Page 14 - 1962-08
P. 14
fit. 2367 DRUMUL XO cntTJSm rW I m. 9
MBBsmmmwmetti&Mammmtimm
¦MBgaaigaeaaganas?vaaatmmaMtmmMmm!
Cumpărătorilor produse H A J E G Subredactia noastră Veşti dela Atelierele
multe, plăcute ş! ieftine
voluntară ne Comunică _R_.fO . Simeria _
¦pianul de stat al Intreprinde- de la marochinărie I, fraţii Iile şl f,
rii „Simion Bărnuţlu“ pentru Victor Duca de la articole sport, e
anul în curs prevede sarcini brigăzile conduse de Ecaterlna
mult mai mani decît cele de Foro şl Lulse Petho de la ma La Ioc «ie frunte Intr-o singură zi f
anul trecut, atlt privind oanti- rochinărie n , echipele condusa #
tatea cit şi calitatea produselor. de Petru Sivan şi Otto Kamla Cooperativa meşteşugărească clteva din măsurile care au con Desfâşurind larg întrecerea <>
De aceea, îndeplinirea lor cu de la secţia confecţii haine piele. „Retezatul“ dispune acum de 27 tribuit la obţinerea rezultate socialistă, colectivul secţiei a
suoces cere eforturi sporite. Aşa Meritul lor este că au realizat secţii pentru deservirea popu IV-a mecanică îşi aduce din \
se face că,, sul) Îndrumarea or produse multe, de bună cali laţiei. Una dintre cele care ob lor amintite. plin contribuţia la scurtarea
ganizaţiei de partid, la între tate şi economii însemnate de ţine frumoase rezultate este a- De asemenea, în ultimul timp, termenelor de reparaţii a va
prinderea noastră, au fost luate ceea de cojocărie — blănărie, in
o serie de mă.surl eficace. în materie primă. la această secţie au fost intro
că de la finele anului trecut Faptul că in întrecerea socia duse în lucru sortimente noi
s-au făcut cunoscute muncitori
lor cifrele de «rr.csunnmv»JÖjWnu listă un obiectiv principal a fost ultima perioadă, de pildă, a- c a : Îmblănituri demontabile, goanelor. Humaî intr-o sin
calitatea producţiei, a făcut ca
ceasta şi-a realizat planul de confecţionarea de căciuli, blu gură zi, aici planul de pro
produsele noas
producţie cu 126 la sută şi a ze pentru motoclclişti, pieptare ducţie a fost depăşit cu 22
înregistrat beneficii de 20 la cu specific local, etc. Buna ca la sută, obţinindu-se in ace
sută. litate a produselor acestei secţii laşi timp 850 lei economii.
Munca fiind bine organizată,
înzestrarea secţiei cu utilaje a făcut ca ele să fie solicitate
plan pentru anul Din ex p e rie n ţa tre să se bucure noi, extinderea spaţiului de a se livra şi bazei de desfacere s-au putut colecta şi 150 kg.
1962. Acest lucru colectivelor de multă apre muncă, introducerea lucrului a comerţului de stat din Petro metale vechi neferoase.
a făcut ca ei să fruntaşe ciere. Cu ocazia pe brigăzi şi folosirea unor p ro şani şi depozitul U.R.O.M. Deva.
