Page 18 - 1962-08

Nr. 2368
i !aam
Pin activitatea
organizaţiilor ci© partid
E, M. B arza
Organizaţia U.T.M. din cadrul secto­
rului 210 — mina Musariu de la E. M,
Barza, a fost constituită pe la înce­
putul anului acesta. ®unoscînd bine
obligaţia sa statutară, organizaţia de
bază P.M.R. din sector, a căutat de
la început să asigure tinerei organi­
zaţii U.T.M. o conducere permanentă,
îndrumare continuă, sprijin şi control
sistematic. Astfel, din prima lună de
activitate, comuniştii şi-au dat seama
că cei peste 20 tineri din organizaţie,
au încă multe lipsuri. Uneori nu par­
ticipau la adunările organizaţiei, la în-
văţămîntul politic, iar o parte din ei
mai absentau nemotivat şi de la lu­
cru. Atunci, organizaţia de partid, în-
tr-o adunare generală a analizat acti­
vitatea tineretului, stabilind măsuri con­
crete pentru sprijinirea ufcmîştilor în
munca profesională, pentru educarea
lor în splr.itul dragostei faţă de mun-,
că şi ridicarea nivelului politic. Mem­
brii şi candidaţii de partid au primit
sarcina să se ocupe de cîte unul sau
doi tineri, iar membrii biroului orga­
nizaţiei de partid să ajute comitetul
U.T.M. la întocmirea planurilor de mun­
că, să urmărească îndeaproape cum se
îndeplinesc aceste planuri.
De atunci, comitetul U.T.M. prezin­
tă în fiecare lună planul de muncă al
organizaţiei şi informează biroul orga­
nizaţiei de partid asupra felului cum
s-a îndeplinit planul lunei trecute.
Aceste măsuri, sprijinul şi contro­
lul exercitat de organizaţia de partid, sînt
reflectate pozitiv de activitatea desfăşu­
rată de membrii organizaţiei U.T.M. în
perioada care a urmat. Astfel, la recenta
adunare generală a organizaţiei de partid,
în care s-a analizat din nou munca or­
ganizaţiei U.T.M. s-a evidenţiat fap­
tul că tineretul şi-a îmbunătăţit mult
activitatea. Tineri ca Stana Vasile, Da-
vid Gheorghe, Pataki Ladislau, Jurca
Gheorghe şi alţii, care mai înainte
erau codaşi, acum se numără printre
muncitorii fruntaşi din sector.
IOAN BOLDIZAR
corespondent
U zin a „V ictoria“
C ăian
In urmă cu dteva zile a avut loc
o plenară lărgită a SomifetulUi de
partid de la uzina „V ictoria“ ©ălan, în
care s-a analizat activitatea desfăşu­
rată de comitetul de partid, de la ale­
gerea sa şi pînă în prezent. Din darea
de seamă prezentată de tovarăşul Ioan
Popa, secretar al comitetului de partid,
a reieşit că organizaţiile de partid,
sub, îndrumarea comitetului, au desfă­
şurat o mutică politică de masă mai
susţinută, şi-au întărit continuu rolul
lor conducător în activitatea politică
şi economică. Drept urmare, toţi mun­
citorii uzinei au fost mobilizaţi să lup­
te pentru realizarea sarcinilor de plan,
lucru ce s-a soldat cu frumoase suc­
cese. Astfel, planul de producţie pe
anul 1961 a fost îndeplinit în propor­
ţie de 102,52 Ia sută, iar valoarea pro­
ducţiei a crescut cu 1,44 la sută faţă
de plan. In perioada 1 ianuarie — 1 iu­
lie 1962, muncitorii din uzină au pro*
dus cu 30,13 la sută mai mult senil*
Creşterea fondului
sigur pentru conţinua ridicare'
a nivelului de frai al colectiviştilor
In ¦ultimul timp agricultura raio­
nului Ilia a cunoscut transformări
esenţiale pe linia dezvoltării şi în­
tăririi unităţilor agricole socialiste de
aici.
