Page 15 - 1962-08
P. 15
paf. 4 D R m un w o m isM u L vi Wt. 2867
KVLBS3XMZ05XEforLSki3;<ffâ']ttin3f&ĂXWMn9ţVZ^JZ^-%Xr<SiffiM
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I Festivitatea de închidere a Festivalului
de Folclor al firilor Balcanice şi din
zona Mării Âdriatice
In sala Palatului R.P. Romî zona Mării Âdriatice sînt unite
printr-o cultură comună funda
ne a avut loc vineri seara fes mentală, o cultură care depă
şeşte deosebirile de limbă şi na
tivitatea de închidere a Festi ţionalitate. A fost o experienţă
bogată şi plină de satisfacţii.
valului de Folclor al Ţărilor Bal
Rostind cuvlntul de închidere
festivalul Mondial Cywîratarea iui N. S. Hruşciov canice şi din zona Mării Adria- a Festivalului, acad. Iorgu Ior
ai Tineretului şi Studenţilor tiee, care a început la 27 iulie, dan a făcut un succint bilanţ
cu participarea a peste 600 de al celor zece zile de activitate
la Kalinovka artişti şi formaţiilor folclorice intensă şl variată în cadrul
din Albania, Bulgaria, Cipru, festivalului, arătind că el a con
stituit o manifestare impresio
MOSCOVA 3 (Agerpres). — mai puţin oţel decit Industria Grecia, Italia, Iugoslavia şi R.P. nantă atît prin numărul mare
Romînă. Au mai participat pes ai participanţilor, cit şi prin
TASS transmite : Uniuni Sovietice. bogăţia şi valoarea manifestă
rilor care au avut loc. Alt re
HELSINKI .9. Trimişii speciali Bucureşţiul iubit”, braţ la braţ, gazde tineretul din Orient şi Occident“ or Ziarul „Bravdia“ din 3 august Ce-i drept, ziaristul american te 50 de specialişti şi cercetă zultat de seamă al Festivalului
Agerpreş M. lonescu şi C. Oprică le şi oaspeţii au pecetluit noi priete ganizată cu sprijinul U.N.E.S.C.O. Se — a adăugat vorbitorul — este
transmit: nii trainice, au învăţat cuvinte ruseşti discută problemele teatrului studen a publicat cuvintarea rostită do — a arătat vorbitorul — scrie tori ai folclorului din alte 15 faptul că el a oferit condiţii şi
şi romîneşti, exprimînd idei comune. ţesc. Problemele dezvoltării literatu N. S. Hruşciov Ia Kal-inovka că S.U.A. vor ajunge din urmă ţări din Europa, Africa şi h- posibilităţi prielnice pentru ob
Vineri dimineaţa, tinerii romîni au Cunoscîndu-i pe artiştii noştri ca buni rii actuale au stat. in centrul atenţiei (regiunea Kursk) în ziua de 28 Uniunea Sovietică. „Se prea poa meriea. ţinerea unui bogat material
fost oaspeţii tinerilor 'sovietici pe mo- maeştri ai cînlecului — coriştii sovie studenţilor de la facultăţile de fi La festivitatea închiderii Fes ştiinţific, privind cercetarea
tortava „ Griizia", cu care delegaţia tici i-au invitai ca, sub conducerea lologie, care s-au adunat pentru o iulie. te. Ei au mari capacităţi de tivalului au fost prezenţi Con comparativă a similitudinilor
Uniunii Sovietice a sosit la Festival. dirijorului corului din Riga, lan Du discuţie specială. stanţa Crăciun, preşedintele Co existente în folclorul ţărilor din
Trahsmiţtnd tinerilor romîni un cald miri, să înveţe un cîntec popular le N. S. Hruşciov i-a salutat cu producţie. Dar cînd un călăreţ Balcani şi din zona Mării Adria-
salut, Serghei Pavlov, prim-sccretar al ton. Coriştii romîni au şi deprins Continuă lucrările conferinţei pen tice.