poată veni cu tîrgurilor inter
cedee chimice moderne — sînt NICU SBUCHEA B. C. NELUŢU
propuneri pre naţionale, a di corespondent
ţioase privind îmbunătăţirea verselor expoziţii organizate în
procesului de producţie şl rea ţară, marca fabricii noastre a M a g a z iile r e n o v a t e
lizarea de economii. Pe baza ocupat loc de cinste. In plus,
propunerilor făcute în consfă mai trebuie adăugat că planul In ultima săptămlnă coope timele luni, printr-o totală re îşi înfrumuseţează
tuirile de producţie s-a întoc semestrial la produsele de cali
mit un plan amplu de măsuri tatea I-a a fost depăşit la toa rativa de consum „Ţara haţe novare, au fost date în folosinţă atelierul
tehnico-organizatorice. Astfel, s-a te sortimentele, ceea ce a fost
ajuns la introducerea maşinilor foarte important pentru noi. gului“ a dat în folosinţă noul de către această cooperativă se Paralel cu realizarea sarci
de cusut cu două ace la pro local al magazinului de confec mai numără şi cele alimentar,
ducţia produselor de marochl- Dar, cea mai bună dovadă a
nărie şl confecţii piele. S-a în felului în care s-a desfăşurat ţii. După ce a fost complet re metalo-chimic şi centrul nr. nilor zilnice de producţie, co
locuit croitul manual la piese întrecerea socialistă, cum s-au
le decorative prin ştanţare. La aplicat măsurile propuse de novat, amenajindu-l-se trei vi de distribuire a plinii. Condiţiile lectivul atelierului de vagoa
producţia de portmonete, cas muncitori şl cum s-a introdus
chete moto şi o parte din po tehnica nouă în procesul de trine Încăpătoare pentru pre create prin aceste renovări fac ne, desfăşoară o activitate
şete s-a organizat lucrul după producţie, o constituie bilanţul
sistemul prodsincron, (sistem cu care s-a încheiat primul se zentarea diferitelor articole, ca mărfurile şi produsele să fie susţinută pentru înfrumuse
bandă) In locul celui individu mestru de activitate: 10,900 bu
al. In secţiile de marochinărie căţi poşete. 4.400 bucăţi portmo Construcţia furnalului 7, de 1.000 mic. de la Hunedoara magazinul de confecţii condus păstrate şi prezentate cît mal ţarea locurilor de muncă şi
s-a Introdus iluminatul fluo nete pentru export, 600 buc. ar este aproape terminată. In foto:, aspect ăs la executarea conexiu de gestionarul Ştefan Marton, estetic, lucru care atrage con- a împrejurimilor. Astfel, la
rescent ş.a.m.d. ticole sport produse peste plan, nilor la postul automatizat al furnalului. a fost dotat cu mobilier nou şi sifrna'torii şi face ca volumul intrare s-a construit o fin-
realizarea productivităţii mun corespunzător expunerii in mod tină arteziană, iar drumurile
Toate acestea au făcut ca cii în proporţie de 101,42 la cit mal plăcut a produselor. vinzărilor să crească. de acces au fost pietruite,
productivitatea muncii să creas sută, realizarea unei economii
că simţitor, iar calitatea pro peste plan la preţul de cost de Printre magazinele care în ul 'ANUŢA GLIGOR urmină să fie in curincl şi as
duselor să se îmbunătăţească. 154.000 lei (depăşind angaja
mentul anual). Şi, după cum Fără steril Caravane ale cărţii faltate.
O atenţie deosebită s-a acor am arătat mai sus, depăşirea
dat organizării întrecerii socia la toate sortimentele a procentu Recent, la Indicaţia biroului de 845 lei. In satele Berthelot, PRICOP IORDACHE
liste. Ea s-a desfăşurat între lui de produse de calitatea I-a. corespondent
muncitori, echipe şi secţii. Şl, Cînd In noiembrie 1960 tova — Noroc 1 comitetului raional de partid, Fărcădin, Tuştea, Demsuş, Plo
pentru a fl cît mai însufleţită, Colectivul nostru de muncă răşul Popa M. loan a adresat — Noroc I pi, Bretea Strei, Ruşi şi Măceu, Duminica slmerienilor (
rezultatele s-au urmărit cu re este hotărît să lucreze pe vii tuturor minerilor de la Exploa — Cum merge V I.C.R. Haţeg, prin sectorul Său colectiviştii s-au Interesat în
gularitate pe baza unor grafice tor cu şl mai mult elan. EI nu tarea minieră Teliuc chemarea de difuzare a cărţii (responsa deaproape de noutăţile literare Comitetul sindicatului de la
afişate la locuri vizibile. va precupeţi nici un efort pen la Întrecere sub lozinca „Nici — Bine... Avem vreo 15 tone bilul Marin Neagu), a organizat aduse. Printre cărţile solicitate 'Atelierele R.M.R. Simeria se
tru ca marca fabricii să-şi păs un vagonet de minereu rebu- peste plan astăzi. Şi nici un s.au numărat şi broşurile „D es preocupă activ de felul cum
Fruntaşii întrecerii au fost treze renumele bun pe care-1 tat“ , şeful de brigadă Ioan Ti- o frumoasă acţiune de difuzare pre vrăji şi leacuri băbeşti“ şi muncitorii de aici îşi petrec
popularizaţi prin toate mijloa are, să dea cumpărătorilor pro vagonet rebutat. a cărţilor in rîndul colectiviş „Adam şi Eva slnt strămoşii timpul lor liber. La ultima
cele. Printre el s-au situat ade duse cit mai multe, cît mai bu mofte a căzut pe ginduri. „Greu, noştri ?“ precum şi lucrări ca serbare clmpenească organi
sea in primul semestru munci ne şl mal ieftine. Cum aţi ajuns la rezulta tilor. „Din căile de dezvoltare a gos zată in cartierul Bălăcuta au
torii loan Zahavie şi Avram Bo- cam greu — a mormăit el pen tul acesta ? podăriilor colective" ca cele re luat parte un mare număr
jiţă de la secţia crol-marochî- GH. CRĂCIUN Cu ajutorul a două maşini, feritoare la avantajele creşterii de oameni ai muncii împre
nărie, Rbslnâ Navr&dy, Roslna directorul fabricii „Simion tru sine, potrivindu-şi casca. — Noi ştim ce importanţă are fiecare din ele însoţit de cî- porcinelor etc. Colectiviştii au ună cu familiile lor.
