Page 16 - 1962-08

Toate forjele pentru terminareaPRULETAni Vit! W ATS TAMIS, 1JMŢ1-VĂ

mulsocialismului lucrărilor agricole de vară!
Decalajul dintre seceriş şi treieri! Treieră pe două arii
trebuie lichidat La gospodăria colectivă „23 August"
din Peşfeana — Peşteniţa, raionul Ha­

Anal XIV. Nr. 2368 Duminică 5 anglist 1962 4 pagini 20 bani Gospodăriile agricole colecti­ succesele sînt' de necontestat, ţeg, au fost însămînţate cu păioase 247
ve din raionul Brad, au culti­ munca nu se desfăşoară tot atît ha. M obilizînd toate forţele la strîn­
vat cereale păioase pe 1.192 ha. de bine în alte direcţii. Astfel, sul recoltei, în scurt timp colectiviştii
teren din care grîu pe 869 ha. dacă secerişul se apropie de sfîr- au terminat recoltatul. Imediat după
In cele mai multe gospodării şit, în schimb, pînă în prezent
colective din acest raion griul a nu a fost treierată recolta deeît recoltare, m ijloacele de transport au

fost mobilizate la căratul snopilor pe

legat rod bogat. de pe o suprafaţă de 164 ha. arii. Gele două schimburi organizate la

Pentru a strînge în timpul op­ Ritmul treierişului în raionul batoze treieră zilnic cîte 20 tone grîu.

tim această recoltă, Consiliul Brad poate fi mult intensificat Fruntaşele primelor zile de treieriş au
agricol raional a indicat ingine­ datorită faptului că în acest ra­ fost brigăzile a IlI-a din Peşleana şi
rilor agronomi din G.A.C. şi ion, în comparaţie cu anul tre­ a I-a din Peşteniţa.
consiliilor de conducere din gos­ cut, lucrează un număr sporit

podăriile colective să pregăteas­ de batoze şi combine. Explicaţia A. GLIGOR
că din timp toate condiţiile pen­ decalajului mare între seceriş şi corespondentă

C ocs peste plan tru ca recoltarea cerealelor oda­ treieriş, existent în raionul Brad

tă începută să se desfăşoare în se explică în faptul că membrii Cu zece zile
ritm susţinut. Ţinînd seama de consiliilor de conducere ale

Din primele săptămîni ale anului muncitorii, Inginerii şl aceste indicaţii, gospodăriile G.A.C. nu s-au preocupat în su­ mai devreme
tehnicienii de la bateriile de cocs ale C.S. Hunedoara au urmărit agricole colective din raionul ficientă măsură de transportul
c'u mult interes să îmbunătăţească indicii de utilizare a agrega­
telor şi să livreze furnaliştilor cocs de calitate tot mai bună. Brad nu au p r e - _______ snopilor la arii. înaintea începerii lucrărilor de rc-
Realizările sînt acum evidente. In luna iulie colectivul de coc-
sari a dat 905 tone cocs peste plan. De la începutul anului R A IO N U L B R A Dcupeţit efortu- In gospodăriile cotfare a griului, colectiviştii din sa ­
şi pînă acum ci au produs, peste plan, o cantitate de cocs cu colective din ra- tul Sîrbi, raionul Ilia, şi-au întocmit
care furnaliştii de la secţia liza pot să realizeze 9.800 rile la pregătiri. IN
tone de fontă. Pe de altă parte s-a îmbunătăţit calitatea coc- ¦*" ionul Brad se un plan concret de acţiune. Potrivit
sul'ui obţinîndu-se o rezistenţă de 305 — 317 kg. Au reparat uti- ....... ....

în aceste zile colectivul, de muncă de aici desfăşoară cu şl lajele necesare recoltării şi pe desfăşoară anevoios şi transpor­ acestuia, secerişul şi treierişul trebui
mai multă însufleţire întrecerea socialistă pentru â întîm-
pina ziua de 23 August cu succese şi mai remarcabile. baza planurilor de muncă pe tul palelor rămase de Ia combi­ iau terminate pînă cel tîrziu la 12 au­

campanie au stabilit sarcini ne. Atit snopii cît şi paiele îm ­ gust. M obilizînd însă Ia muncă toate
precise pe brigăzi şi echipe, cit prăştiate pe tot lanul îngreu­ forţele de care a dispus gospodăria, co­
şi suprafaţa ce trebuie recolta­ nează şi chiar fac imposibilă lectiviştii au reuşit să fermine treierişul
efectuarea arăturilor de vară. şi secerişul griului încă din 2 august,
tă zilnic. Aşa. se face că pînă Ia data de
In raionul Brad cerealele pă­

ioase au intrat in pîvgă şi s-au 4 august a.c. în raionul Brad cu 10 zile mai devreme deeît era pia-i

copt ceva mai tîrziu decit in nu au fost efectuate arături de nificat.