Uniunii Tineretului Comunist Leni melodia acestui frumos cîntec, urmînd tru problemele tineretului muncitor şi căldură pe consătenii săi şl a cu calul său întrece măcar cu
nist din Uniunea Sovietică, a subli să-l interpreteze cu căldura şi mă sătesc, la care participă reprezentanţii un cap un cal mai bun, el în mitetului de Stat pentru Cultură A,cad. I. Iordan a subliniat in
niat ui cuvînlul său că marea intîlni- iestria lor în viitorul turneu pe. care a 00 de ţări. La colocviul „Tinerelul apreciat mult succesele obţinu şi artă, Vasiie Dumitrescu, ad teresul deosebit trezit de Festi
re a tinerelului la Helsinki are un ansamblul U.T.M. îl va face prin şi pacea”, numeroşi vorbitori au sub te de ei în producţia agricolă cepe să fie ferm convins că val în rîmdul publicului specta
puternic răsunet în întreaga lume, e.x- Uniunea Sovietică la plecarea din liniat necesitatea dezarmării generale, şi zootehnică. poate să depăşească calul cei junct al Ministrului Afacerilor tor care a participat în număt
primind unitatea mereu crescindă a Helsinki răspunderea care revine tinerelului mare la toate spectacolele, răs
tinerei generaţii de pretutindeni, în pentru soarta lumii. „Dacă toate gospodăriile s-ar mai iute“ . Externe, conducători ai unor in plătind cu aplauze entuziaste
sufleţită de nobila cauză a păcii fi •k ridica la nivelul Kalinovkăi, a N. S. Hruşciov a arătat că măiestria interpreţilor. „Sintem
prieteniei între popoare. La 3 august a fost organizată în Participanţii la seminarul consacrat subliniat N. S. Hruşciov, ţara stituţii centrale şi organizaţii convinşi — a încheiat vorbito
cadrul festivalului „Ziua culturii şi problemelor democratizării învăţămin- noastră ar produce mai multă colhozurile şi sovhozurile care rul — că participanţii la aceas
Luînd apoi cuvhitul* tovarăşul Uir- ailci", cu un bogat program în care tvlui au adoptat un comunicai în care carne pe cap de locuitor decit au atins un înalt nivel de pro- obşteşti, membri ai C.I.M.P., fol
gil Trofin. prim-sccretar al C.C. al locul principal îl ocupă concertele na se spune că tonte organizaţiile stu produc acum S.U.A.“ . ducţie, trebuie să experimente tă frumoasă manifestare artis
U.T.M., a exprimat mulţumiri pentru ţionale şi internaţionale ce se bucura denţeşti trebuie să depună eforturi şi ze mai larg, să caute metode j ciorişti romîni şi străini, oameni tică,, vor fi mesageri ai spiritu
ospitaliera primire pe care tineretul de o mare popularitate. Plnă acum, mai mari peiitru reînnoirea principii de artă şi cultură, şefi ai unor lui de colaborare şi înţelegere
sovietic a făcut-o reprezentanţilor ti în primele şase zile ale festivalului, lor de predare în spiritul democrati reciprocă care a animat Festi
neretului romin, fi a rostit chemări în circa 100.000 de oameni au vizionat zării şi lărgirii accesului tinerelului misiuni diplomatice şi alţi mem valul nostru, îşi vor aduce apor
cinstea prieteniei Tomîna-sovielicc, 13S de spectacole şi concerte ale fes din întreaga lume la tezaurul ştiin tul şi pe viitor la eforturile de
care ah fost acoperite de aplauzele ţei şi culturii. Acest seminar a fost bri ai corpului diplomatic, pre a pune arta în slujba cauzei
fi uratele celor prezenţi. tivalului. Artiştii din 10 de ţări au unul din cele mai populare la festival, N. S. Hruşciov a arătat că mai avansate de conducere a cum şi un numeros public. păcii şi prieteniei între p o
pentru a asigura pacea este ne gospodăriei. poare“ .