Moldovan şi Margareta Apolzan manifestat interes şi faţă de
Bărnuţlu“ din Sebeş O să fie, a continuat Timofte, calitatea superioară a mine Ee 3-4 agitatori şi un salariat al C. BARBU
reului pentru tovarăşii noştri de unităţii de librărie, au fost duse operele lui Sadoveanu „Balta corespondent
dar nu imposibil. Că doar...“ . la Hunedoara şi ne străduim să 1„ sate numeroase cărţi poli
. A doua zi a stat de vorbă cu răspundem cerinţelor lor. Prima tice, agrozootehnice de ştiinţă (
fiecare om din brigadă. Au metodă este puşcarea selectivă. popularizată şi literatură bele
Nu pe tot frontul de lucru se tristică. Succese Sa Ocolul
cumpănit bine poate aplica în Vizitînd fiecare cîte 4 sate, gul“ şi „Venea o moară pe Şi
toate posibilită „Nici un vagonet să; există pe ici, cele două oaravane au difuzat ret" etc.
ţile pe care le d__e___minereu rebutat“
au, au ţinut sea pe colo, felii sub in cîteva ore cărţi în valoare F. PETRU
ma de toate gre. ţiri de steril in
im-z
tercalate în mi
utăţile. „Se poa. nereu pe care Realizări şi angajarmiits silvic din Orăştie
te 1“ — aceasta a fost conclu nu le poţi ocoli la puşcare. Atun
zia unanimă. ci grija cea mai mare revine Lună de lună, colectivul sec aceeaşi depăşire a fost realizată Dcsfăşurînd larg întrecerea socia
*k şi în luna iulie. listă, lucrătorii Ocolului silvic din
oamenilor de la încărcare. După ţiei strungăria de cilindri a Orăştie, au reuşit să obţină realizări
...Coborîm In mină. Au trecut Ţinînd cont de posibilităţile demne de remarcat. Pe primul semes
rS®5= aproape doi ani de la acea con cum vedeţi, pentru un ochi ne C.S. Hunedoara se mîndreşte cu existente, colectivul secţiei s-a tru, de pildă, ei au realizat planul
sfătuire Ce producţie în care angajat să depăşească planul producţiei globale pe ocol în pro
Entuziasm minerii au dezbătut cu pasiune experimentat e cam greu de rezultatele bune obţinute în pro de producţie pe luna august cu porţie de 114 Ia sută, iar în luna
sarcinile ce le revin în vederea 32 la sută. Unele brigăzi, ca cele iulie în proporţie de peste 1 1 0 la
árm ese înfăptuirii angajamentelor lua deosebit sterilul. Tocmai de cesul de producţie. Planul se conduse de Teodor Lungu şi sută.
te. Astăzi 18 iulie, graficul a în Victor Rusu s-au angajat să ob
Despre organizaţia U.T.M. de gătit magazia pentru depozita registrat In dreptul numelui lui aceea încărcătorilor le revine mestrial, de exemplu, a fost de ţină depăşiri cuprinse între 40 AVRAM PETRIC
la I.L.L. Petrila se vorbesc nu rea şi păstrarea materialului loan Timofte două c ifr e : 416 o răspundere mare. Brigada păşit cu 26 la sută. Aproape şi 50 la sută. corespondent
mai lucruri frumoase. Totdea lemnos, au stivuit 12.000 bucăţi tone de minereu peste plan şl noastră n-a mai rebutat de
una tinerii de aici au răspuns la cărămizi, au transportat peste zero vagonete rebútate. In iu IONEL PREDÂN
chemăjUle-organlzaţiei au dat 15.000 ţigle provenite din de nie, brigada a dat peste plan mult nici v.n vagonet de mine , strungar
dovadă de hărnicie şl dragos molări, au colectat 8000 kg. fier 353 de tone şl — la fel — n-a
te in rezolvarea sarcinilor în vechi, au amenajat şi îngrijesc rebutat nici un vagonet de mi reu... Renovare ufilă
credinţate. Ei răspund cu entu spaţiile verzi din incinta între nereu. Se aud bubuituri puternice.
