Page 13 - 1962-08

ţ>ag. *
BQBMBSBBKSBlStaáe&l
f e i multă grifă faţă ds asigurarea
bazai furajere şi a construcţiilor
zootehnice
GSoîectlvîştft din satul Dobîrca, raio­
nul Sebeş, acordă o mare atenţie dez­
voltării sectorului zootehnic. Astfel, de
ta 6,2 bovine la suta de hectare, deţi­
nute cu trei ani în urmă, densitatea
va creşte în acest an Ia peste 30 bo­
vine la suta de ha. De asemenea, den­
sitatea ovinelor va ajunge la circa 300
capete la suta de hectare. Goncomi-
tent cu sporirea electivelor de bovine
şi ovine, colectiviştii au creat anul
acesta o fermă de păsări şi dau
o mare atenţie dezvoltării fermei de
porcine.
Paralel cu creşterea numărului de
animale, colectiviştii s-au preocupat cu
grijă şi de mărirea productivităţii a-
cestora. In anul trecut s-a obţinut o
producţie de lapte pe cap de vacă fu­
rajată cu 800 litri mai mare faţă de
anul 1959. Producţii ridicate s-au în­
registrat şi la celelalte categorii de
animale. Sa urmare, ponderea venitu­
rilor băneşti realizate din sectorul
zootehnic a cresout an de an. Spre
exemplu, numai în anul 1961 peste 50
la sută din totalul veniturilor băneşti
realizate de gospodărie au provenit de
pe urma creşterii animalelor. Totuşi,
faţă de posibilităţile existente în gos­
podărie, attt productivitatea anima­
lelor cît şi veniturile băneşti puteau fi
cu mult mai mari. De aceea, colecti­
viştii, îndrumaţi în permanenţă de
organizaţia de bază, au hotărît ca
anul acesta, prin aplicarea metodelor
ştiinţifice de creştere şi furajare a
animalelor, prin folosirea mai deplină
a rezervelor de care dispune gospodă­
ria să obţină producţii de lapte, car­
ne, Iînă etc. cu mult sporite faţă de
cele realizate pînă acum. In vede­
rea înfăptuirii prevederilor înscrise în
planul de producţie cu privire la creş­
terea efectivelor de animale şi a pro­
ductivităţii lor, au fost luate o seric
de măsuri, care duse la îndeplinire vor
asigura obţinerea unor venituri băneşti
tot măî mari şi, în final, vor duce la
creşterea puterii econom ico-organizato-
rice a gospodăriei colective şi a veni­
turilor colectiviştilor.
Pentru asigurarea numărului de ani­
male planificat se reţine şi se creşte
pentru prăsilă întregul efectiv de ti­
neret provenit din^producţia proprie a
gospodăriei. In plus, colectiviştii au
mai cumpărat 7 vaci de lapte, 26 vi­
ţele,, 130 oi, un număr însemnat de
păsări şi porci. De creşterea anima­
lelor se ocupă colectivişti pricepuţi,
oameni cu experienţă care asigură o
îngrijire şi furajare corespunzătoare
fiecărui animal. Pentru cointeresarea
îngrijitorilor în sporirea producţiei
animaliere s-a introdus sistemul re­
tribuţiei după cantitatea de lapte şi
sporul in greutate realizat. De aseme-
.vans din nou® recoltă
Membrii gospodăriei agricole coiec-
ve din satul Nădăştia Interioară, de
e raza oraşului regional Hunedoara,
upă ce au terminat cu strîngerea re.-
>ltei de cereale păioase, au constatat
x satisfacţie că eforturile depuse timp
e un an le-au fost din plin răsplă-
t e : producţia de grîu a fost mai bo-
ată decît în ceilalţi ani.
După ce au fost achitate obligaţiile
ontractuale faţă de stat şi cota sta-
ilrtă pentru muncile efectuate cu
arac
Turneul die calificare la volei feminin
Corwir&yi
Meciul dintre cele două echi­
pe feminine trezea un interes
deosebit, mai ales pentru fap­
tul că în prima întîlnire dispu­
tată ia Oradea, Ş.S.E. îşi adju­
decase victoria la scorul de 3-0.