După cum bine se ştie, consolida­
rea economico-organizatorică a gospo­
dăriilor agricole colective, constă în
primul rînd în dezvoltarea fondului
de bază (indivizibil) şi influenta aces­
tuia asupra veniturilor colectiviştilor.
Cele mai mari creşteri ale fondului
de bază s-au înregistrat în raionul
nostru în ultimul an, cînd, traducînd
în viaţă sarcinile reieşite din D irecti­
vele congresului al III-lea al parti­
dului, gospodăriile agricole colective
au acordat o mai mare atenţie dezvol­ funcţie de modul cum au fost activi­
tării proprietăţii obşteşti. Faţă de anul
1960, fondul de bază de la sfîrşitul
anului trecut este cu peste 14 la sută
mai mare.
U nele gospodării colective au obţi­
nut din acest punct de vedere rezul­ 'dc bază în anul 1961, faţă de anul paraţie cu anul 1954, valoarea veni­ dezvoltării fondului de bază, au făcut teren şi veniturile colectiviştilor re­
tate bune, înrcgistrînd la sfîrşitul anu­
lui 1961 fonduri de bază între 774.000
şi 1.1.51.000 lei. Pot fi citate în aceas­
tă privinţă G.A.C. din Ilia, Veţel, Lă-
puşnic, Dobra etc.
Din gospodăriile agricole colective
care au luat fiinţă în raionul nostru
între anii 1952— 1956, mai mult de
jumătate au un fond de bază ce de­
păşeşte 400.000 lei. Există însă unele
G.A.C ., care, folosind în măsură in­
suficientă condiţiile favorabile de
care dispun pentru dezvoltarea pro­
prietăţii obşteşti, au obţinut rezultate
necorespunzătoare în acest sens. Aşa
de pildă, G.A.C. din satul Bretea Mu-
reşană şi G .A.C. din satul ITărău, în­
fiinţate din anii 1950 şi respectiv Ici ; G .A.C. din Bacea 179.659 lei ; au un fond dc bază sub 200.000 lei, suta de ha., valoarea zilei-muncă s-a trase din lucrările Consfătuirii pe
1954, au înregistrat la finele anului G .A.C. din Strctea 142.030 Ici la suta valoarea medie a unei zile-muncă ridicat Ia peste 22 lei.
trecut un fond de bază de numai
365.000 şi respectiv 452.119 lei, în
timp ce alte unităţi cum sînt acelea
din Ilia şi Leşnic, cu condiţii econo­
mice asemănătoare, au înregistrat fon ­
duri de bază cu mult mai mari :
854.922 şi 709.551 lei.
Această diferenţiere pronunţată, sa
cocs, cu 16,8 la sută mai multă fon­
tă, cu 9,33 la sută mai multe vane băi,
faţă de plan, iar la sortimentul radia­
toare producţia a crescut cu 9,9 la su­
tă în semestrul I a.c. faţă de aceeaşi
perioadă a anului trecut. De asemenea;
preţul de cost a fost redus cu 3,44 la
sută faţă de cel planificat.
Plenara a evidenţiat şi faptul că în
perioada amintită au crescut simţitor
rîndurile partidului, prin primirea a
încă 106 membri de partid şi 86 can­
didaţi de partid, din rîndul celor mai
buni muncitori, fruntaşi în producţie şi
în activitatea oBşfească.
Pentru educarea noilor membri şi
candidaţi de partid s-au expus peste
60 de conferinţe cu caracter politic,
econom ic şi cultural, iar cele 44 cer­
curi de învăţămînt de partid au fost
frecventate de peste 950 de cursanţi,
din care 79 tovarăşi din activul fără
de partid.