ziasm şi la chemările organi prinderii. Cu mult elan şl sîr-
Colivia alunecă In ochiul ne Undeva, la frontul de lucru al
zaţiei orăşeneşti Petrila, fapt gru al puţului. Lumina zilei unei alte brigăzi, se puşcă. Poa De curind s-a redeschis în
care a făcut ca organizaţia lor s-a stins. Singure pîlpîirile lăm te la brigada lui Emilian Bă piaţa Republicii din oraşul Brad
să se situeze la nivelul organi pilor de carbid taie pîriă la doi lan, a lui Constantin Popa sau o frizerie complet renovată. Noul
zaţiilor fruntaşe Iar Întreprin
derea să deţină steagul de sec gulnţă ei'muncesc acum la con paşi întunericul. a lui Nicolae Dănăilă. local este utilat cu un mobilier Unii locatari, ca de pildă Rupea Eugen de la lami
tor I.L.Ii. fruntaş pe Valea
Jiului. struirea unei popicării. S-au evi Peste tot, la Exploatarea mi modern, lumină fluorescentă şi norul trio din C. S.H., mutîndu-se, lasă vechea locuinţă
nieră Teliuc, minerii mobilizaţi un personal corespunzător. Fri-
Numărul orelor de muncă pa denţiat în nod deosebit tinerii de organizaţiile de partid, luptă zeria, aparţinlnd cooperativei intr-o dezordine de nedescris. ....
triotică efectuate plnă acum se din răsputeri pentru a con meşteşugăreşti „Moţul“ Brad
ridică la peste 500. în Incinta Ioan Stănciulescu, Şandor Far- tinua traducerea în viaţă a che poate deservi un mare număr
întreprinderii, tinerii au pate* mării „Nici un vagonet de mi de cetăţeni.
kaş, Ştefan Bîsu, Ştefania Po-
pescu, Constantin Albeanu, Ioan
Loveanu, Kozacsony Iosif şi Orizontul 180. înainte, la stin nereu rebutat“ . Ei sînt con S. MIHAI
alţii.
G. BĂDUŢA gă, la dreapta se ţes drumurile ştienţi că de calitatea mine corespondent
corespondent
subpămîntene şi fiecare duce reului extras depinde în bună
spre un front de lucru. Ajun p'arte calitatea fontei din fur
gem la capăt. Iată, aici lucrea nalele Hunedoarei. Un nou ştrand
ză brigada condusă de loan TI-
In E d it u r a te h n ic ă . mofto. G. R. CHIROVICI Pentru oamenii muncii din
S e u le p e n tru f ile t a r e =3SU?= Alba Iulia s-a deschis, un
L. SAUER Iniţiativă bine venită ştrand nou pe malul Mureşului.
Majoritatea lucrărilor au fost
256 paifnt, 7.25 lei efectuate de către cetăţeni prin
In cadrul asociaţiei sportive de foşti jucători de fotbal. Pa muncă patriotică. Localul ştran
Lucrarea tratează numeroase probleme privind construcţia şi executarea Dinamo-Barza s-a deschis un ralel cu aceste cursuri de in dului are o capacitate de apro w/mmiw
sculelor pentru filetare, ca de exemplu :tarozi, filiere, cuţite pentru filetare, structori s-a deschis şi o şcoală ximativ 180 de persoane şl este
cuţite-pîeptene pentru filetare, cuţlte-disc pentru filetare, freze pentru file curs de instructori sportivi vo 'de arbitri pentru mai multe Înzestrat cu un bufet bine apro
tare, scule pentru rodarea filetului şi scule pentru rularea filehilui. luntari la o serie de discipline discipline sportive. vizionat cu gustări şi diferite
ca fotbal, baschet, popice, te răcoritoare.
flartea este utilă tehnicienilor, maiştrilor şi şefilor de echipă din sculă M. SUSAN
rii şi din ateliere mecanice, precum şi tehnicienilor şi inginerilor care se nis de masă, atletism etc. Cursu corespondent D. ATANASIU
ocupă cu proiectarea sculelor. rile sînt frecventate de peste corespondent
50 cursanţi printre care o serie
— După mine... potopul.
