Page 19 - 1962-08
P. 19
m ¦* iirümuü 's o c m js M v tm Nr. 2368
wwaB«5!zcoOTa-*cc*3mvjHiCiaaBaMc^^
wrarc WHMBumaflaoi
Festivalul Mondial ULTIMELE ŞTIEI ULTÍMELE S'? IR 1 ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTItil
al Tineretului şi Studenţilor
HELSINKI 4. Trimişii speciali de muncă ale tinerilor din aceas buţia pe care o aduc sub dife Mesajul adresat de H. §. ffi*Mşei©v La un an de la zborul navei — saîeli# „Vosî©k-2i
Agerpres, C. Qprică ’şi M. Io- tă ramură de activitate. rite forme elevii la întărirea C©saLerisfi$ei ismteriiai|i©isa!e
nescu transm it: prieteniei şi păcii între popoare. de la Tekfo Ne aflăm în pragul
La seminarul internaţional,
Evenimentul cel mai însem care a dezbătut rolul studen Un deosebit interes a stîrnit MOSCOVA 4 (Agerpres). — mai aştepte o înţelegere cu pri unor noi zboruri cosmice
nat al zilei de sâmbătă la Fes ţilor în lupta pentru indepen intîlnirea tinerilor actori Ia care TASS transmite : vire la dezarmarea generală şi
tivalul Mondial al Tineretului denţă naţională şi pentru solu a fost prezentată experienţa totală să semneze neîntîrziat un — declară cosmonautul sovietic Ghertnan Titov
şi Studenţilor a fost sosirea Ia ţionarea problemelor politice, Şeful guvernului sovietic, N. acord cu privire la încetarea
Festival a primului cosmonaut economice şi sociale din ţările unor formaţiuni teatrale şi me S. Hruşciov a adresat un mesaj tuturor experienţelor nucleare MOSCOVA 4 (Agerpres). — te de viitorii cosmonauţi îrt
Iuri Gagarln. Pe aeroport şi in coloniale şi slab dezvoltate, a todele folosite in diferite ţări de de salut participanţilor la cea sub un control internaţional e fi Pilotul cosmonaut Gherman cursul zborurilor de lungă du
cadrul unui entuziast miting luat cuvîntul şi Vasiie Vlad, re către aceştia pentru educarea de-a 8-a Conferinţă internaţio cient, care poate fi asigurat cu Titov, a acordat corespondentu rată.
care a avut loc cu acest prilej, prezentantul Uniunii Asociaţii tineretului şi trezirea interesu nală de la Tokio pentru interzi ajutorul mijloacelor naţionale lui agenţiei TASS, Boris LuJcia-
atît participanţii la Festival cit lor studenţeşti din Romînia la lui său pentru cultură şi artă. cerea armelor atomice şi cu hi de detectare“ . nov un interviu cu prilejul îm Vorbind despre întrecerea
şi populaţia oraşului Helsinki Uniunea Internaţională a Stu Studenta Maria Mihuţ de la In drogen, împotriva războiului plinirii la 6-7 august a ţinui an paşnică şi colaborarea în cuce
şi-au exprimat sentimentele de denţilor, El a vorbit despre în stitutul de Teatru „ion Luca nuclear. Şeful guvernului sovietic sub de la zborul lui de peste 24 de rirea Cosmosului, Gherman Ti
dragoste şi recunoştinţă pentru semnătatea pe care o are uni Caragiale“ din Bucureşti a vor liniază că încheierea unui ast ore pe o orbită circumterestră tov a subliniat că în timp ce
cel care a deschis primul por tatea de luptă a studenţilor bit despre unele aspecte ale în în mesaj se subliniază că po fel de acord ar constitui ne la bordul naveis a te lit „V os- oamenii sovietici cuceresc Cos
ţile Cosmosului. în sprijinirea mişcării de elibe făptuirii revoluţiei culturale in porului sovietic, guvernului so îndoielnic un pas important pe toIc-2“ . mosul in scopuri paşnice, nu
rare a popoarelor coloniale şi ţara noastră. vietic. le sînt apropiate ţelurile calea spre interzicerea şi dis- se poate spune acelaşi lucru şi