Totuşi, slabul nivel la care s-a
jucat de către ambele echipe nu
a ridicat prea multe probleme.
De data aceasta a cîştigat, nu
fără emoţii, echipa Corvinul De­
va cu scorul de 3-0 (15-4 ; 15-10;
15-11 ;).
Din echipa Corvinui a plăcut
doar jocul mai bun prestat de
Ligia Pop, Cornelia Pleian şi
parţial de Maria Ninea. Unele
jucătoare, mai ales Mariana An-
tohi, au jucat mult sub nivelul
lor. De la Oradea am reţinut
''doar comportarea mediocră a
jucătoarei Marta Euss.
Prin evoluţia sa, echipa Cor­
vinul a dovedit muite deficien­
ţe în pregătire. Rău este că, de­
şi echipa participă la o competi­
ţie importantă (turneul de ca­
lificare in categoria A la volei
feminin), de pregătirea ei nu
se ocupă nici un profesor de
educaţie fizică din Deva. Mal
mult chiar, în timpul meciu­
lui de duminică, unii din ei au
ţinut să-şi manifeste părerea
despre pregătirea echipei dar nu
s-au simţit lezaţi de acest lu­
cru. Din păcate, nici olubul oră­
şenesc Deva nu se preocupă în
suficientă măsură de pregătirea
echipei. Aceasta se impune cu
atît mai mult cu cît in echi-
>AAAAAA^WVW\ WVWVW5
> Fază din intilInnlirreea de $
< volei Corvinul Deva —
< ş.S.E. Oradea
SV V V V V W V V W V W n 'VV',
menea, atenţia consiliului de condu­
cere al gospodăriei a fost îndreptată
şi spre asigurarea bazei furajere. In
scopul asigurării unor raţii cît mai
echilibrate, bogaie în proteine, a fost
extinsă suprafaţa cultivată cu legumi­
noase, cu suculente, precum şi supra­
feţele ocupate cu culturi intercalate.
Pe cele 40 ha. destinate porumbului
pentru siloz s-au aplicat aceleaşi lu­
crări ca şi culturii de porumb boa­
be, ceea ce constituie o garanţie că
este asigurată realizarea producţiei de
nutreţ însilozat planificată a se obţine
de pe suprafaţa amintită. Totuşi, tre­
buie arătat că în raport cu efectivul
de animale pe care le va deţine gos­
podăria la sfîrş’ tul anului, cantitatea
de sîloz nu este suficientă, asigurînd
doar furajarea vacilor de lapte. Tova­
răşii din consiliul de conducere al gos­
podăriei susţin că raţia de bază gu
care se furajează animalele o consti­
tuie fînul, paiele şi cocenii de porumb
tocate şi amestecate cu melasă. Dar,
şi în această privinţă se constată o
serie de lipsuri. Bunăoară, din cele 339
ha. cu fineţe naturale n-au fost recol-
tate pînă acum nici 200 ha., lucru ne-:
permis deoarece calitatea finului se
depreciază dacă acesta nu este recol­
tat la timp şi depozitat în cel« mal
bune condiţluni. Printr-o mai bună or­
ganizare a muncii, dacă consiliul de
conducere al gospodăriei colective ma­
nifestă mai multă grijă faţă de asi­
gurarea bazei furajere se putea ca pa­
ralel cu lucrările de stringere a re­
coltei de păioase să se continue şi ac­
ţiunea de recoltare şi depozitare a fu­
rajelor. Gunoscînd faptul că nutreţu­
rile însilozate au un rol deosebit de
însemnat în menţinerea unor producţii
constante şi ridicate de lapte, trebuie
ca acum, după recoltarea păioaselor să
se treacă imediat ia efectuarea ară­
turilor adînci de vară şi la însămînţa-
rea unor suprafeţe cît mai mari cu
porumb în mirişte.