Prin m uncă avîntatâ restul regiunii. Aşa se face că vară decit pe 175 ha. din supra­ Recoltat la timp, fără pierderi, griul
recoltarea a început după apro­ faţa de 1.000 ha. cit e planificat. a dat în medie peste 1.600 kg. Ia ha.
M'ulie colective de muncă din Combinatul siderurgic rîvnesc ximativ o săptămînă faţă de ce­
la titlul de secţie fruntaşă în întrecerea socialistă şi se stră­ Neefectuindu-se la timp arătu­
duiesc ca prin muncă să-l cucerească. De la începtot lucrăto­
rii de la fabrica de aglomerare a minereului s-au dove­ lelalte raioane. Dar, prin hărni­ rile de vară, gospodăriile colec­ I. ANGI1EL1U
dit un concurent serios la primul loc şi lună de • lună au cia colectiviştilor s-a reuşit ca tive nu au posibilitatea nici să corespondent
completat bilanţul sticceseldr cu altele tot mai importante.
In decurs de 7 luni s-au produs peste prevederile ' planului pe pînă în prezent să se recolteze însămînţeze porumbul furajer în
această perioadă 28.125 tone minereu aglomerat. La baza
acestor succese stă mUnca avîntafă a muncitorilor, ingineri­ griul de pe aproape toate su­ mirişti. Aşa se face că din cele Arături pe mari
lor şi tehnicienilor şi preocuparea lor pentru buna fo­
losire a agregatelor. De exemplu, productivitatea agrega­ prafeţele. 350 ha. planificate nu au fost
telor a crescut cu circa 7 la sută faţă de aceeaşi perioadă
a an’ului trecut. Producţiile realizate depăşesc însămânţate pină acum decit suprafefe

Se respectă cuvîntu! dat chiar 2.000 kg. boabe la ha. 36 ha.

Siderurgişiii dc la Uzina „V ictoria " Gălan şi-au luat -pentru anul 1962 Ca în toate unităţile industriale din regiunea noastră, întrecerea socia­ In privinţa secerişului şi a In scopul urgentării treierişu­ Hotărîţi să pună baze trainice vii­
importante angajamente privind m ărirea producţiei, reducerea preţului de listă în cinstea zilei de 23 August sa desfăşoară cu entuziasm şi la Fi­ producţiilor sporite la ha. colec­ lui, a arăturilor de vară şi a in- toarei recolte, colectiviştii . din Teiuş,
cost şi îmbunătăţirea calităţii. Realizările obţinute în cele 7 luni arată că latura Lupeni. tiviştii din Brad au obţinut suc­ sămînţării porumbului, trebuie raionul Alba, au început încă de pe
muncitorii, inginerii şi tehnicienii ţin cu orice preţ să-şi respecte cuvîntul cese de seamă. 'Astfel, gospodă­ să fie mobilizate toate forţele acum pregătirile.
dat. De pildă, furnaliştii au produs 11.690 tone fontă peste plan, faţă de IN FOTO: Bobinaloarea Margareta Podara, una dintre fruntaşele ria agricolă colectivă din Ribiţa Ia transportul snopilor la arie
10.000 tone cît prevedea angajamentul luat pe întreg anul. Ei au mărit in­ întrecerii socialiste. a obţinut de pe parce’-* cultiva­ şi la eliberarea terenurilor _ de Gunoscînd rolul însemnat pe care-t
dicii de utilizare a furnalelor cu circa 50 la sută faţă dc anul 1959 şi au dat tă cu grîu din soiul Harach palele rezuPate de la combine. arc efectuarea Ia timp şi de calitate a
fontă de calitate mai bună. Rezultate bune în întrecere obţin Toma Faraon, î«f= 2.000 kg. la ha., iar de la soiul arăturilor adînci de vară în obţinerea
Ioan Stăniloiu şi alţii. Ponca 2.100 kg. la ha. Producţii Numai în acest fel se va reu­ de producţii sporite, colectiviştii au luat
mari au realizat în acest an şi şi să se evite pierderile de re­ măsuri ca această lucrare să se desfă­
Cu realizări frumoase întîmpină ziua de 23 August şi colectivul de la colectiviştii din satele Ţebea şi coltă şi să se realizeze pentru şoare fără întrerupere, paralel cu ce ­
semicocseria din Gălan. Acolo s-au produs pînă la sfîrşiful lunii iulie cca. Mesteacăn. animale masă verde suficientă lelalte munci agricole din campania
12.000 tone semicocs pesfe plan. pînă la intrarea în iarnă. actuală.
Dar, dacă în această privinţă
Ing. I. COSTEA . olosind Ia întreaga capacitate de