tSt despre aportul pe care studen nobile şi măreţe pe care şi le trugerea tuturor categoriilor de întrebat cum apreciază rămi- despre cercetările efectuate de
ţii îl pot aduce la dezvoltarea Tot sâmbătă, grupuri de dele propune con ferin ţa: a nu ad arme nucleare, spre dezarma nerea îndelungată a omului in S.U.A. Articolele din ziarele şi
In cadrul Întrunirilor pe pro multilaterală a acestor ţări. gaţi, printre care şi tineri din mite repetarea pe scară mon Cosmos din punctul de vedere revistele americane — a arătat
fesii, sîmbâtă a Început reuniu Republica Populară Romină au dială a tragediei de la Hirosi rea generală şi totală. Totul al perspectivelor explorării spa- el — ne dau temei să afirmăm
nea tinerilor petrolişti şi chi Rolul organizaţiilor studen făcut o excursie la Turku, al ma şi Nagasaki, a preîntîmpina ţiului cosmic, Gherman Titov că Cosmosul interesează S.U.'A.
ui işti, care a dezbătut probleme ţeşti în universitate şi în socie doilea mare oraş şi centru uni un război racheto-nuclear. depinde de Statele Unite ale A- a răspuns printre a ltele: in special din punct de vedere
legate de condiţiile de muncă, tatea contemporană a fost tema versitar din Finlanda, renumit militar.
şi calificarea profesională a ti altei întâlniri unde s-a trecut prin şantierele sale navale, pre „Uniunea Sovietică, se spune mericii şi de celelalte puteri oc Deşi zborul ejectuat la bordul
neretului din această ramură in in revistă activitatea organiza cum şi Ia Salo, un tînăr oraş în mesaj, este gata ca fără să navei „Vostok-2“ a furnizat un Titov a spus că dacă guvernv ..
dustrială. ţiilor studenţeşti în cadrul acti industrial. cidentale. material bogat in problema im S.U.A. va ţine seama de pro
vităţii multilaterale a studenţi ponderabilităţii, oamenii de şti punerea guvernului sovietic şi
Un viu interes a stirnit refe lor din diferite ţări. Primiţi cu multă căldură şi O rezoluţie a Consiliului Economic inţă nu consideră că ea a fost
ratul delegaţiei ţării noastre, ospitalitate tinerii au petrecut şi Social ai O .N .U . clarificată deplin. Este necesar, va accepta să încheie tratatul
prezentat de Toma Cirstoaia, Interesantă a fost şi întâlni cîteva ore minunate în mijlocul printre altele, să fie continuată
prim-secretar a! Comitetului re rea cineaştilor amatori din 13 populaţiei. GENEVA 4 (Agerpres). — comitet de pregătire alcătuit din studierea funcţiilor sistemului cu privire la dezarmarea gene
gional U.T.M. din Ploieşti. Vor ţări. care a dezbătut tematica Cea de.a 34-a sesiune a Con reprezentanţii ţărilor partici cardiovascular, capacitatea aces
bitorul a scos in evidenţă filmelor de scurt metraj. * siliului Economic şi Social al pante la cea de-a 34-a sesiune rală şi totală, istoria omenirii
succesele repurtate în dezvolta O.N.U., care se desfăşoară la a consiliului, în vederea exa tuia de a se adapta repede la va cunoaşte probabil zboruri co
rea acestei importante industrii Tot Jn cadrul întâlnirilor pe Membrii Ansamblului Uniunii Geneva, a adoptat la 3 august, minării ordinel de zi a confe
şi perspectivele ei de viitor, profesii a avut Ioc o reuniune Tineretului Muncitor care au în unanimitate, rezoluţia cu pri rinţei. Rezoluţia propune, de a- fenomene variate ale zborului mune în Cosmos ale cosmonau-.