Iniîlnirea tinerilor romîni cu dele prezentai programele lor in faţa de sala devenind neîncăpătoare pentru Au luat cuvînlul pentru a re
gaţia tineretului sovietic, s-a desfă cesar să se dezvolte economia Şeful guvernului sovietic a leva însemnătatea acestei im După înmînarea unor daruri
şurat înlr-o atmosferă de caldă prie legaţilor şi locuitorilor din Helsinki. toţi cei dornici să participe. Circa formaţiilor participante, precum
tenie. In ritmurile cunoscutelor cîn- ţării, să se întărească puterea arătat că după cit se vede, ho- portante manifestări internaţio şi celor mai tineri şi celui mai
tece ..Serile de lingă Moscova“ şi „In A început o mare conferinţă despre 50 de vorbitori au luat cuvînlul la ei. De aceea, munca pe ogoare tărîrile adoptate în vederea re nale de artă populară prof. în vlrstă ^dintre participanţi, a
şi in ferme este în directă legă organizării organelor agricole şi Williard Rhodes de la Universi urmat un reuşit spectacol al
„Valorile culturale care interesează discuţii. noua structură „sînt justificate tatea Columbia clin New York, cătuit diin seleeţluni din pro
tură cu întărirea păcii. gramele prezentate in cursul
Festivalului.
N. S. Hruşciov şi-a exprimat de viaţă ca fiind oportune şi preşedintele Comitetului Execu
000@000
satisfacţia faţă de succesele in juste“ . tiv al C.I.M.P.. şi conducătorii
Snvanna Futnma
dustriei sovietice. „In trecut, In prezent în colhozuri lu ansamblurilor folclorice parti
s-a înapoiat tn patrie
a spus el, ţara noastră era îna crează oameni instruiţi care se cipante la Festival.
LON DRA 8 (Agerpres). —
poiată. dar noi am transformat pricep în multe probleme. Acum —• Minunatele şi numeroasele, La 8 august, prinţul Suvanna Fumnia,
primul ministru al guvernului de coa
economia şi am ajuns să trăim este nevoie de o muncă organi reprezentaţii la care am fost liţie al Laosului, s-a reîntors la Vien-
ziua cînd şi în ce priveşte pro zatorică concretă. Numai în martori în timpul acestui Festi. tianc.
Pe aeroport, Suvanna Fummaarcst
ducţia de oţel am ajuns din aceste condiţii poate fi sporită val — a spus preşedintele
întîmpinat de prinţul Sufanuvong,
urmă Statele Unite ale Ameri producţia şi redus preţul de C.I.M.P. — ne-au dat convinge
prim-ministru ad-interim.
ciu care au cea mal dezvoltată cost, a spus N. S. Hruşciov. rea că ţările din Balcani şi Crearea unui Laos neutru'' „a fost
industrie din lume“ . ------ -------- --------- " I BS* primită pretutindeni în ' mod bine
voitor“ , a declarat Suvanna Fummai
„Astăzi le-am depăşit în pro
Lucrările Comitetului celor 18 st ducţia de oţel, mii ne le vom de Moi aofiiiPi provocatoare S. U. A»
păşi în alte domenii ale pro
pentr dezarmare ducţiei“ , a spus vorbitorul. îm pofs'iva Cubes
N. S. Hruşciov a reprodus de
claraţiile ziaristului american, HAVANA 3 (Agerpres). —- S.U.A. participă de asetmenea o
Scliwartz, care a recunoscut că
în ultima săptămînă industria într-un comunicat al Minis navă de cercetări ştiinţifice, care
oţelului din S.U.A. a produs terului Forţelor Armate Revo în dimineaţa zilei de 31 iulie s-a
GENEVA’ 3 (Agerpres). — tatea de a se deosebi cu precizie putea fi împărţite în numai luţionare, dat publicităţii la 2 apropiat pînă la o distanţa de
In şedinţa din 3 august a Co mijloacele de transportare de două categorii: mijioace-le de Conferinţa august, se spune că în interva o milă de navele militare caba
mitetului celor 18 state pen armele obişnuite şi că în întrea transportare .construite în mod internaţională lul 23-31 iulie nave de luptă ale ne în regiunea portului Măriei.