Asistenţasanitară Consultant, tratamente despre medicul Valentin Opin numai q jumătate de kilome Admiterea în
ş i . . . atitudini caru de la circumscripţia Veţel tru de punctul sanitar. Din învăţămînfui profesional
care iroseşte timp preţios cu această cauză aici, munca de
administrare a injecţiilor şi-a Zilele acestea a fost difuzat şcoli
competentă şi timp Unitatea de bază a activită plimbatul pe motocicletă. Din asumat-o In mod nepermls ce lor elementare, profesionale şi de me
ţii sanitare la sate este circum lipsa de preocupare a acestuia tăţeanul Iosif Orşa deşi nu are serii din ţară îndrumătorul pentru ad
în ultimii and în raionul lila Cînd munca de prevenire cole colective şi chiar la lo scripţia. De felul cum este or munca de aici este lăsată mai calificarea corespunzătoare. miterea în învăţămîntul profesional
a luat fiinţă o vastă reţea sa cuinţele colectiviştilor. La aces ganizată munca aici depinde în mult pe seama personalului me pe anul şcolar 1962— 1963. El cuprin
nitară. Numai în mediul sătesc, © bine organizafă tea participă nu numai perso cea mai mare măsură calitatea diu-sanitar care, ce-i drept, se * de condiţiile de admitere în şcolile
de pildă, funcţionează în pre nalul mediu sanitar ci şi un consultaţiilor şi tratamentelor. E achită de sarcinile ce le are dar profesionale şi de meserii ce funcţio
zent 17 circumscripţii sanitare Se ştie din practica medica larg activ voluntar care a fost adevărat că în cea mai mare nu poate face şi munca medi înlăturarea acestor deficien nează în toate ramurile economiei na
încadrate cu personal calificat lă că este mult mai uşor să creat şi instruit de către cir parte cadrele sanitare din ra cului. ţe depinde în primul rînd de ţionale, obiectele de examen şi data
şi dotate ou aparataje, mobilier, previi o boală decît să o tra cumscripţiile sanitare. Acum, secţia sănătate a sfatului popu ţinerii acestor examene. Sînt enume
medicamente şi cu tot ceea ce tezi. In acest scop în cadrul asemenea vizite sînt tot mai ionul Ilia se străduiesc să con O slabă preocupare faţă de lar raional. Acesta trebuie să rate, de asemenea, în îndrumar, şco
este necesar pentru ca munca circumscripţiilor sanitare să frecvente şi la ele participă intensifice munca de îndrumare lile profesionale, pc oraşe şi regiuni,
de prevenire a bolilor şi de tra teşti din raionul Ilia se desfă membrii celor 128 posturi sa firme încrederea acordată, fiind munca de îndrumare şi control şi control In rîndu! persona şi meseriile care se pot însuşi în fie
tament să se desfăşoare în bu şoară o muncă susţinută. For nitare din socii, echipele de lului medico-sanita-r în vederea care din ele.
ne condiţiumi. mele unei asemenea munci de Cruce Roşie şi comisiile de fe în permanenţă la post şi avind manifestă şi medicul Cuza Sur- ducerii la îndeplinire a sarci
prevenire sînt destul de variate. mei. Cele mai bune rezultate în nilor încredinţate cu simţ de In excursie
De la începutul acestui an şi De o mare eficacitate s-a do această direcţie au fost obţinu o atitudine cuviincioasă faţă de du de Ia circumscripţia Dobra răspundere. De asemenea, se im
pînă acum, unităţile sanitare vedit a fi organizarea de cara te de către circumscripţiile sa pune a se face un control mai 100 pionieri şi şcolari aparţinînd şco
săteşti din raionul Iha au fost vane sanitare care, deplasindu- nitare din Zam Veţel si Ilia, pacienţi. La majoritatea cir care nu ţine o evidenţă clară a sistematic şi calificat asupra lilor nr. 1 şi 3 din oraşul Sebeş au
dotate cu instrumente şi me se prin comune, au contribuit unde medicii Romeo Stănescu, felului cum sînt acordate con făcut o vizită muncitorilor de la Uzi
dicamente în valoare de peste efectiv la educarea sanitară a Zira Opincaru si alţii se ocu cumscripţiilor consultaţiile şi bolnavilor şi nu îndrumă sufi sultaţiile, dacă se respectă pro na de preparare a minereurilor din