ocupîndu-se în mod amănunţit a tinerilor din sectorul alimen participat la concursurile inter vire la convocarea unei confe
de calificarea profesională a ti taţiei care a avut ca temă con naţionale ale festivalului au re rinţe mondiale a O.N.U. pentru semenea, secretarului general să cosmic. De o însemnătate deose ţilor sovietici şi americani.
nerilor. Au urmat discuţii însu diţiile de muncă şi de viaţă ale purtat noi succese. Juriile au a- problemele comerţului şi dezvol
fleţite şi un multilateral schimb acestora. nunţat rezultatele concursurilor tării economice. pregătească documentaţia nece bită sînt de asemenea cercetă întrebat în legătură cu pers
de păreri. de dansuri. Dansul romînesc rile asupra funcţiilor sistemului
Peste 200 de elevi din diferite „Căluşul“ şi „Dansul oltenesc“ sară, cu sprijinul comisiilor eco pectivele viitoarelor zboruri a.ie
O întîlnire asemănătoare strin- colţuri ale lumii s-au întâlnit interpretate de formaţia noas nervos central, mai ales asupra
gind laolaltă pe tinerii de la pentru a discuta situaţia elevi tră de dansuri sub conducerea Rezoluţia prevede convocarea nomice regionale şi al altor or cosmonauţilor, Titov a răspuns:
lor din şcolile diferitelor ţări. lui Teodor Vasileseu, au primit scoarţei cerebrale. Pentru zbo
serviciile poştale şi de teleco Reprezentanţi al mai multor de primul medalia de aur, iar cel la începutul anului 1963 a unui ganizaţii internaţionale. Piloţii noştri cosmonauţi nr. 3,
de-al doilea medalia de argint. rurile îndelungate sînt foarte 4, 5 şi alţii, visează să înfăptu
municaţii a trecut în revistă legaţii printre care şi din ţara Cu acest prilej au fost, de ase :SSr
menea, premiaţi cu medalii de importante metodele de protec iască noi zboruri, să aducă un
experienţa şi metodele de mun noastră, au prezentat aspecte aur dansatorii Munteanu Gheor-
ghe, Ionescu Eugen, Tănăsescu ţie contra radiaţiilor. Oamenii ncu aport la ştiinţă pentru glo
că folosite în diferite ţări, cali din activitatea şcolilor din ţă Constantin, Viorel Popescu,
Vladimir Antonov şi Sonia de ştiinţă sovietici sînt de pă ria iubitei noastre patrii.
ficarea profesională şi condiţiile rile lor, au vorbit despre contri- Moldovan, iar cu medalia de
argint interpreţii: Buciucă Mi- rere că se poate ridica eficaci Uriaşa muncă ştiinţifică şi
LAJSERUhâ: Şedinfa Comisiei permanente hai, Romaniţoiu Gheorghe, Lo- D e c la r a t a ParfsdmiSuii C o m u n is t
a C.A.E.R. pentru standardizare ghin Olga, Gîrbaciu Vasiie. tatea apărării organismului prin tehnică pentru cucerirea spaţiu
din A lgeria
La concursul soliştilor de mu administrarea unor preparate lui cosmic va continua şi pe
BERLIN 4 (Agerpres). — vator un reprezentant al Republicii zică Uyoară: Constantin Dră- ALGER 4 (Agerpres). — Indestructibile a frontului de e-
Intre 31 iulie şi "2 august 1962 ia Democrate Vietnam. ghici a obţinut premiul III şi Corespondentul din Alger al liberare naţională. speciale curativ-profilactice. viitor. Mereu alţi oameni sovie
Berlin a avut loc prima şedinţă a Co medalia de bronz. agenţiei France Presse trans
misiei permanente a G.A.E.R. pentru Comisia a confirmat planul său de mite că într-o declaraţie dată Partidul Comunist din Alge De la diferite cosmoăromuri tici vor zbura in Cosmos pe
standardizare, înfiinţată pe baza unei activitate pe perioada următoare, a La concursul de solişti de mu publicităţii la 3 august Partidul ria, se spune în declaraţie va ilinerarii necunoscute, îi vor
hotărîri a celei de-a 14-a sesiuni a aprobat proiectul de regulament al zică populară — premiul III şi Comunist din Algeria a reafir sprijini energic orice măsură, din Uniunea Sovietică se lan
G.A.E.R. funcţionarii comisiei şi a examinat alte medalia de bronz au fost pri mat că soluţionarea reală a cri orice hotărîre a Biroului Politic studia, vor descoperi şl pe vii
La şedinţă au luat parte delegaţiile probleme organizatorice legate de în mite de Maria Butaciu şi Ion zei depinde de învăţămintele al Frontului de Eliberare Na sează acum sateliţi artificiali ai
ceperea activităţii ei. Bogza. La concursul soliştilor de care vor fi trase de pe urma ei. ţională îndreptată spre lichida tor tainele naturii şi le vor pune
Republicii Populare Bulgaria, Republi muzică clasică a primit menţiu rea mizeriei, spre crearea în ţară Pâmintului din seria „Cosmos“ .