Atît darea de seamă cît şi discuţiile
participanţilor, au relevat activitatea
desfăşurată de comitetul de partid pe
linia îmbunătăţirii continue a muncii
politice de masă, prin folosirea dife­
ritelor forme şi metode.
In încheiere, plenara ă elaborat —
pe baza discuţiilor şi propunerilor fă­
cute — un plan de măsurf.
I. GRAŞOA
corespondent
„1 M a i“ P e t r e ş t l
In recenta adunare generală
a organizaţiei de bază P.M.R.
de la Fabrica de hîrtie „1 Mal“
Pefcreşti, sau pus in discuţie ce-
rerile de primire in rîndurile
candidaţilor de partid ale tov.
Iancu Maria, Cernuta Rudolf şi
Klett Simion.
Aşa după cum a reieşit din
discuţiile purtate, tovarăşii ca­
re aii cerut primirea In rindu-
rile candidaţilor de partid sînt
fruntaşi în producţie şi în mun­
ca obştească, oameni de nădej­
de, care luptă neobosit pentru
traducerea în viaţă a hotărîrilor
partidului şi guvernului nostru.
Adunarea generală, ţlnînd
cont de calităţile fiecăruia, a
votat în unanimitate primirea
lor în rîndurile candidaţilor de
partid.
0RINTEA DUMITRU
corespondent
G. A. C. B o z
In acest an, organizaţia de
partid din G.Â.C. Boz, raionul
Ilia, s-a întărit mult prin primi­
rea în rîndurile sale a încă 8
membri şi 12 candidaţi de
partid, dintre cei mai buni co­
lectivişti
Printre cei care au fost pri­
miţi de curînd în rîndurile
partidului, se numără colecti­
viştii fruntaşi Letiţia Pavel, Ml-
ron Tămaş, Cornelia Gaşpar,
Letiţia Lucaci, Maria Ursu,
Avram Manea şi Gheorghe Cri-
şan.
TIO MIRON
corespondent
de
Ing. IO A N ALBU
vicepreşedinte al consiliului
agricol raional Ilia
explică prin folosirea din plin de că­
tre gospodăriile din urmă a unor
condiţii favorabile c a : dezvoltarea
creşterii' animalelor, întărirea bazei
materiale prin sporirea construcţiilor
etc., factori folosiţi insuficient de că­
tre primele gospodării.
In ceea ce priveşte ritmul de dez­
voltare a fondului de bază în gos­
podăriile agricole colective, acesta
diferă de la o unitate' la alta, în
zate sursele ce concură Ia sporirea
lui, precum şi în raport cu folosirea
posiblităţilor existente în fiecare gos­
podărie. Aşa spre exemplu, G.A.C.
din satul Fintoag şi-a sporit fondul
1960, de aproape patru ori, iar G.A.C.
din Soimuş de peste cinci ori, în timp
ce la alte unităţi s-a înregistrat un
ritm de creştere mai scăzut. D c exem­
plu, la G.A.C. din Bretea Murcşană
fondul de bază a crescut cu mai pu­
ţin de 45.000 lei anual, deşi posibili­
tăţi de sporirea fondului de bază sînt
multiple aici.
D e asemenea, tot ca o consecinţă
a acestui fapt, mărirea fondului de
bază la suta de ha. teren agricol, pre­
zintă variaţiuni destul dc însemnate.
G .A.C. din satele Leşnic şi Bacea, bu­
năoară, au ajuns să aibă la sfîrşitul
anului 1961 fonduri dc bază mari.
Astfel. G .A.C. din Leşnic are 206.566
de ha.
Valoarea marc a fondului 'dc bază
la 100 de ba. la G .A.C. din Leşnic
în comparaţie cu G .A.C. din Chimin-
dia şi Zam, se datoreşte în primul
rînd preocupării manifestată de către
prima gospodărie pentru sporirea avu­
ţiei. obşteşti, m ijloc siguí" şi eficace
drumul snarA usM in.m m,s
Concurs de creaţie folclorică nouă
Direcţia Muzicală a Radiote- celor mai valoroase creaţii popu­ de folclor din diferite regiuni
Ieviziunii, in colaborare cu Casa lare. ale patriei.