De asemenea, este necesar să fie
luate măsuri eficiente şi în ceea ce
priveşte realizarea la timp a construc­
ţiilor zootehnice planificate. Gu toate
că o mare parte din materialul nece­
sar este procurat, nici pînă acum nu
s-a început construcţia grajdului pen­
tru bovine. Acelaşi lucru se poate spu­
ne şi despre apaduct.
Avînd în vedere lipsurile semnalate
mai sus, va trebui ca organizaţia de
partid şi consiliul de conducere al
gospodăriei colective să ia neîntîrziat
măsurile 'necesare pentru asigurarea
bazei furajere şi realizarea Ia timp a
adăposturilor corespunzătoare pentru
animale.
N. TÎRCOB
S.M.T.-uI, colectiviştilor li s-a repar­ şi au difuzat 158.056 volume, faţă de
tizat avansul de 40 la sută din noua
recoltă, revenind cîte 3 kg. grîu la
ziua-muncă. Pentru munca depusă în
cadrul gospodăriei colective, colecti­
vista Sanda Budiu a primit ca avans
cantitatea de 825 kg. grîu. Cantităţi
însemnate de grî$ au primit şi colecti­
viştii Gheorghe Judele, Ion T od oron i, în organizarea unor manifestări de
Terezia tSreţu şi alţii.
GH. SPERJOSU
corespondent diferenţiate a lecturii muncitorilor din
— Ş.S-E» Oradea
pă activează elemente de per­
spectivă, care, după un program
minuţios de pregătire, poate În­
registra rezultate mult mai bu­
ne care le pot aduce chiar ca­
lificarea mult dorită.
ü r v m v i 'g a v m irs m w i
PETR1LA : Ve­
dere generală.
Raioanele Alba şi Şebeş —fruntaşe
ale concursului!
Gonctirsul bienal „Biblioteca în sluj­
ba construcţiei socialiste“ , prin obiec­
tivele stabilite a constituit un stimu­
lent în orientarea activităţii biblioteci­ Teiuş şi Vinful de Jos.
lor din regiune, pentru îndeplinirea sar­
cinilor politice şi economice ale con­
strucţiei socialiste la sate.
Prin grija organelor de partid şi de
stat s-au luat din timp măsuri pentru
pregătirea şi declanşarea concursului,
pentru menţinerea spiritului de între­
cere între biblioteci, fapt care a dat
posibilitate sfaturilor populare să asi­
gure organizarea comisiilor de concurs
o dată cu începerea noului an.
In întreaga regiune au fost antrena­
te în concurs biblioteca regională, 6
biblioteci raionale şi 2 biblioteci oră­
şeneşti, 80 biblioteci comunale şi zeci
de biblioteci săteşti neafiliate.
Dacă în anul 1960 comisiile de con­
curs au desfăşurat o slabă activitate,
în acest an preocuparea lor a fost
mult mai rodnică. S-au evidenţiat în
mod deosebit comisiile de concurs din
Alba Iulia şi Sebeş, care s-au preocu­
pat cu mult spirit de răspundere de
orientarea muncii cu cartea în raioa­
nele respective, de asigurarea unor
condiţii optime pentru desfăşurarea
activităţii bibliotecii- lor.
In raionul Sebeş numărul cititorilor
a crescut de la 16.398 în 1960, la
20.824 în 1962, iar a cărţilor difuzate
de la 113.312 în 1960, la 166.259 în
1962, din care 63.838 sînt cărţi poli­
tice, agrozootehnice şi ştiinţifice. Rea­
lizări bune au obţinut în această di­
recţie şi bibliotecile din raionul Alba,
care au înscris 18.347 cititori în se­
mestru! I 1952, faţă de 12.020 în 1960
84.940 în 1961.