500.000 lei. Totodată, cea mal colectiviştilor. Numai în ultimul pă cu grijă de instruirea aces gramul acestora şi cum se apli Gurabarza. Micii excursionişti au vi-,
mare parte a localurilor sani timp au fost organizate trei ca tui activ, in circumscripţiile sa tratamentele sînt făcute cu com cient, prin personalul din sub că tratamentele. O atenţie spo zitat sectoarele exploatării întreţinîns
tare au fost renovate şi înzes ravane în comunele de munte nitare amintite s-au ţinut pînă rită trebuie acordată In viitor' du-se cu maiştri şi muncitori. In con
trate cu mobilier din material Bătrîna, Oe.rtej şi Muncel. Cu acum şi un număr de 10 con petenţă şi Ia timp, ceea ce atra ordine. mamele gravide. Tot in şi muncii de prevenire, prin or tinuare ei au vizitat gura dc mină „1
plastic. De asemenea, medicii şi acest prilej medici de diferite ferinţe cu privire la preveni ge stima cetăţenilor. Asemenea această circumscripţie se tratea ganizarea de mai multe carava Mai" aparţinînd exploatării miniere
personalul mediu-sanitar ca specialităţi au acordat sute de rea şi combaterea diferitelor cadre sînt medicii Viorica Con ză cu superficialitate şi proble ne sanitare, in special în satele Barza, rampa de sortare şi triajul va-
re deservesc aceste unităţi s-au consultaţii..au dat reţete ş! au boli ca reumatismul, tetanusul, stantin şi Emil Goia de la cir ma controlului sanitar în unită de munte ca Almăşel, Boia Btr- goneţilor de mină.
bucurat In ultima vreme — con ţinut conferinţe cu caracter pneumonia etc. cumscripţia sanitară a comunei zii, Runc şl altele care pină In
form hotărîriî partidului şi gu sanitar. Important de amintit e prezent nu prea s-au bucurat de M. SUSAN
vernului — şi de o creştere a că oricărui caz depistat. 1 s-a Munca de prevenire se desfă Ilia, Oprean loniţie de la Hă- ţile agricole şi comerciale. Aşa atenţie din partea circumscrip corespondent
salariului în medie cu 15 la sută. acordat imediat ajutorul medir şoară şi prin administrarea unor ţiilor. Acestea sînt sarcipi care
cal necesar sau a fost îndrumat injecţii şi vaccinuri. In ultime rău, Aurora Bîc de la Brâniş- - se face că aici unele persoane izvorăsc din grija pe care parti
Să vedem deci cum sînt fruc spre unităţile de specialitate de le două luni, de pildă, între dul şl guvernul o poartă faţă
tificate aceste condiţii şi cum la raion •sau regiune. gii populaţii din mediul sătesc ca şi alţii. particulare şi-au permis să de oamenii muncii.
personalul unităţilor sanitare care a ajuns pină la virsta de
săteşti din raionul Ilia se achi O altă formă a muncii de 20 ani 1 s-a administrat vacci Trebuie spus însă că în unele practice comerţ cu îngheţată, in I. MANEA
nul A.B. şl A.T. Toate acestea circumscripţii din raion munca condiţii neigienice.
tă de sarcina încredinţată, aceea prevenire o constituie vizitele oglindesc grija faţă de sănăta de consultaţie şi tratament se
tea colectiviştilor.
de a veghea Ia sănătatea ţăra cu caracter sanitar ce se orga desfăşoară încă în mod nesa Unele lipsuri. se manifestă şl
nilor colectivişti. nizează In şcoli, gospodării agri tisfăcător. La Lâpuşnlc, de pil- in privinţa aplicării tratamen
dăr medicul Adriana Slodoni nu tului prescris. In această di
respectă întotdeauna orele de recţie un exemplu negativ II
consultaţii, ceea ce face ca oa constituie felceriţa Aurora Tă-
menii să aştepte, timp înde lăngescu de la punctul sanitar
lungat în faţa cabinetului. In
nenumărate rînduri Adriana Burjuc. 'Aceasta întîrzie de re
Slodoni a fost găsită ocupin- gulă cu administrarea trata
du-se de rezolvarea unor lu mentului la pacienţi, ceea ce fa
cruri mărunte — unele chiar ce ca acesta să nu mal aibă
personale — nelegate de sarci efectul dorit, in satul Tisa, de
nile muncii Încredinţate. Ace pildă, aceeaşi felceră se depla
laşi lucru se poate spune şl sează foarte rar deşi se află la