tru dezarmare delegaţiile ţărilor ga gamă de armament ar exista special pentru încărcătura nu In comunicatul Ministerului
socialiste au demascat pe o „zonă o. crepusculului“ , întru- cleară de luptă şi mijloacele de de la Tokio flotei maritime militare a Sta
de-a-ntregul manevrele cu aju cit există multe categorii de ar transportare astfel construite telor Unite, pătrimzînd în apele Forţelor Armate Revoluţionare
torul cărora delegaţiile occiden me cu dublă destinaţie, care pot incit permit să se dispună atit TOKIO S (Agerpres). — teritoriale ale Cubei, au staţio se arată în continuare că în
tale s-au străduit să jdstifvce fi folosite atît ca mijloc de tran de o parte nucleară cit şi de o La 3 august la Tokio au continuat nat zi şi noapte în dreptul por decurs de două zile — la 31 iu
Intr-un fel oarecare refuzul lor sportare, cit şi ca armă obiş parte de luptă clasică (armă cu şedinţele preliminare ale celei de-a turilor Havana şi Măriei. Na lie si 1 august — avioane de răz
de a accepta lichidarea deplină nuită. dublă destinaţie). 8 -a Conferinţe internaţionale pentru vele de spionaj sînt dotate cu boi americane au încălcat de 20
tn prima etapă a mijloacelor interzicerea armei nucleare, pentru o puternice instalaţii radar care de ori spaţiul aerian ,al Cubei.
Reprezentanţii Rominiei şi V. Zorin a declarat că progre lume fără arme. Lucrările conferinţei permit să se efectueze fără în Paralel cu încălcările apelor
de transportare a armei nu Poloniei, G. Macovescu şi M. sul in activitatea în domeniul s-au desfăşurat în două grupuri, pre trerupere zi şi noapte observa teritoriale şi spaţiului aerian al
cleare şi încetarea producerii Laehs, au arătat în cuvintările coordonării articolelor referitoa cum şi în comisiile de întocmire a ţii as'upra intrării în porturile Cubei, în dimineaţa zilei de 31
ei, precum şi să, fundamenteze lor care sinfc adevăratele sco- re la mijloacele de transpor raportului cu privire la rezultatele cutoane a navelor aparţinînd di- v iulie soldaţii americani, care
propunerile americane cu pri dezbaterilor în şedinţele preliminare staţionează la baza maritimă
puri ale manevrelor la care-re tare a armei nucleare poate fi a problemelor care figurează pe or feritelor ţări şi asupra ieşirii militară de la Guantanamo, au
vire la reducerea cu 30 la sută curg delegaţiile ţărilor N.A.T.O. asigurat numai printr-o exami lor din aceste porturi. La acti
a acestor mijloace, ceea ce nu nare serioasă, constructivă a vitatea cu caracter de spionaj deschis de şapte ori focul în
înlătură cituşi de puţin perico Şeful delegaţiei U.R.S.S., V. problemei lichidării totale a a- a forţelor maritime militare ale direcţia teritersuUui cuban.
lul unui război nuclear. Zorin a spus printre altele: cestor mijloace încă în prima
etapă. dinea. de zi a conferinţei şi a pro
La Şedinţa precedentă repre Socotim necesar să afirmăm cu blemelor legate de continuarea lucră
zentanţii S.U.A. şi Angliei, Stelle toată certitudinea că în întrea După cuvintarea lui V. Z o rilor conferinţei.
şi Godber, precum şi la şedinţa rin şedinţa a luat siirşit. Corni-
de vineri, reprezentantul Italiei, ga gamă a mijloacelor de trans tetul se va întruni la următoa La şedinţa de dimineaţă s-a dat
Cavaletti, au încercat să dove rea sa şedinţă plenară luni 6 citire documentelor celor cinci confe
dească că n-ar exista posibili portare a armei nucleare nu e- august. rinţe internaţionale mai importante,
inclusiv ale Congresului mondial pen
xistă nici un „crepuscul“ . Toate tru dezarmare generală şi pace, care
a avut loc la Moscova.
mijloacele de transportare ar
Cuvântarea. reprezentgiiatsiinl In a doua jumătate a zilei lucră
rile au continuat numai in comisii.