Acesie realizări reflectă îmbunătăţi­
rea calităţii muncii lucrătorilor din ca­
drul bibliotecilor acestor raioane, con­
cretizată prin îndrumarea sistemati­
că şi diferenţiată a lecturii cititorilor,
masă axate pe sarcinile care reies din
planurile de producţie ale gospodăriilor
agricole colective. In scopul îndrumării
industrie şi agricultură în funcţie de
proFesia lor, s-au folosit panourile bi­
bliografice, planurile de lectură sub for­
mă de afişiere tipărite de biblioteca
regională, fişierele pe profesii etc.
In raionul Sebeş 12 biblioteci co­
munale, iar în raionul Alba 6 au în-
Nr. 2387
Posé U.T.M. de control
fruntaş pe oraş
Prin munca şl rezultatele ob­ grijirea utilajelor, lipsă de in­
ţinute, postul utemist de control teres pentru curăţenia de la lo­
de la I.C.I.L. Simeria, se bucu­ cul de muncă şi altele.
ră de aprecierea întregului co­
lectiv. Folosind forme variate şi Postul utemist de control a
-mim:? multiple, el sesizează la timp luat atitudine şi împotriva ce­
lipsurile ivite în procesul de lor care în timpul liber nu au
producţie, popularizează pe larg o comportare morală sănătoasă.
experienţa fruntaşilor, ia atitu­ Aşa de exemplu, au fost pMţi-
dine împotriva celor ce dau do­ caţi Florea Viorel, Pirvu"1' -
vadă de superficialitate In mun­ mitru şi Horvath Petru pentru
că. faptul că frecventează prea des
restaurantele, uneori provocînd
O atenţie deosebită acordă co­ scandaluri.
lectivul postului, condus de In­ In urma criticilor făcute, ca
ginera Gabor Rodica, îmbunătă­ şl a măsurilor luate de orga­
ţirii calităţii produselor şi re­ nizaţiile de partid şi U.T.M. din
ducerii preţului de cost. In ur­ Întreprindere, o bună parte din
ma unui raid — anchetă între­ lipsurile sesizate au fost înlă­
prins de postul utemist de con­ turate. In acest fel postul U.T.M.
trol, s-a scos în evidenţă inte­ de control contribuie la buna
resul manifestat de muncitorii desfăşurare a procesului de pro­
fru n taşi: Popa Ioan, Bălan Ele­ ducţie, la ridicarea calităţii pro­
na, Rusu Marfa, Vasile Uie, Man duselor şi la educarea muncito­
Edttha pentru a da produse de rilor.
calitate superioară, iar metode­
le lor au fost făcute cunoscu­ Plin activitatea rodnică ce o
te tuturor. desfăşoară, din Care am spicuit
doar cîteva aspecte, postul ute­
De asemenea, au fost criticate mist de control de la I.C.I.L. Si­
meria dovedeşte că merită pe
unele aspecte negative din mun­ deplin drapelul de „Post U.T.M.
de control fruntaş pe oraş“ ,/- pe
ca brigăzilor de producţie ai că­ oare-l deţin încă din anul i>;80.