cii Socialiste Gehoslovace, Republicii In cadrul şedinţei a avut loc, de ne Lucian Roşea. Partidul Comunist din Alge a unor instituţii republicane şi în slujba omului, în slujba bu
Democrate Germane, Republicii Popu asemenea, un schimb de păreri. în ria, subliniază în declaraţia sa democratice stabile, spre con Cu ajutorul acestor sateliţi se
lare Polone, Republicii Populare Romî- problemele înfiinţării unui institut de necesitatea creării unei unităţi năstării lui, în slujba păcii.
tw, Republicii Populare Ungare şi solidarea şi desăvîrşirea inde studiază zonele de radiaţii, ceea
Uniunii Republicilor Sovietice Socia standardizare a! Consiliului de Ajutor Ne aflăm în pragul unor noi
liste. pendenţei. ce va permite să se micşoreze zborw'i cosmice al căror scop
Economic Reciproc.
La lucrările primei şedinţe a comisiei considerabil pericolele înfrunta este binele şi progresul omenirii.
a luat parte, de asemenea, ca obser- Şedinţa comisiei a decurs înir-o at
M doou M fs zguduitoare despre crimele
mosferă de prietenie frăţească şi cordia
v hiiSeriştilor h Oswiesim Presa americană despre „noua poziţie“ a S.U.A.
litate.
VARŞOVIA 4 (Agerpres). — După o muncă migăloasă de
: fck: Cu citeva luni în urmă, pe trei luni de zile s-a reuşit să se în problema interzicerii experienţelor nucleare
teritoriul fostului lagăr bitie- descifreze o mare parte a tex
Doi ani de Ia proclamarea independenţei rist al morţii clin Oswiecim au tului. Prima parte a documen N EV/ YORK 4 (Agerpres). - aşa-zisă, „inspecţie internaţională“ la după părerea lor, ar fi avut loc „fe
Republicii Volta Superioară fost descoperite manuscrisele telor sînt amintiri despre ghe Corespondentul TASS, G. Vasiliev, faţa locului. nomene subterane suspecte“. Statele
unor deţinuţi ai lagărului. tou! din Lodz iar a doua parte transmite : Unite, scrie comentatorul din W a
OUAGADOUGOU 4 (Agerpres). după. referendumul cu privire la noua — continuarea jurnalului — din In legătură cu întoarcer'ea la Gene „N o ile “ propuneri ale S.U.A. nu shington al trustului de presă Scripps-
La 5 august se împlinesc doi ani constituţie, Volta Superioară a devenit Editura din Lodz, in colabo Lodz scris la Oswiecim între va a lui Arthur Dean, reprezentantul prevăd renunţarea Ia această cerere IToward, Shackford, vor continua să
de la proclamarea independenţei Re republică dar a rămas în Gornunitatea rare cu Comisia pentru cerceta 15-19 august 1944. S.U.A, la tratativele de dezannare, absolut inacceptabilă. Potrivit rela insiste ca „Rusia să accepte inspecţia
publicii Voita Supeîioara. franceza. Franţa a recunoscut ulterior rea crimelor comise de hitlerişti, presa americană scrie cu lux de amă tării corespondentului ziarului „N ew internaţională la faţa locului în cazul
Situată în centrul Africii occidentale, independenţa politică a Voltei Superioa — transmite agenţia PAP — Documentele descoperite vor nunte că Dean duce cu sine noi pro York Tim es“, Finney, S.U.A. inten unor fenomene subterane care ar pu
Voita Superioară se învecinează cu re, proclamată la Ş august 1960. s-a ocupat de restaurarea, des fi publicate într-un volum sub puneri elaborate în urma celor trei ţionează să insiste asupra unui „con tea fi experienţe nucleare".