Numeroşi sînt Centrală a Creaţiei populare, or­
muncitorii de la ganizează un concurs de creaţie Melodia trebuie să păstreize In afara premiilor şl menţiu­
U.M, Cug.. cari folclorică nouă. stilul specific muzicii populare nilor, cîntecele valoroase vor fi
înregistrează zilnic a regiunii de unde este creato­ achiziţionate şl difuzate la ra­
noi şi noi succese Concursul are ca scop promo­ rul poeziei şi melodiei. dio.
în muncă. Iată-l varea cintecului popular nou in­
pe unul dintre cei spirat din realizările oamenilor Melodia trebuie să fie origi­ Pînă la data de 31 octombrie
mai harnici, strân­ muncii de la oraşe şi sate, obţi­ nală, expresivă, optimistă, po­ 1962, poeziile şl melodiile create
gând G h e o r g h e nute în opera de desăvirşire a trivit conţinutului de idei al vor fl trimise In scris posturilor
Tartan din secţia construirii socialismului în pa­ poeziei şi să nu semene cu me* de radio, purtînd indicaţiile :!
mecanic şef. tria noastră. lodii care se cîntă cu alte texte, titlul lucrării, textul poeziei, me­
cu melodii auzite la radio, pe lodia, numele şi pronumele crea­
In concurs se pot prezenta plăci sau la staţiile de radiofica- torului, vîrsta, ocupaţia, adresa
cintece despre partid, despre pa­ re. Nu se pot prezenta melodii exactă, precum şi recomandarea
trie, despre pace, despre marile fără text. organelor culturale locale.
construcţii ale patriei, despre
oraşele noi, cintece de muncă, La concurs pot participa crea­ Cel care nu au posibilitatea de
cintece inspirate din viaţa nouă tori populari, oameni ai mun­ a scrie melodiile create vor tri­
a satului, despre viaţa in gos­ cii de la oraşe şi sate, precum mite numai poeziile, urmînd ai
podăria colectivă, despre bătă< şi culegători de foclor. fl chemaţi pentru înregistrarea
lia pentru recolte bogate, despre melodiilor de către studiourile
felurite munci agricole (arat, Nu pot participa la concurs regionale şl centrale.
semănat, secerat), despre con­ compozitori şi poeţi profesio­
strucţiile satului nou, şcoala nişti, solişti profesionişti de mu­ Creatorii populari din regiu*
nouă, căminul cultural, etc... zică populară, membrii orches­ nea Hunedoara vor putea face
trelor profesioniste de muzică aceste înregistrări la postul re­
Poeziile, păstrînd bogăţia şl gional de radio Timişoara.
frumuseţea versului popular, populară.
trebuie să se ridice la nivelul Pentru cele mal valoroase Un juriu form at din muzicieni*
poeţi, folclorişti, va selecţiona'
Rînduri din monografia creaţii se vor acorda premii In lucrările prezentate în concurs.
bani şl menţiuni.