ror responsabili sînt tov. Lupi STmCESCU CORNELIU
tehneian la I.C.I.L Simeria
Virgll şi Solomon Petru, care
manifestă superficialitate în În­
DIN PROGRAMULBE
rw j
tocmit fişiere pe profesii, printre care 11 Ia sută din totalul cărţilor difuzate. 5 AUGUST 1962
se numără bibliotecile din Petreşti Rezultate deosebite în această direc-
Miercurea, Gîlnic, Săsciori, Stremţ, ’ ţie au obţinut bibliotecile comunale din PR O G R A M U L I i 6,00 Concert de pretate de Giuscppe di Ştefano;
Miercurea (cu 2.447 volume agroteh­
nice difuzate), Pianul de Sus (cu 2.189 dimineaţă ; 7,15 M ici piese simfonice ; 16,45 Program muzical pentru lrun-
îndrumarea competentă a lecturii ci­ volume difuzate) şi Stremţ (cu 1854
titorilor din rîndul colectiviştilor a volume). 7,40 „C e frumos e-n sat la n oi“ — taşii recoltelor bogate ; 17,45 Muzică
dus la creşterea prestigiului bibliote­
carilor din aceste raioane. Tot mai nu­ 'Realizările obţinute de biblioteci re­ program de cîntece ţi jocuri populare instrum entală; 18,00 Estrada tinere­
meroase sînt cazurile în care brigadie­ flectă în bună măsură şi îmbunătăţi­
rii, şefii de echipă şi colectiviştii mul­ rea activităţii de îndrumare metodică rom îneşti; 8,00 Şcoala şi v ia ţa ; 8,20 ţii ; 18,80 N oi înregistrări de muzică
ţumesc cnducerii bibliotecilor pentru a bibliotecilor raionale. In îndrumarea
sprijinii] pe care îi primesc prin re- efectuată s-a urmărit ca bibliotecarii Muzică distractivă ; 8,50 Muzică sim­ populară romînească ; 19,00 Cîntă
să pornească la drum cu planuri de
„Bibliofeea în slujba muncă bine orientate, să-şi organizeze fonică ; 9,30 Teatru la microfon pen­ fanfara reprezentativă a Armatei ;
consfrucgiei socialisfe" colective de muncă în care să fie atraşi
specialiştii din agricultură, să-şi com ­ tru copii : „Tim ur ţi băieţii lu i“ ! 19,85 „M elodii... m elodii...“ — emisiu­
comandarea cărţilor din care învaţă pleteze şi organizeze judicios fondul
să aplice noi metode în muncă. de cărţi. In munca de propagandă a 11.00 Muzică populară romînească ; ne de muzică uşoară romînească ;
cărţii, bibliotecile au fost sprijinite
In activitatea de popularizare şi di­ prin materiale metodice şi bibliografice 11,80 Vorbeşte M oscova 1 ; 12,00 In­ 20.00 Teatru la m icro fo n : „M ed a­
fuzare a cărţii bibliotecile sînt susţi­ elaborate de Biblioteca regională.
nute în mod efectiv de colectivişti. Aşa, terpreţi de muzică uşoară ; 12,25 „P ro­ lion ; G corge V raca“ ; 21,19 Muzică
de exemplu, la grajdurile gospodării­ Activitatea metodică a bibliotecilor
lor colective din Petreşti şi Gîlnic, ra­ raionale din Alba şi Sebeş s-a con­ grame muzicale alcătuite de ascultă­ instrum entală; 21,84 Cîntece şi jocuri
ionul Sebeş a fost organizat „Colţul cretizat însă maf mult prin îndruma­
crescătorilor de animale", însoţit de rea directă, pe teren, reuşindu-se să tori“ ; 18,10 D e toate pentru t o ţ i; populare rom în eşti; 22,15 „Festival
biblioteci mobile, cu cărţi zootehnice,
de a căror distribuire se oeapă cei fie controlate în ultimul semestru toa­ 14.00 Recomandări din program ; 14,05 Helsinki — 1962“ | 22,30 Muzică de
mai buni lucrători din sectorul zoo­
tehnic. te bibliotecile comunale şi majoritatea Program muzical la cererea oameni­ dans.
In raioanele Alba şi Sebeş propa­ bibiotecilor săteşti independente. lor muncii aflaţi în staţiuni de odih­ BULETINE DE ŞTIRI ŞI R A D IO ­
ganda cărţii agrozootehnice s-a făcut
mai ales prin numeroase şi variate Seminariile raionale din Alba şi nă ; 15,00 Din cele mal iubite me­ JU R N A L E i 7,00 ; 18,00 ; 19,30 ;
manifestări de masă. Numai în raio­
nul Sebeş, s-au organizat 76 consfă­ Sebeş au constituit de asemenea schim­ lodii populare rom îneşti; 15,80 La 22.00 ; 28,52— 28,55 (programul I) ;
tuiri cu cititorii pe teme agrotehnice.