Aportul Inovatorilor lucru tractoarele disponibile aflate la

Seci de siderurgişti liunedo- la cabinet'ul tehnic au fost de­ Hrană penfru animale gospodărie, mecanizatorii au efectuat
reni îşi aduc un aport însemnat puse 240 de propuneri pentru pînă ia 2 august arături de vară pe
la perfecţionarea proceselor teh­ inovaţii şi raţionalizări dintre
nologice şi extinderea tehnicii care 150 se aplică în producţie. Fartici-pînd în mare număr Ia ţie de peste 236.000 kg. Fruntaşi mai mult de 130 ha.
noi prin diverse inovaţii şi ra­ Prin inovaţiile şi raţionalizările strîngerea recoltei de furaje des­ ¦la strînsul furajelor s-au do­ In scopul asigurării unor cantităţi
ţionalizări. Pînă zilele trecute,I* tinate hranei animalelor, colec­ vedit a fi colectiviştii Ioan
acceptate se realizează aproape tiviştii din satul Săcăşel, raio­ suficiente de furaje penfru animale,
10.000.000 lei economii. Rezulta- nul Sebeş, au reuşit să obţină Popa, Nicolae Popa şi alţii. colectiviştii an însămînţaf porumb fu­
rajer pe 45 ha.
te mai hune din acest phiict de rezultate demne de remarcat. GH. POPA
Pînă în urmă cu citeva zile ei corespondent ~ A. OŢO10
vedere s-au obţinut Ia O.S.M. corespondent

nr. 1, la grup'ul de laminoare şi au recoltat şi depozitat trifoiul
în alte secţii.
de pe 130 ha.- şi finul de pe toa­

te cele 103 ha.’ De pe suprafaţa T I R ) DI I 1 1 RA
cu trifoi s-a realizat o produc-

Unde mergem azi ? - -.»•»a-*.*»*n Succese în dezvoltarea transportului naval
t Sărbătorirea „Zilei marinei“ prile­ semestrial cît şi cel pe luna iulie îri

15 Casa raională de cultură un spectacol la care îşi dau i juieşte pentru marinarii flotei noastre procent de 109 Ia sută.

Exploatarea mi­ din Sebeş a organizat pentru concursul cunoscuta cîutărea- i comerciale o trecere în revistă a suc­ Realizările se datoresc în mare mă-,
nieră 'Teline. In
foto: Aspect din astăzi la orele 10 o interesan­ ţă Ileana Constantinescu ş3 j ceselor dobindite in dezvoltarea trans­ sură înzestrării flotei comerciale m arii
cadrul sectorului
nr. 1 unde, ca şi tă conferinţă întitfulată „'Pre­ acordeonistul Marcel Budală. j portului naval. ; time şi fluviale cu noi mijfoace de
la alte sectoare, ex­
tracţia minereului de venirea şi tratamentul reu­ Bilanţul încheiat la sfîrşilul lunii transport. Pe lîngă vasele primite în
matismului“. Conferenţiază 8 La Alba, Sebeş, Orăştie j iulie arată că planul de transport pe; primul semestru, flota maritimă co­
fier se face meca­ dr. I. Daniel. După conferinţă şi Petroşani au loc întreceri L tone-mile a fost realizat de către flo­ mercială va fi înzestrată cu noi nave
nizat. va urma un film. a căror capacitate de transport cehii
în cadrul fazei raionale si * ta maritimă comercială în proporţie valează cu aceea a tuturor vaselor coi
® La Băiţa se desfăşoară merciale existente în Romînia în anul
faza regională a Festivalului orăşeneşti a spartachiadei de i dc 112 la sulă. Şi marinarii flotei co ­ 1943.
regional de cîntece şi dansuri.
„TPe plaiurile Hunedoarei“. vară a tineretului. ţ merciale fluviale au obţinut succese re­ (Agerpres); j
Participă formaţii din raioa­
nele Brad A llia precum şi 8 La Hunedoara are loc | marcabile. Ei au îndeplinit atît planul
din oraşul regional Deva,
etapa interregională la lupte i Un bîoc cu 9 etaje — ridicat la 9 zile
8 Orchestra de niuzică'
populară a Filarmonicii de din cadrul campionatului re- t ONEŞTI 4 (Corespondentul Ager- au construit în ultimul timp încă două
pres). — blocuri cu 9 etaje fiecare. Primul bloc
publicau. Participă regiunile j a fost ridicat în 11 zile, far al doilea
Constructorii noului oraş Oneşti apli­ în numai 9 zile. Tu felul acesta co n ­
Hunedoara. Argeş şi Oltenia, i*j că cu succes procedee moderne de lu>
Tot la Hunedoara’ sînt orga-