Coasta de Fildeş, Ghana, Mali, Togo, cifrarea şi pregătirea pentru ti titlul „Căutaţi .în cenuşă“ . consfătuiri ale preşedintelui Kennedy trol internaţional“ organizat în aşa
Dahomeyul şi Nigerul. Suprafaţa ţării Ga urmare a dominaţiei de veacuri par a acestui document zgudui cu persoane oficiale suspusc. fel, îneît din fiecare post de control Se ştie însă că oamenii de ştiinţă
esté dé 370.0ÔÔ km. pătraţi, populaţia a colonialiştilor, Volta Superioară este tor. In paginile ziarelor se întîlnesc des să facă parte „unul sau mai mulţi re din numeroase ţări au dovedit în mod
de 4,5. milioane de oameni. una din ţările cele mai înapoiale din titluri ca : „Dean pleacă la conferinţă prezentanţi ai Comisiei internaţiona convingător că în prezent există toate
La sfîrşitul secolului trecut, trupele punct de vedere economic din Africa. Succesul grevei generale a oamenilor muncii cu un nou plan atomic“ („N ew York le...“. • m ijloacele tehnice necesare pentru a
franceze au cotropit ţara şi au impus Industria este slab dezvoltată. Ea con Journal American“), „Dean în drum înregistra orice explozie nucleară din
conducătorului regajtului M oşi exis stă în cea mai mare parte din între din Argentina spre Geneva cu noi propuneri privind Corespondentul ziarului „N ew York orice colţ al globului pămîntesc.
tent atunci un tratat în baza căruia prinderi de prelucrare a materiilor experienţele atomice“, („Nev/ York Tim es“ scrie că Uniunea Sovietică nu
ea devenea protectorat francez. Nume prime agricole. 95 la sută din popu BUENOS AIRES 4 (Agerpres) populare „pentru crearea unei Post“), „U n nou mod de abordare a va accepta, probabil, un asemenea D in ceea ce scriu ziarele ameri
le de Volta Superioară, ca unitate ad laţie se ocupă cu agricultura în căn TASS : conduceri naţionale unite a tu problemei interzicerii experienţelor nu sistem de control. Guvernul S.U.A. nu
ministrativă, a apăfiit pentru • prima im rol hotărîtor are creşterea animale turor forţelor patriotice care se cleare“ (New York W orld Telegram intenţionează să renunţe nici la cere cane, rezultă că zarva în jurul „noii
oară în 1919 dar în 1932 teritoriul ei Greva generală de 48 de ore pronunţă împotriva oligarhiei and Sun“).
a fost înipărţit între ţările vecine. In lor. Subsolul ţării esic slab studiat şi a oamenilor muncii argentinie şi imperialismului“ . In declara Acest „nou mod dc abordare“, rea sa cu privire la dreptul experţi poziţii“ a S.U.A. în problema interzi
1947, Volta Superioară a fost recons- ni a luat sfirşit. Subliniind suc ţie se subliniază necesitatea după cum susţin ziarele americane are
tifuită ca colonie franceză. In 1958, aproape neexplorat deşi au fost desco cesul acestei greve, „Federaţia menirea dc „a urni din lo c“ trata lor străini de a se deplasa în acele cerii experienţelor nucleare este exa
celor 62 de sindicate“ şi „M iş „creării unui guvern popular
perite zăcăminte de aur, uraniu, mau- carea pentru unitate şi coordo regiuni ale Uniunii Sovietice unde, gerată în mod artificial pentru a in
gan, cupru.4*01 duce în eroare opinia publică.