Printre temele cele mai frecvente a- buri de experienţă pentru bibliotecari, şezătoare ; 16,10 Valsuri interpretate 7,50; 14,00; 18,00 j 20,00; 23,00
cordate la aceste consfătuiri amintim :
„®um putem obţine 5.000 kg. porumb fiind organizate la bibliotecile comunale de fa n fa ră ; 16,25 Canţonete inter­ (programul II).
boabe la hectar pe terenuri neirigate“,
„Găile sporirii producţiei de lapte", şi însoţite de aplicaţii practice. ir—r-
„Grcşterea păsărilor, izvor de venituri
în G .A .0." etc. Activitatea susţinută -şi de conţinut
Ga urmare a acestor acţiuni, circu­ desfăşurată de bibiotecile raionale şi 5 A U G U ST 1962
laţia cărţilor agrozootehnice a crescut
considerabil, atingînd procentajul de comunale din Alba şi Sebeş, realiză­ DEVA: Piraţii aerului — ci­ matograful „ iile Ptnttlie“ ; HA­
nematograful „Patria“ ; Alerg ŢEG: S-a tntîmplat in ziua solsti­
rile obţinute pe linia atragerii citito­ după o stea — cinematograful ţiului— cinematograful „Popu­
„Grădina de vară“ ; HUNEDOA­ lar“ ; BRAD: In noaptea de ajun
rilor şi a difuzării cărţii în prima eta­ RA: Şoferii iadului — cinemato­
graful „Victoria“ ; Balada solda­ — cinematograful „ Steaua ro ­
pă a concursului, Ie îndreptăţeşte să tului — cinematograful „Sta­ şie“ ; LONEA: Pînec purpu­
dion Corvinul“ ; SEBEŞ: Tom rii — cinematograful „Mine­
fie considerate pe drept biblioteci frun­ degeţelul — cinematograful rul“ ; TEIUŞ: Pace noului venit
taşe pe regiune. „Progresul“ ; Omul nu se pre­
dă — cinematograful „M. sa- — cinematograful „Vasile Roai-
IOAN FAUR doveanu“ ; PETROŞANI: Pro­ tă“ ; ZLATNA: Cerul Balticei
director fesorul Mamlok — cinematogra­ (seria I-a şt a Il-a ) — cine­
ful „Al. sahia“ ; cină comedia era matograful „ Muncitorul“ ; IU A:
VIORICA PEŢAN rege — cinematograful „ 7 No­ Poveste sentimentală — cinema­
bibliotecară şefă — Biblioteca iembrie“ ; ALBA IULIA: Anii tograful „Gh. Doja“ ; APOLDUL
fecioriei — cinematograful „Vic­ DE SUS: Dragostea lui Alioşa
centrală regională — Deva — cinematografia „23 August“ .
Construiesc un cămin cultural toria ; Don Giovani — ci­
Locuitorii satului Luncani- rit cu ţiglă, este tencuit în In­ nematograful „23 August“ ;
Vale, raionul Haţeg, şl-au ma­ terior şl are aşezate geamurile
nifestat dorinţa de a construi şl uşile. ORAŞTIE: Urme tăcute — ci­
un cămin cultural.
La lucrările de tencuire şi lă- nematograful „Vasile Roaitd“ ;
Luînd cunoştinţă de dorinţa ţuirea acoperişului, 137 de oa­
meni au efectuat 908 ore de Drum bun autobuzul«! — ci­
lor, Sfatul popular comunal muncă patriotică, economisind
Boşorod a hotărît să le acorde numai la aceste lucrări suma nematograful „Flacăra“ ; rAm su­
tot sprijinul. Cu ajutorul sfa­ de 5.176 de lei. In rîndul celor
tului popular şi prin contribu­ care s-au preocupat îndeaproa­ pravieţuit morţii mele — cinema­
ţia voluntară a oamenilor din pe de ridicarea acestei construc­
sat au fost procurate toate ma­ ţii se numără deputaţii comu­ tograful „Grădina de vară“ ; SI­
terialele necesare iar lucrările nali Tralan Grecu din satul
de construcţie au început. Alun, Ştefan Băluşe din Cioclo­ MERIA : Post restant — cine-
vina şi alţii.