Rezultatele concursului vor ff
De asemenea vor fi achiziţio­ date publicităţii pînă la 30 de­
nate cele mai valoroase creaţii cembrie 1962*
folclorice noi (melodie şl text)
prezentate de către culegătorii
Vaii re-l adresează de fiecare dată D!H PMGRAMUL
fiului său. Şi el se bucură că
nu numai Dionisie munceşte cu ¦ m om i
(Urmări 'din pag. l-a) Minerii îşi petrec in mod i'îvnă, ci toţi minerii, toată
-------------------------------- plăcut timpul liber. Ei merg Valea fiului, In Jind cu toa a
® la spectacole, fac excursii, ci- tara- Andrei Nagy, miner a 6 AUGUST 1962
Acum totul are o altă Infă- tesc literatură, mînuiesc cuLupeni, a preluat conducerea
ţişare. Vulcanul este un oraş încredere penelul sau arcuşul, unei echipe rămase în urmă şi PROGRAMUL 1 : 5,10 Emisiunea de iulie“ de Ştefan L u ca ; 19,00 Alm a­
pentru sate : întreţinerea terenului des-, nah ştiinţific; 19,40 T arigouri; 20,15
frumos, cu blocuri mari, cu urcă siguri pe scenă. Cele 8 a udus-o In rîndurile celor tinat cerealelor de toamnă pînă la se­ Melodii populare romîneşti din Mun*
mănat ; 5,40 Gîntecc din folclorul nou ten ia ; 20,30 Noapte bună, c o p ii: „P a ­
apartamente confortabile. 6.600 cluburi sindicale existente în fruntaşe; Augustin Demeter a şi jocuri populare rom îneşti; 6,00 Ştiri sărea ferm ecată"; 20,40 Goncert dis­
sportive; 6,10 Program de cîntece des­ tractiv ; 21,15 Pe teme internaţionale;
apartamente au luatlocul co- valea Jiului au atras în jurul tăsat locul lui de muncă mai pre m ineri; 6,25 ©întece şi jocuri popu­ 22.15 Festival Helsinki — 1962; 23,15
lare romîneşti şi ale minorităţilor na­ „Noapte buriă“ — concert de muzică
cioabelor deodinioară.La care ior 76 formaţii artistice, care uşor, unde clstiga mai bine, ? ţionale; 7,10 Dansuri de estradă; 7,30 uşoară.
Sfatul m edicului: recomandări pentru
se mai adaugă anul acesta cuprind 1.500 artişti amatori. a trecut să lucreze în condiţii cei ce lucrează mult în p icioare; 7,35 PROGRAM UL I I : 12,15 U verturi;
Anunţuri, m uzică; 8,00 M u zică ; 9,00 13,00 Muzică populară romînească in­
peste 1.200 apartamente. Ti- Desigur, în aceste condiţii nu mai orele. Aşa i-a îndemnat Tinereţea ne e d ra g ă ; 10,08 Muzică terpretată de Ion © ristorcanu; 13,15
distractivă interpretată de fan fară; Sarnet de reporter; 14,30 Muzică ro­
nerii mineri au la dispoziţie mai poate mira pe nimeni fap- conştiinţa lor de ^oameni ina- 10.30 Muzică sim fonică; 11,03 Muzică mînească de estradă; 18,30 Pagini or­
din operete; 12,00 Muzică uşoară de chestrale din opere; 19,00 Melodii popu­
20 cămine cu 5.400 locu ri; tul că pe scenele din Valea tntaţi, de comunişti. Şi ca e Aurel G iroveauu; 12,25 Muzică popu­ lare rom îneşti; 19,30 Din activitatea
lară rom înească; 13,05 Recomandări
552 de muncitori şi-au con- Jiului au fost prezentate, in in- mulţi, foarte mulţi, din program ; 13,10 Goncert de p rîn z; sfaturilor populare: Preocupări pentru
struit case noi. In locul celor terpretarea artiştilor amatori, A?a se explică Joptul ca 14,00 Goncert de estradă; 14,30 Solişti construcţia şi întreţinerea drum urilor;
t 6 colibe de la Uricani s-a ri- „Traviata“ sau „Silvia“ . E cit anut acesta minerii Vait Jiului şj orchestre de muzică populară din 21.15 M uzică; 21,25 „Surîsul Hiroşi-
au depăşit planul de produc­
dicat un oraş modern... Ce mult se poate de firesc, diferite oraşe ale ţării; 16,15 Vorbeşte mei“ de Eugen Jebeleanu — montaj
ţie cu cca. 70.000 tone de căr­
spun aceste cifre. Poate că ITT bune şi au economisit la pre­ M oscova I ; 16,45 Sîrită taraful din literar — m u zical; 22,13 Mari cînfă-
Eugen Bartha nu le cunoaşte
comuna Gighera, regiunea O ltenia; reţi de o p eră ; 22,43 Melodii de dra*
dar le simte mai bine ca ori­ Cine ar putea rămlne Impa­ ţul de cost aproximativ
sibil la asemenea transfor­ 17.30 Prietena noastră ca rtea : „Zile g o s te ; 23,15 — 24.00 Muzică de ca­
care altul. e doar înce­ mări ? Cărui om nu-i vibrează 9.000.000 lei. Ca să nu mai vor-
Şi apoi acesta meră.