:m-s
«o : nare sindicală“ au publicat o şi naţional care să iniţieze tran- tivele cu privire la încheierea trata Saltimbancii modernişti
declaraţie comună în care cer f or mări vaste in ţară şi să asi tului pentru interzicerea experienţelor
Pe scurf m Pe scurt Confederaţiei Generale a Mun gure poporului pacea, bunăsta nucleare. Pînă in prezent, după cum La Veneţia a funcţionat recent Cine sînt creatorii ? Să facem
cii din Argentina să convoace o rea, drepturile cetăţeneşti, se ştie, unica piedică în calea reali o expoziţie. Organizatorii i-au fă cunoştinţă cu cîţiva.
M OSCOVA. — Comitetul Central acesteia este determinată 'direct de conferinţă a tuturor sindicate să asigure independenţa şi su zării unui asemenea acord a fost ce cut o zgomotoasa reclamă. Pe pa
al P.C.U.S. şi Consiliul dc Miniştri alegerile care s-au desfăşurat recent lor şi a partidelor politice veranitatea ţării“ . rerea puterilor occidentale şi, în spe lată-l pe Yves Klein. Ne pri-
a! U.R.S.S. au felicitat pe construc pentru Camera superioară a parla cial, a Statelor Unite dc a se crea o
torii uzinei metalurgice de la C crc- mentului şi de reorganizarea guver
poveţ (R.S.F.S.R.), cu prilejul pune nului care a urmat acestor alegeri. nouri mari zâmbeau portretele unor vefle din tablou un chip cu pungi
rii în funcţiune a unui nou furnal Sesiunea va dura o lună.
de marc capacitate şi a unei mari pictori fi sculptori occidentali, iar- sub ochi (probabil din cauza sur-
fabrici de aglomerare. H A G A . — Concernele olandeze de
panificaţie au anunţat scumpirea pli din spatele lor voci imprimate pe menării în creaţie). Este autorul
AMSTERDAM. — Gei pairii dele nii cu 13 groschcni şi a făinii cu 50
gaţi perttvieni la Congresul mondial groschcni la kg. La fel s-au scum benzi de magnetofon chemau pu tabloidul cu trupul femeii în rofu.
pentru dezarmare generală şi pace pit şi alte produse din făinoase. A pro
de la M oscova s-au înapoiat de la ximativ 350 de mărfuri s-au scumpit blicul, în schimbul cîtorva lire, să Cum a pictat ? A luat o femeie,
Lima la Amsterdam deoarece noul între 10 şi 40 la sută.
guvern peruvian nu Ie-a permis să admire „capodoperele". a uns-o cu bidineaua cu vopsea
coboare din avion pentru motivul că TOKIO. — In urma îmbolnăvirii
au participat ia acest congres. de holeră a unor marinari japonezi Aveai impresia că ai nimerit rofie fi a rugat-o apoi să se culce
de pe nava „M ikaghe-M aru“, sosită
AC C R A . — Ştirea despre atenta recent la Modzi din portul Gaosiun într-un bilei fi erai îmbiat să pe pînză. Gata tabloul.
tul la viaţa preşedintelui Ghanei, din Taivan, guvernul Japoniei a în
Kwame Nknimah, a stirnit indignare chis toate porturile ţării pentru toate intri să vezi ferpi cu clopoţei de Alt chip. Este al lui Aldo Calo.
şi mînia poporului ghanez. Peste navele venite din Taivan.