®L Pe R o m în e , Macuveseu
Reprezentantul R. P. Romîne ţinte perfect identificate pen Încheiere George Macovescu. Sifuajia din Algeria
a scos in evidenţă că dintre mă tru că, potrivit proiectului a. consideră că aşa cum am pro-
surile pe care statele trebuie să merican, sub pretextul controlu cedat şi cu punctul precedent, ALGER 3 (Agerpres). — TASS
le Înfăptuiască in fiecare din lui reducerii cu 30 la sută, se şi fără să impietăm asupra transmite :
etapele procesului de dezarma va identifica in decursul ce dreptului delegaţiilor de a dis
re, o importanţă esenţială pre lor trei ani ai primei perioade cuta, ar fi bine să invită,m pe In după-amiaza zilei de 3 august
zintă lichidarea, încă din prima amplasarea tuturor obiectivelor cei doi copreşedinţi să ia în Mohammed Ben Bella, vicepreşedinte
etapă, a tuturor mijloacelor de ce pot interesa un agresor. Si. consideraţie prevederile respec ::1 Guvernului Provizoriu al Republi
transportare la ţintă a armei tuaţia gravă de astăzi nu nu tive clin proiectul de tratat so cii Algeria, şi membrii Biroului P oli
nucleare. mai că se va menţine, dar chiar vietic şi din schiţa de proiect tic al Frontului de Eliberare Naţio
se va înrăutăţi. american, să ia în consideraţie nală, aflaţi Ia Oran, au sosit în ora
El a făcut o analiză celor propunerile care s au făcut şi se şul Alger, capitala Algeriei. Anterior,
două concepţii care s-au mani Dacă vrem dezarmare gene la Alger au sosit din Oran Ferhat
festat în cursul lucrărilor Co rală şi totală trebuie să vor mai face în acest proiect Abbas, fostul preşedinte al G.P.R.A..
mitetului celor 18 state în aceas curmăm din prima etapă pri Ahmed Francis, fost ministru al finan
tă problemă. Concepţia reflec mejdia războiului nuclear. Dacă şi să încerce să ajungă la un ţelor şi al economiei al G.P.R.A., şi
tată în proiectul sovietic de vrem să curmăm pericolul unui Ahmed Boumendjcl, colaborator apro
tratat, împărtăşită întrutotul de război nuclear, trebuie luată o text comun care să fie supus piat al lui Ben Bella.
delegaţia ronaînă, prevede ca măsură radicală: ori distru
toate mijloacele de vehiculare gerea din prima etapă a tuturor comitetului intr-un termen cit
a armei nucleare la ţintă să fie armelor nucleare, adică tocmai
distruse încă din prima etapă. ceea ce ţările socialiste au pro. mai scurt.