putul. De la an la an loca- sufletul ? E explicabilă deci cle alte succese,
lităţile Văii Jiului devin tot venirea lui Eugen Bartha, în Minerii răsplătesc prin fapte
mai frumoase. Anul acesta, de Valea Jiului, îndemnul pe ca- grija partidului,
pildă, alocaţiile de buget pen
tru lucrările de investiţii ale5 In spatele unei jirezi de paie, colectiviştii din satul
Sfatului popular al oraşului) Boj (oraşul regional Hunedoara), ţin uitat de ani de
regional Petroşani au crescut,} zile un tractor vechi care de mult.trebuia predat I.C.M.-
faţă de anul trecut, de 2,7 ori.) ului, deoarece din el n-a mai rămas nici măcar o piesă
care s-ar mai putea eventual folosi la vreun alt tractor.
S-au ridicat lăcaşe de cul-$
tură moderne. In Petroşanij
funcţionează un institut de în-t
văţămînt superior, care pregă-\
teşte anual peste 1.000 stu­
denţi pentru a deveni specia­
lişti in minerit. In Lupeni şU
Petroşani funcţionează şcolii 6 AUGUST 1962
profesionale şt m edii; o şcoa-j
lă medie funcţionează şt la] DEVA: Povestea lui Ciunn- „Steaua roşie“ '; LONEA) Ro­
Hian (in matineu Cavalerii Teu­ meo, Julieta şi întunericul —
Lonea. Localuri noi de şcoli\ toni) — cinematograful „Pa­ cinematograful „ Minerul“ ; TE-
tria“ ; Pescuitori in ape tul­ I UŞ ; Pace noului venit — ci­
s-au construit la Lonea, Petri-i buri — cinematograful „G ră­ nematograful „Vl Roaită“ ;
dina de vară“ ; HUNEDOARA : ZLATNA: Cerul !Balticii (seria
la, Petroşani, Băniţa, Iscronif Şoferii iadului — cinematogra­ l-a şi a II-a — cinematograful
ful „Victoria“ '; Balada soldatu­ „ Muncitorul“ ; ILIA : Poveste
Paroşenl şl uricani. A crescutj lui — Stadion „ Corvinul“ ; sentimentală — cinematograful
SEBEŞ: Expresul de seară — „Gh. Doja“ ; APOLDUL DE
mult numărul de cadre didac-ţ cinematograful „ P r o g r e s u l “ ; SUS: Dragostea lui Alioşa —
înotătorii — cinematograful „M. cinematograful „23 (August.
tice. Dacă in trecut existauţ Scdoveanu : PETROŞANI: Pro­
fesorul Maşiolc — cinema­ PENTRU 24 ORE
doar 220 cadre didactice, astăzii tograful „Al. Sahia“ ; Cînd Vreme călduroasă cu cerul puţin no*
comedia era rege — cine­ ros ziua. Temperatura staţionară va fi
lucrează in Valea Jiului 630\ matograful „7 Noiembrie“ ; cuprinsă ziua între 28 şi 33 grade, iar
ALBA IULIA : Cină vine dragos­ noaptea între 12 şi 18 grade. Vînt m o ­
învăţători şi profesori. — Te-nşeli dragă. Acum nu mat e tractor. E curată nepă­ tea — cinematograful „Victo­ derat din nord vest.