nizate întreceri de box con- 1 cm pentru a da în folosinţa oameni-, structorii au ajuns să înalţe în fie-,
stat „Doina Olteniei“ din Cra- tind pentru „Cupa Eliberării“. * lor muncii, intr-un termen scurt, lo­ care zi cite un etaj. In prezent se
iova prezintă astăzi la Lonea
S il Participă regiunile Hunedoa- i cuinţe mai multe şi pentru a îm bună­ fac pregătiri pentru construirea unul
tăţi continuu calitatea lor. Folosind alt. bloc fot cu 9 etaje, prin acelaşi
(Hhtdufi iv- •v - « O » -*r~ - ra şi Argeş. J metoda de lucru cu cofraje glisante, ei procedeu.
(Văii
• Pe stadionul Cetate din i A
Deva se desfăşoară azi întîlni- i
indrsamafor penfru admiterea în şcolile de maiştri

osrajuî e aproape dm rea de fotbal, pentru califi- < A apărut îndrumătorul pentru admi­ condiţiile de primire, obiectele de exa­
terea iu şcolile tehnice şi şcolile tehnice men pe specialităţi, data ţinerii exa­
terminat Q-hiLut~ I earca în campionatul regio- 4 de maiştri, pe anul şcolar 1962-1963. Ei menelor etc. De asemenea, sînt indi­
cate şcolile cu specialităţile respective
Nu de mult a început con­ j nai, între Binamo Orăştie şi ; cuprinde condiţiile de admitere pentru
strucţia barajului Teliuc — Hu­
nedoara, oare va alimenta Com­ i Horea Cristur. [ şcolile tehnice şi tehnice de maiştri, pe oraşe şi regiuni.
binatul siderurgic Hunedoara
cu debitul de apă necesară ră­ T HI* *-•* »»• cu indicaţiile necesare în ce priveşte (Agerpres) J
cirii. Printr-o muncă însufleţită
a lucrătorilor de aici s-a reu­ L-am cunoscut cu ani In — Ştiu. ştiu că ai ciştigat a devenit şi mai greu de su­ f
şit ca o mare parte a lucră­ urmă: Abia ieşise la pensie şi 5.000 de lei pe lună, că ai foto ­ portat : familie, salariu mic, \
rilor să fie terminate sau aproa­ îi părea rău. Nu pentru că anii grafia la panoul de onoare... locuinţă insalubră. Pe consi­ a
pe pe sfirşite. Astfel, săpăturile, de M trineţe i-ar fi grei ( doar dar mai ştiu că meseria ai în­ derentul că e comunist, a stat (
deraierea apelor, betonarea ba­ primeşte în fiecare lună cîte văţat-o de la mine, ştiu că oa­ câţiva ani fără slujbă, trăind
rajului s-a făcut sută la sută, iar 1.200 lei), ci pentru că a în­ menii te stimează, te iubesc. cu ceea ce ciştiga din munca j
aducţiunea 70 la sută. Intr-un drăgit în aşa măsură mina Şi mai ştiu că-i datorăm atît de pe o zi pe alta. J
stadiu avansat se află şi lucră­ incit cu greu se poate obişnui, de multe partidului... Vezi, de $
rile de beton are ale golurilor. să nu mai meargă la lucru. asta îţi spun că aţi dat prea şi-atunci cum să nu-l bucu- i
Muncitorii de aici lucrează cu puţini metri... De ce nu mai re prefacerile survenite in via- j
f ituziasm pentru a întîmpină De vreun an şi ceva a ple­ sînt eu tânăr !... ţa Văii Jiului? j
,Sî. a de 23 August cu cele mai cat din Lupeni. S-a aşezat in­