Acum, căminul cultural — care fe n jm jn y io pot fi transmise
dispune de sală festivă, camere P. FARCAŞIU telegrame de la
destinate bibliotecii şi alte în­ corespondent PENTRU 24 ORE domiciliul dvs.
căperi — este ridicat şl acope­
Vreme nestabilă cu cerul mai noros c e rîn d
- VxSS- ziua. Se vor semnala descărcări elec­
trice însoţite de ploi temporare. Tem ­ „Serviciu! ds
Gesturi semnificative- peratura staţionară; ziua între 28 şi
39 grade, iar noaptea între 10 şi 17 telefonare
S-ar părea că un mai bună, un specta­ De ce s-ar fi deran­ grade. Vînt potrivit din sectorul sud-
vest. a telegramelor" V
gest mic, la prima tor care neglijase pro­ jat... Au luat masa şi
PENTRU URMĂTOARELE
vedere neînsemnat, babil desertul la ulti­ şi-au băut şpriţurile 3 ZILE
nu-li poale spune ni­ ma masă luată, mînca (cam multe !) acope­ • Vreme nestabilă cu temperatura
staţionară.
mic despre un om. In­ seminţe. Şi făcea acest riţi, ca şi cum le-ar
tr-adevăr, altele sînt lucru fără nici o re­ fi fost teamă că ta­
criteriile după care îi ţinere, fără să-i pese vanul restaurantului
apreciem pa cei din că face zgomot, că-i este spart şi ar putea CENTRUL ŞCOLAR AGRICOL ,
jurul nostru. Dar nu să-i plouă. Probabil DIN BLAJ
este mai puţin adevă­ însemnări că dacă pînă Ia urmă primeşte înscrieri pentru;
rat că de multe ori le-ar fi atras cineva
® şcoala tehnică horticolă
un gest neînsemnat îţi atenţia că ceea ce fac @ şcoala tehnică veterinară
@ şcoala tehnică de contabili­
poate releva o întrea­ incomodează pe cei nu-i nici politicos şi
gă personalitate, lată din jur. Pe deasupra nici igienic, ar fi să­ tate agricolă
cîteva exemple adese rit în sus.
Se primesc absolvenţi ai .şcolilor de 7 (8) ani.
din mai multe locuri : ce profesie credeţi că ...Gesturi mici, lu­
Turneul Teatrului are marele iubitor de cruri neînsemnatei Nu! înscrierile se fac pînă la 30 augusf 1962
seminţe consumate în Să fim atenţi, nu nu­
f „L u c i a Sturdza-Bu- timpul spectacolelor ? Exameum! de admitere va avea
îoc între i ~ 10 septembrie 1962
landra“ din Bucureşti. N-o să vă vină să mai după fapte mari
Informaţii suplimentare se pot obţine la secre­
Spectacolul cu piesa credeţi: este actor la se judecă un om. Res­ tariatul centrului şcolar din Blaj, telefon 123.
„Menajeria de sticlă“ Teatrul de estradă din pectul pe care-l dato­
are loc în Deva la Deva. răm colectivităţii noas­
Grădina de vară. Spec­ tre socialiste trebuie
Alt fapt. Restauran­
tul „Corvinul“ din
tatorii ascultă concen­ Hunedoara, înlr-o zi să se vădească în ori­
traţi replicile drama­ la ora primului. Doi ce gest.
tice ale personajelor. tineri vin să servească
Crr-crrs, srr-ssr... Ce masa. G. RADU
e l Cu o perseverenţă (după scriBorile tov.
Unul poartă bască,
altul şapcă. Credeţi E. Uskar ţi
demnă de o cauză că .le-au scos ? O, nu! V. Argeţanu)