ria“ ; Două reprize in iad — ci­
sare din partea conducerii gospodăriei. nematograful „23 August“ ; PENTRU URMĂTOARELE 1
ORĂŞTIE: Perle negre — cine­ 3 ZILE
bază* m ijlo c ori, iar faţă de anul 1960 cu peste doar 9,4 la sută, iar la G .A.C. clin matograful „Vasile Roaită“ ;
8 la sută. Urmează în ordine acumu­ Bîrsău numai 7,4 la sută din veni­ Don Giova-nni — cinematogra­ Vreme nestabilă cu cerul mai noros
lările din creşterea animalelor şi cele turile realizate etc. ful „Patria“ ; La doi paşi de ziua şi cu temperatura la început sta*
graniţă — Grădina de vară ; ţionarâ, apoi în uşoară scădere.
create prin munca nemijlocită a co­ Un fapt demn dc subliniat este SIMERIA: Anii fecioriei — ci­
lectiviştilor în sectorul construcţiilor, acela că numeroase gospodării agri­ nematograful „I. Pintilie“ ; HA­
plantaţii etc. cole colective, au reţinut pentru spo­ ŢEG : S-a întîmplat in ziua
solstiţiului — cinematograful
Fiind cea mai importantă sursă de rirea fondului dc bază şi mari canti­
lărgirea fondului de bază, în ultimul tăţi de cereale din producţiile reali­ „Popular“ ; BRAD : In noaptea
an reţinerile din veniturile băneşti ale zate.
de ajim — cinematograful
în vederea realizării de venituri spo­ gospodăriilor au marcat o continuă Dezvoltarea fondului de bază, aşa
rite. creştere. Astfel, de la 9,6 la sută cît cum am arătat mai sus, a avut drept ¦4 ' r i r a r /— t/— » 'r -n r 'r r 'r 'r '/-f
au reprezentat acestea în anul 1958, urmare o creştere simţitoare a veni­
Pe raion, fondul de bază la 100 în anul care a trecut s-a reţinut peste turilor băneşti ale gospodăriilor co­ C
14 la sută în medie din veniturile lective, precum şi a celor pcisonalc
ha. teren a înregistrat o creştere con­ băneşti anuale, reprezentînd o sumă ale colectiviştilor. în comparaţie cu anul [ STAŢIUNEA EXPERIMENTALA HORTICOLĂ
tinuă. Astfel, dacă în anul 1954 aces­ 'de aproape 1.000.000 lei. Din cele 38 1954, în anul trecut veniturile băneşti f
ta reprezenta în medie circa 45.000 gospodării agricole colective existente, realizate au crescut de aproape 5 ori, în-
lei, în anul 1961 s-a ridicat la peste 10 au respectat întocmai prevederile registrînd şi o creştere substanţială a c
75.500 lei. statutare, reţinînd între 10— 15 la veniturilor la 100 ha. teren agricol. c
Celle mai mari venituri, atît ca mă­ ( CENTRUL ŞCOLAR GEOAGIU
Din cele arătate pînă acum rezultă sută din veniturile realizate. In ace­
că an de an a avut loc o creştere rime absolută cît şi la 100 de ha. L raionul Orăstie
considerabilă a fondului de bază al laşi timp, alte 20 de gospodării au t
le-au obţinut acele gospodării agricole t a™ «“ .
G.A.C., ceea ce a dus la consolida­ făcut reţineri cu mult mai mari. I
colective, care au şi un fond de bază
rea economică a gospodăriilor colec­ G.A.C. din Bacea, spre exemplu, a re­ rL
mai mare, ca rezultat al unei agricul­ L Tn anul şcolar 1962/1963, vor funcţiona următoarele şcoli cu.
tive din raionul nostru. ..... , . ţinut 21,8 la sută din venituri, G.A.C.
turi intensive, al folosirii mai raţio­
din Gurasada 27.9 la sută, G.A.C.