In felul acesta coşmarul unui pus in 1960 şi ceea ce ţările apu
război nuclear nu va mai apăsa sene au respins: ori distrugerea ¦AMî
¦asupra omenirii, războiul prin mijloacelor de vehiculare la
accident — care pe zi ce trece ţintă a acestor arme, adică toc Declaraţiile prinţului Sufanuvong făcute •mp
devine o ameninţare tot mai mai ceea ce am propus şi pro
mare —¦ va deveni practic im punem acum. Dar puterile oc ziarului „Izvestia“ Poporul brazilian cere o po
posibil ; dezlănţuirea unui atac cidentale resping şi această so-
prin surprindere va fi în fapt luţie. MOSQOVA 3 (Agerpres). — în continuare Sufanuvong, şi litică independentă. Hohotele conservatorilor
exclusă, căci vor lipsi nu numai deocamdată ei se fac cu mare In diverse feluri, oameni de
mijloacele speciale de folosire Delegatul R.P. Romîne s-a TASS transmite : , greutate, dar timpul şi răbda
a armelor nucleare, dar şi ma ocupat apoi de principiul dez- rea ne vor ajuta să învingem cele mai diverse categorii din
rile vase de război (de supra zarmării echilibrate, arătind că greutăţile. Sînt necesare numai
faţă şi submarine), avioane do şi în această privinţă se înfrun „Conferinţa de la Geneva şi sinceritatea şi bunăvoinţa. Brazilia cer o politică externă
bombardament etc. tă. două con cepţii: cea a unul
echilibru în dezarmare, a unui hotărîrile ei constituie un mare Sufanuvong a spus că deo independentă şi formarea unui Niciodată in parlamentul brita ritoriul britanic au loc pregătiri
Puterile occidentale — a ară edhiiliibru care trebuie păstrat camdată guvernul de coaliţie nu nic tui s-a rîs cu atîta poftă şi de război efectuate de o putere
tat vorbitorul — propun redu în scopul de a se ajunge la o succes al forţelor păcii. Noi am a avut posibilitatea să se ocupe guvern cu adevărat democrat. nu s-a urlat cu atîta tărie. Tonul străină ?”.
cerea cu 30 la sută a mijloa lume fără arme şi o altă con de problemele dezvoltării eco l-a dat lain Macleod, liderul Ca
celor de vehiculare la ţintă a cepţie care tinde la menţinerea simţit întotdeauna şi am apre nomice ale ţării. Dar ele, bine Cererea oamenilor a fost for- ^ merei Comunelor. A rîs subţirel şi E vorba de experienţele nuclea
armelor nucleare. In legătură cu In orice moment a posibilităţii înţeles. vor fi abordate după sacadat întocmai ca un ţap. Vă- re efectuate de S.U.A. pe insula
aceasta, el a menţionat că exis pentru un stat de a rezolva pro ciat marele sprijin al ţărilor rezolvarea sarcinilor primordia mulată înainte şi după numi- 8 zîndu-l, rînd pe rînd, ceilalţi con Christmas. lain Macleod s-a opus
tă azi tn lume arme nucleare blemele prin folosirea forţei ar le legate de stabilirea păcii în servatori i-au ţinut isonul hohotind acestei interpelări, declarînd că
mate. Prima concepţie este îm socialiste în lupta noastră pen ţară. In această direcţie vor rea noului guvern. 7 fiecare pe diferite tonuri: de la consideră neindicată începerea
atît de puternice îneît reduce părtăşită de delegaţia R.P. Ro trebui depuse foarte multe efor subţirel pînă la rîsul adine, de bas. acestor dezbateri. Şi cinci totuşi
rea propusă de delegaţiile occi mîne ca şi de celelalte dele tru independenţa Laosului“ , a turi. Vom avea nevoie de ajutor 3 In foto : Patrioţi din diverse Apoi .totul s-a transformat în va deputaţii laburişti au pus această
dentale nu ar înlătura perico gaţii socialiste. A doua este şi contăm pe colaborarea cu întrebare în parlament, lain Mar-
lul unor grave distrugeri. concepţia statelor N.A.T.O. declarat prinţul Sufanuvong, toate ţările care pot să ne ofere comunităţi din Rio de Janeiro
ajutor fără ştirbirea suverani
Pe de altă parte, în timp ce In continuare, George Maco prim-ministru ad-interim al gu tăţii noastre de stat. ? la un miting de masă cerînd
s-ar distruge 30 la sută din
mijloacele de transport, produc vescu s a referit la problema vernului de coaliţie al Laosului, Referindu-se ia interviul acor '¦ o politică externă independen-
ţia lor ar continua. Se vor pro dat de prinţul Sufanuvong, co
duce tipuri noi, mai perfecţio. duratei etapei a intiia, cerînd intr-un interviu acordat la 2 respondentul „Izvestiei“ scrie că ( tă care să fie perseverent sus-
nate, puţind duce cantităţi mai
mari de bohîfae, mai rapid, mai delegaţiei americane să-şi revi august la Vientiane corespon „evoluţia imediat următoare a \ ţinută de guvernul brazilian. $
sigur etc.
zuiască poziţia în această pro dentului ziarului „Izvestia“ . evenimentelor din Laos va da carm, incit laburista Barbara Castle leod a dat tonul hohotelor de ris.