frumoase rezultate în produc- tr-un sat de prin regiunea Mu­ De fiecare dată bătrinul mi­ Eugen Bartha ştie bine ce Vulcanul, oraşul care în anii regi mului de cruntă asuprire burghezo-moşierească era denumit „Oraş al pen­
tie. reş Autonomă Maghiară, acolo ner spune acelaşi lucru. Ii pare era Vulcanul de altădată. Ora- sionarilor", a căpătat o înfăţişare nouă. Blocuri moderne, cu apartamente confortabile, magazine bine aprovizionate,
unde s-a născut. Aproape în rău că nu mai poate lucra, i şui pensionarilor, oraşul cir- au luat locul cocioabelor în care locuiau minerii.
P. BOGDANEI, fiecare zi merge la pescuit. Din se pare mereu că el a făcut ciumilor... In ’29, cină s-a in-
corespondent cină în cînd „fuge“ însă şi în prea puţin pentru a merita chis mina — socotită nereil- IN FO TO G R A FIE ; Vedere generală d in'V ulcan,
Valea Jiului. Unul din băieţii binefacerile pe care i le acordă tabi.lă de hrăpăreţii patroni —
Unifafe O.Â.D.LF. lui e miner la Dîlja, o mină regimul nostru. De aceea îşi mulţi mineri au căpătat cer-
care va intra în curînd în pro­ îndeamnă fiul să lucreze mai tificate de cerşetori. Li se ce-
frimîsşă ducţie. Şi nu-i un miner oa­ bine, cu mai multă tragere de rea minerilor să semneze un
recare, ci unul foarte priceput, inimă. act potrivit căruia se obligau
Harnicul colectiv de muncă al uni­ recunoscut ca specialist în lu­ să nu se mai întoarcă în Va­
tăţii nr, 2 O.A.D.L.F. din halele ora­ crările de săpare şi betonare I lea Jiului! Au rămas numai
şului Petroşani, printr-o bună deser­ a puţurilor. De fiecare dată pensionarii in oraş... Şi cîrciu-
vire a populaţiei şi o aprovizionare cinci bătrinul Eugen Bartha Pe Eugen Bartha li îndeam­ mile patronilor au rămas. Vreo
ritmică cu cele mai variate sortimen­ vine în Valea Jiului, îl vizi­ nă însă şi alte lucruri să vină 96 la num ăr!
te de legume şi fructe, în cantităţi tează pe fiul său Dionisie şi la des în Valea Jiului. El a lu­
sporite, a devenit unitate fruntaşă. locul de muncă. ’ Mai ştie Eugen Bartha ce era
Astfel, pe luna iulie, aici s-au vîndut crat în mină de la vîrstd de şt Uricaniul de acum 15—20
peste planul de desfacere mărfuri în — Ehei, de am fi avut noi de a n i : doar 6 colibe ale unor
valoare de 20.000 lei. De asemenea aşa maşini... "Ar trebui să daţi 14 ani. Şi-a petrecut copilăria crescători de vite ! Dar Lonea?
s-a realizat o perisabilitate de 1,4 la mai mulţi metri în asemenea
sută, cu 0,6 la sută sub cifra plani­ In adîncurile m in ei; n-a ştiut Dar Lupeniul, Petrila, Petro­
ficată. condiţii...
— Dar bine tată, luna asta ce înseamnă zîmbetul, ce-s şanii, Anînoasa ?.
C. BADUŢĂ
corespondent am depăşit planul cu 48 la jocurile, ce-i bucuria. Braţele N. ANDRONACHE
sută!
lui slabe s-au obişnuit prea (Gontinuare în pag. 3-a)

devreme cu lopata, securea şi

vagonetul. Mai tîrziu mizeria