­ şi fertilizare a pămîntuiui. Iată
tuala campanie. Şi munca lor a fost Executând la timp şl în bune
L ău-se ca materialul să fie ¦) încununată de succes. Pînă în urmă cu de. .este necesar: cji ,a60ij$$... ..ţipflftriile agriepţe de stai şi co- condiţiuni arăturile adinei de
cîteva zile, ei au terminat de re­
^ de cit mai bună. calitate, ) coltat grîul de pe toate cele 350 ha. du-se toată atenţia lucrărilor de lective din Galda, Apoldul de vară, imediat după recoltatul
incepînd din 30 iulie, aici s-a trecut strîngen-e şi înmagazinare a Sus, Răhâu, PriCaz, Cunţa şi plantelor premergătoare şl în-
ţ uscat şi bine dimensionat. .] şi Ia treieri?, reuşindu-se ca pînă ieri recoltei sa fie folosite din plin multe altele. g-ăşind terenul cu cantităţi co ­
să fie treierată recolta de pe mai bine forţele existente şl pentru execu­ respunzătoare de îngrăşăminte
L I. CIUR 1 de 150 ha. Producţia realizată întrece Din situaţia operativă trans­ se pun baze solide viitoarei re­
2.100 kg. la ha. (SZEGEDY LADlS- misă Consiliului agricol regio­ colte.
LAU).
tarea arăturilor de vară. nal ia 2 august rezultă însă Situaţia arăturilor adinei
o Colectiviştii din localitatea Orăş- de vară la 2 august a.c. fără
tie au fost primii din raion care au Anul acesta numeroase uni­ că importanţa efectuării din
terminat recoltatul şi treieratul cerea­ G. A. S.
lelor păioase. Tot primii au fost şi la tăţi agricole, cum sînt G.A.S timp a arăturilor de vară nu
predarea cantităţilor de cereale con­
tractate. Pînă Ia 2 august ei au pre­ din Apoldul de Sus, G.A.C. din este înţeleasă peste tot.. Numai
dat la baza de recepţie în contul con­
tractului, a muncilor S.M.T. şi a uiu­ Miercurea, Mihalţ, Teiuş, Sl- aşa se explică faptul că în ra
mului ÎB5 tone cereale. (TIBERIU CA-
ZARIU). meria Veche, Pianul de Jos şi ioanele Brad şi Haţeg, pină la
o Gorcsponcfentâ noastră iov. Lalu Rapolţ au realizat producţii date mai sus amintită s-au
Susana ne informează că pînă ieri co­
lectiviştii din satul Sut, raionul Se­ medii de cîte 2.200—3.000 kg. executat arături adinei de vară
beş, au terminat recoltatul cerealelor
Una dintre bri­ păioase şi au început treierişul. Gon- grîu la ha., iar de pe unele pe suprafeţe mult prea reduse
găzile fruntaşe de comitent cu aceste lucrări s-au execu­
la E.AL Vulcan : tat cu tractoarele S.M.T. arături adinei' parcele (destul de mari) s-au faţă de posibilităţi.
cea condusă de mi­ de vară pe mai mult de 100 ha.
nerul Mihai Săbău. obţinut chiar şi peste 4.000 kg. In aceste raioane, deşi recol­
U
boabe la ha. Aşa este cazul la tatul păioaselor s-a făc-ut în pro­
G.A.C. din Spini, Miercurea etc porţie de 73,2 şi 89,3 la suta şi Sebeş 44,6%]
Alba 40,5%j
Experienţa acestor unităţi do­ au fost eliberate însemnate su­
vedeşte că unul din factorii care prafeţe, totuşi nu au fost efec­
au contribuit la obţinerea unor tuate arături de cit pe 127 şi Orăştie
astfel de producţii este pregă­ respectiv 673 ha. din cele peste 3 8,9% ]
tirea în bune condiţiunl a tere­ 5.000 ha. planificate. Deva oraş 20,4%
nului în vederea însămînţării, O situaţie asemănătoare exis­ Ilia 18%
prin executarea timpurie, ime­ tă şi în unităţile agricole de
diat după recoltarea plantelor pe cuprinsul oraşului regional Ha jeg 16,8°/0
premergătoare, a arăturilor de Hunedoara unde pînă la 2 au­
vară. gust s-au făcut arături pe abia JHuned. oraş 16,7%
335 ha. din cele 2000 ha. plani­
Influenţa arăturilor Imediat
după recoltatul plantelor pre^ ficate. Aşa stxnd lucrurile este Brad 12,75/,
1
lăcătuşi de mină, Nicolae Gre- tele, dovedesc hărnicie, per­
cu, suclor, Ion FÎorian şi mulţi
alţii. Instructorul ne spune şi severenţă şi mult talent. Ma­
cîteva lucruri interesante Ie­
ria Toader face parte, dîipă
gate de viaţa de familie a fie-
cum ne informează tovarăşul
căruia,iată, Nicolae Grecu,
Viloaica, dintr-o generaţie de $
sudor la Preparaţie, s-a cu-
dansatori. Sora mai mare, Ele­
noscut cu Amşlca la repetiţii.
na, a activat in formaţia de
S-au îndrăgit şt s-du căsăto­
rit. Pînă mai ieri veneau Im- dansuri populare pină la căsă­
torie, cină a plecat din loca­
litate. Eugenia, sora mai mică,
a fost membră a formaţiei ,
pînă de curind. Acum e pleca- ^
tă la un curs (le calificare pen- ş
tru croitorie, la centrul de ţ
şcolarizare din Galaţi. In ce o
priveşte pe Maria Toader, ea \
vine cu regularitate la repeţi- ş
preună la club, la dansuri ţii şi promite să devină una ş
populare. Acum Nicolae Grccu
vine singur. Soţia are conce­ din cele mai bune (lansatoa ?
diu. A născut cu cîteva luni
in urmă o fetiţă, pe Monica. re ale echipei.
După concediu insă, o să re­
vină iar la club. Cină ie-ai. ...Pauza a luat sfirşit. Şai- \
obişnuit !.nti-un colectiv nu-ţi
vine să te desparţi de el. Şi sprezece băieţi şi şaisprezece q
atit Anişka, cit şi soţul ei, îşi
iubesc colectivul alături de fete au reînceput repetiţiile. De ş
care au păşit de nenumărate
ori pe scenă. data aceasta se avintă In iure­
Şi despre interpretele echi­ şul rinei bătute ce face parte
pei instructorul are numai
cuvinte de laudă. Pop Maria, dintr-o suită de dansuri popu­
muncitoare la Filatură, Gali
lare din regiune. „Bătuta din
Margareta, elevă la cursul de
Lăpugiu“ lese „ca la carte“.
calificare In meseria de cea­
Instructorul ne priveşte cu
sornicar, in cadrul cooperati­
ochi sclipitori, satisfăcut de
vei meşteşugăreşti „Sprijinul
rodul muncii lui, de rodul mun­
minier“, Maria Toader şi al­
cii întregii formaţii. Şi ne
spune cu minăria firească a i
omului care in mijlocul co-
lecttvului, împreună cu acesta,
a repurtat o victorie: i
— Vedeţi ? Aşa se joacă pe ţ
la noi, la clubul minier din (
Lupeni Atelierul de uzlnare uşoară al U.M. Cugir, secţia maşini unelte, a fost dotat de curind
cu c maşină de rabotat roţi dinţate conice. Noua maşină prelucrează piesele într-un
V. CHIŞ scurt şl este de mare producti vitate.