Page 2 - 1962-08
P. 2
?Bf. * nnuMvr 'gcicm.rsMüim DBKSSBtftCRSS» Mr. 23f)4
^ bXX&jBOiirtliMifSMKnuSMtfn^S iv.-rrmwí’.tivj...¦«^cvacsB&uKS
Un bilanţ rodnic ai e© D'ili PROGRAMUL DL
Nu de mult, membrii gospo din Spini Producţiile realizate pe ogoa •T T iîrn B i
dăriei agricole colective din sa rele întinse, rod al muncii înfră
tul Spini, raionul Orăştie, au Spini au înregistrat succese deo ţite a colectiviştilor din Spini 2 AUGUST 1962
sărbătorit cea de a 6-a aniver sebite nu numai în sectorul ve au adus gospodăriei an de an
sare a înfiinţării gospodăriei getal, ci şi în dezvoltarea creş venituri care au trecut de gra É, , ‘ PROGRAMUL I : 5,10 Emisiu
lor. Cu acest prilej ei au trecut terii animalelor. Avînd condiţii niţa milionului. Acest lucru a nea pentru sate : Folosirea bio-
în revistă rezultatele obţinute din cele mai bune, şeptelul gos contribuit pe de o parte la ri In z ile le d e v a r ă îa s a t e Lustruitul meselor pentru ma- ^ stimulatorilor şi a microelemen-
în urma muncii înfrăţite pe podăriei a crescut cu fiecare an, dicarea nivelului de trai, mate şinile de cusut „ Ileana“ cerc - telor în hrana animalelor; 5,40
ogoare fără haturi, lucrate cu în prezent el numărînd 178 cape rial şi cultural al colectiviştilor, atent9ie aoytiraier eu carlea multă atentie şi pricepere. Mun Muzică uşoară; 6,10 Melodii
mijloace mecanizate şi după re te bovine din care 68 vaci şi 90 ju- Iar pe de altă parte, la între citoarele execută cu multa înde populare romîneşti interpreta
gulile ştiinţei agrotehnice. ninci şi viţele, 200 capete porci girea fondului de bază al gos ia de muncă al colectiviştilor! mânare această operaţie preten te la diferite instrumente; 6,30
ne din care 30 scroafe, 536 ca podăriei, care acum însumează ţioasă. Cintece de m u n că; 6,45 Mici
In luna mai a anului 1956, la pete ovine etc. Datorită unei fu 1.365.000 lei, faţă de numai piese de estradă; 7,15 Muzică
înfiinţarea gospodăriei — 62 fa rajări raţionale, o dată cu spo 48.600 lei cit era la înfiinţarea IM CLIŞEU: La secţia de $ distractivă; 7,30 Sfatul rad-, ~
milii au unit 150 ha. teren, noua rirea şeptelului a crescut şi pro gospodăriei. lui: Artritele; 7,35 Anunţul ..u.
gospodărie avînd un inventar ductivitatea animalelor. Astfel, tîmplărie a U. M. Cugir se 0 zică; 7,45 Salut voios de pio
agricol compas din 46 pluguri, în 1959 s-au obţinut 1.454 litri Dar cifrele nu vorbesc numai nier; 8,00 Muzică; 8,00 Vreau să
32 grape, 2 căruţe, 14 prăşitoa- lapte pe cap de vacă, în 1960 despre înflorirea şi dezvoltarea In aceste zile, colectiviştii din mână, n-a avut loc nici măcar pregăteşte un nou lot de mese X ştiu; 9,25 Muzică uşoară; 10,08
re, citeva care şi 12 cai. Cu ase s-au obţinut 2.047 litri, iar în gospodăriei colective, ci şi des majoritatea satelor regiunii o singură acţiune cu cartea. Fragmente din opera „Favorita“
menea avuţie, cu o asemenea 1961 — 2.130 litri. Anul acesta, pre viaţa îmbelşugată a mem noastre dau bătălia pentru ca Această lipsă de activitate a bi pentru a fi trimise la secţia g de Donizetti; 11,30 Cintece şi
suprafaţă au pornit la muncă producţia planificată este de brilor ei. Satul Spini de astăzi, rodul ,bogat de pe ogoare să ia bliotecii este caracteristică şi jocuri populare din Banat; 12,35
cele 62 familii, hotărîte însă ca 2.200 litri pe cap de vacă fura nici nu se mai poate compara cît mai grabnic drumul hamba lunilor anterioare. De pildă, în de montaj general a maşinii de 5 Muzică populară romînească —
în scurt timp să facă din gos jată. La creşterea producţiei de cu cel de acum 6 ani. Numeroşi relor. Fie că treierişul se face caietul de evidenţă al manifes cusut,. XO cintă Sofia Popa şi Aurel Gore;