10.000 de locuitori ai capitalei Gha argint, femei sirenă, oameni cu ca Ne priveşte saşiu şi zhnbeşle uşor
nei au ieşit la 2 august pe străzile TOKIO. — In dimineaţa zilei dc
oraşului pentru a protesta împotriva 4 august, asupra coastei de sud a in pete de balaur sau luptători care cu nişte buze foarte subţiri. E au
actului criminal al agenţilor irnpe- sulei Hokkaido s-a abătut un taifun
riafismului. însoţit dc puternice averse. Fluviile înghit foc fi săbii torul unei ciudate sculpturi în
umflate de ape au inundat peste
LO N D RA. — PaHămentul englez 12.000 de case şi mii de hectare de 2.000 de muncitori belgieni din minele de cărbuni Şaint Albert sînt în primejdie de a Cu toată reclama, după cum re bronz. Cum a lucrat ? Ingenios. A
a luat vacanţă pînă la 20 octombrie. semănături. latează revista americană „Time", luat o bucată mare şi moale de
In şedinţa dc închidere a avut loc deveni şomeri, ca urmare a scăderii producţiei de cărbune. Minerii au demonstrat, recent în expoziţia n-a avut succesul la care ceară, a pus-o pe un fotoliu fi s-a
o scurtă dezbatere în problema ade BONN . — In ultimele zile la bur localitatea Peronnes, împotriva proiectatei închideri a minelor. se afleplau organizatorii fi nici repezit în ea cu capul. Rezultatul
rării Angliei la Piaţa comună. Vacan sele vest-germane s-a făcut simţită o ciftigurilc scontate. Au dat fali acestui act de „creaţie” a fost tur
ţa parlamentară va fi suspendată în nouă scădere a cursului acţiunilor în ment. nat în bronz. Bravo lui, A scos
septejnbrie pentru, ca parlamentul să treprinderilor industriale. Acţiunile o „capodoperă".
poată aproba hotărîrea aderării A n marelui concern dc automobile „V olk Intr-o bună zi, toate „operele de
gliei la Piaţa comună. swagen“ , dc pildă, au scăzut cu 18 artă“ au fost încărcate în cami Ilarold Stevcnson, pictor din
puncte, adică la 4 la sută, cele ale oane. Mai întli a fost urcată o Oklahotna a prezentat portretul
TOKIO. — La 4 august s-a deschis întreprinderii N .S.U . cu 25 la sută, pînză uriaşă pe care se afla con unui lord englez, fragmenlindu-i
la Tokio cea de-a 41-a sesiune extra iar cele ale companiei „Dai.mler" cu turat, cu vopsea rofie, trupul unei chipul în 25 de pînze: pe una
ordinară a Parlamentului. Convocarea 10 la sută. femei. Au urmat: o bucată de nasul, pe alta sprinceana, jumă
bronz in fdrmă bizară, 25 de pîn- tate din maxilar, un deget de ta
te pe care se găseau pictate un picior etc.
nas, o sprinceană, degetul cel mic
de la un picior, un călăi, o ju Iată aşadar bîlciul saltimbanci
mătate de maxilar etc. Ultimele lor modernişti care se intitulează
„ opere de artă“ care s-au ambalat pompos creatori de opere de artă.
in lăzi speciale erau nişte bucăţi In opinia publică italiană expo
de fier ruginit care semănau cu ziţia a produs lehamite faţă de
profile de oameni. scornelile moderniştilor. Capitaliş
tii, îmbuibaţi şi plictisiţi, preţuiesc
Deasupra tuturor au fost afera crcaţitinile acestea. Saltimbancii
te portretele artiftilor fi camioa modernişti sînt nişte bufoni de care
ei nu se pot lipsi.
nele au pornit spre Roma,
î. P.
ÎN CLIŞEU: Aspect de la demonstraţie.
Reiactiia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. telefon ; 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobări. Oirecjiei Generale H.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie toîo. - Tiparul; Întreprinderi PSh grafică „1 l ă F - Deva.