Dintre sursele de formare a fondu­ din Dobra 27,4 la suta etc., ceea ce nale a m ijloacelor economice sub al
lui de bază în G .A.C., ccl mai accen­ a du» la o creştere considerabila a căror form ă este materializat fondul
tuat ritm de creştere l-au înregistrat fondului de bază al acestor unităţi. dc bază.
reţinerile din veniturile băneşti reali­
zate de gospodăriile colective. In com­ Sînt însă şi uncie gospodării colec­ Corelate, mărimea fondului dc baza
tive care, neacordînd atenţia cuvenită cu veniturile băneşti la suta de ba.
(durata de 4 a n i:
t
turilor băneşti reţinute pentru spori­ reţineri cu mult mai mici. Aşa, de p il­ prezentate prin valoarea zilci-muncă
rea fondului de bază în anul 1961 a dă. Ia G.A.C. din Bretea, s-a reţinut pentru anul 1961 prezintă următoarea H şcoala fehnlcă horticolă
înregistrat o creştere de aproape 14 pentru creşterea fondului de bază situaţie.
# şcoala tehnică agricolă
Specificare Pînă la G r u p a dc mărimi a fondului de bază Peste In anul l se primesc absolvenţi ai şcolilor de 7(8) ani.
200.000 1.000.000
200.000- 300.000- 400.000- Peste Obiectele la care se dă examen
HÜ0.000 400.000 600.000 oOO.OOO
Nr. Q, A. C. 10 6 ¦ ' 11 7 3 1 de admitere sîn t:
75.000 105.089 135.000 155.000 220.000
Venituri băneşti 120.000
Ia 100 ha teren
— matematică (scris şi oral)
Valoarea 19,50 20 21 21,70 22 25 — limba romlnă (scris şl o-ral)
zilei muncă
Ia G.A.C. din Ilia, unde s-au reali­ de către cel de-al III-lea Congres a! In anul HI se primesc absolvenţi ai şcolilor profesionale
D c aici se desprinde că, în timp ce zat venituri de peste 110.000 lei la partidului, de preţioasele învăţăminte horticole şi agricole.
la gospodăriile agricole colective care l
[ înscrierile pentru examenele de admitere se fac Intre 15-
(30 august a.c.
ţrră a ţăranilor colectivişti, membrii
calculată la preţurile de achiziţie a Toate acestea arată limpede că sin­ gospodăriilor agricole colective din L Examenele de admitere se ţin între MO septembrie 1962.
fost de numai 19,50 lei, la gospodă­ gura cale pentru creşterea nivelului dc rrionul nostru sînt holărîţi ca în acest
riile colective care au realizat un trai al colectiviştilor o constituie spo­ an şi în viitor să înregistreze o spo­ In perioada studiilor, elevii primesc burse constând din în-
fond de bază de peste 700.000 lei, va­ rirea continuă a fondului dc bază, rire şi mai mare a fondului de bază, ( treţinerea completă In şcoală.
loarea zilei-muncă a fost de circa creşterea necontenită a avuţiei obşteşti. fapt care va duce la creşterea şi mai
25 lei. simţitoare a nivelului de trai, mate­ [ Informaţii suplimentare se pot primi la secretariatul şco-
însufleţiţi de măreţele sarcini puse (111, zilnic Intre orele 7-15, telefon 11' Geoagiu.
Sînt unele G .A.C. care au rezultate în faţa oamenilor muncii de la sate rial şi cultural al* lor şi al tuturor
celor ce muncesc.
bune în această privinţă. Bunăoară,
( „ w w u m, , \_ 11_j i_ ,¦_ ri_ r._ r._ t. ,. f. i. a. L >. I. I. ¦_ . . .,
’v Ju JU w .