De asemenea, in timp ce ar care-şi ţinea cuvintarea la tribuna S-a rîs sistematic, organizat, în
avea loc reducerea cu 30 la blemă şi să accepte propunerea Referir.du-se Ia problemele răspuns la multe întrebări şi parlamentului, a trebuit să se în aşa fel ca hohotele conscrvatoriloi
sută a mijloacelor de transpor trerupă şi să coboare indignată in să acopere interpelarea.
tare a armelor nucleare, restul de a se înfăptui măsurile de care stau in faţa ţării, Sufa- îndoieli. Ea va constitui o bună Demonstiraţji de masă sală.
de 70 la sută va putea fi dus la Iată ce metode folosesc conser
dezarmare din etapa a intîia în- nuvong a enumerat în primul verificare a sincerităţii celor ale dijmaşilor italieni Tom Driberg, fruntaş marcant al vatorii ca să se poată eschiva dt>
partidului laburist s-a ridicat atunci un răspuns cerut de opinia pu
tr.un termen de doi ani, şi nu rînd retragerea trupelor străine, trei părţi care au format gu ROMA 3 (Agerpres). — de la locul său şi a strigai plin blică engleză. Din aceasta se vede
La 2 august în diferite regiuni de mînie : că demociaţia parlamentară a de
de trei, aşa cum prevede schiţa apoi unificarea armatei, apara vernul de coaliţie, precum şi a ale provinciei italiene Ravenna, venit o excrocherie, o farsa.
dijmaşii au organizat demon — Prostănacilor inculţi! Vă arde
de proiect american. tului de stat şi ţinerea alege statelor semnatare ale acordu straţii de masă. Astfel de de de rîs. Oamenii lucizi din Anglia, per
monstraţii au avut loc în oraşe sonalităţi de scamă, îşi ridică gla
Delegaţia romînă, a spus în rilor pentru Adunarea Naţio rilor de la Geneva“ . le Lugo, Faenza şi Cervia. La Conservatorii au bicepul să flu sul lot mai puternic împotriva po
aceste acţiuni de luptă pentru iere. Şedinţa s-a întrerupt. liticii guvernului, îndreptată făţiş
nală. Acest lucru nu este sim revizuirea contractului colectiv
de muncă şi Împotriva hotărî- Ce s-a întîmplat ? spre făgaşul izbucnirii războiului
plu, a subliniat Sufanuvong, dar rii guvernului de a amina dis Conservatorii au fost cuprinşi de
cutarea legii cu privire la si- I o veselie nebună pentru că depu Pe conservatori îi umflă rîsul
unele realizări au şi fost obţinu taţii în parlament Barbara Castle,
Michel Fcot, Sydnei Silverman şi Oare ei nu cunosc proverbul că
te, ceea ce ne dă anumite spe Emrys Hughes au adresat urmă
după rîs urmează plîns ?
ranţe. Aşa de pildă, au fost crea
te trei comitete din reprezen
tanţii celor trei p ă rţi:
Comitetul pentru încetarea fo
cului, Comitetul pentru unifi
carea forţelor armate şi Comi
tetul pentru unificarea apara
tului administrativ. tuaţia dijmaşilor au participat toarea interpelare: „De ce pe ta- I. P.
30.000 de dijmaşi.
Sînt abia primii paşi, a spus
Redacţia $. administraţia i r u l u i ; str. 6 Martie nr. 9. leleton : 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobăni Direcţiei Generale P.T.T.R. L 263.328 din 6 noiembrie ^ “ tip a ru l; Întreprinderea RoHgrafică Deva.