podăria lor o unitate înfloritoa lapte, o contribuţie de seamă a colectivişti şi-au construit case concomitent cu secerişul, prin tărilor cu cartea nu figurează 13,05 Recomandări din pro
re un izvor nesecat de belşug. adus folosirea porumbului pen noi sau le-au renovat pe cele folosirea combinelor, fie că are din martie şi pînă în prezent gram: 14,00 Program emis de
tru siloz în hrana animalelor. vechi. Peste 100 familii au acum loc la arie, la batoze, colectiviş nici o acţiune ! Bibliotecara studioul de radio Iaşi; 14,30 Mu
Munca pămîntului în comun aparate de radio, mai mult de tii organizaţi pe schimburi, de atribuie această stare de lucruri zică uşoară de compozitori ro-
şi aplicarea unei agrotehnici Sporirea producţiei de cerea 40 colectiviste spală rufele cu pun eforturi susţinute în vederea programului ce-1 are ca educa mini; 15,45 Program de uver
avansate, au dus an de an la o le, dezvoltarea sectorului zooteh ajutorul maşinilor de spălat, urgentării recoltatului şi treie- toare şi care-i ocupă m ajorita turi; 16,15 Vorbeşte Moscova !;
producţie tot mai sporită, la nic, a permis şi a impus totoda Miron Cîmpeanu şi alţi colecti rişului. Aceştia primesc un spri tea din timpul zilei. Acest pro 17,15 Cîntă corul de copii al Ra-
dezvoltarea şi întărirea gospo tă ridicarea unor construcţii ne vişti şi-au cumpărat frigidere şi jin preţios în muncă din partea gram insă îl îndeplineşte doar dioteleviziunii; 17,30 Muzică
dăriei, la o viaţă tot mai îmbel cesare adăpostirii animalelor şi activiştilor culturali, care în pe din luna iulie. Se pune întreba uşoară de compozitori sovietici;
şugată pentru colectivişti. In depozitării în bune condiţiuni a aragaze, iar mobila nouă, de rioada respectivă se străduiesc rea : de ce a manifestat aceeaşi 18.00 Solişti şi formaţii artisti
anul 1959, bunăoară, de pe cele cerealelor. In acest scop în ca lux cum spun ei. se găseşte mai să organizeze la locul de mun neglijenţă faţă de munca cu ce de amatori; 18,30 Concert
100 ha. cu grîu s-a obţinut o drul gospodăriei au fost con în fiecare casă de colectivist. că, în pauzele de prînz, acţiuni cartea în lunile precedente, cînd
producţie medie la hectar de struite o magazie de cereale, Toate aceste realizări sînt roa scurte, atractive şi eficiente, ce avea suficient timp liber pen distractiv; 19,00 Jurnal de în
2.091 kg., mai mare cu peste gropi pentru siloz, 3 grajduri cu dele muncii în colectivă. Re au drept scop mobilizarea colec tru aceasta ? Şi apoi, chiar fiind trecere; 19,15 Program penU i
500 kg. decît cea realizată în o capacitate totală de 150 ca zultatele obţinute pînă în pre tiviştilor la obţinerea unor re vorba despre luna iulie, cînd in
anul înfiinţării gospodăriei. O pete vite mari, o maternitate cu zent în întărirea şi dezvoltarea zultate cît mai frumoase în pro tr-adevăr este ocupată pe linie fruntaşi în producţie din indus
producţie mai mare la hectar cu gospodăriei constituie un imbold ducţie. Astfel, la arie au ieşit de învăţămînt, de ce n-a apelat trie şi agricultură: 20,30 Muzi
400 kg. s-a realizat şi la po 30 de boxe, un saivan pentru 300 pentru colectiviştii din Spini, brigăzi artistice de agitaţie să la colectivul de sprijin al biblio că de dans; 21,15 Atlas literar
rumb, iar la cartofi diferenţa a care sînt hotăriţi să nu precu popularizeze fruntaşii recoltatu teci! (tov. Valeria Popa, Florea Moldova; 21,30 Muzică populară
fost de aproape 3.500 kg. Ase de oi etc., urmînd ca în scurt peţească nici un efort pentru lui şi al treierişului, metodele lor Zamfir, Natalia Petrescu, Ionel romînească; 22,45 „Festival Hel
menea sporuri de producţie s-au de muncă, iar' membrii consili Brumam şi alţii) pentru orga sinki — 1962“ ; 23,00 Muzică de
înregistrat şi la celelalte culturi, timp să mai fie construite o în- continua înflorire a colectivei nizarea acţiunilor cu cartea la dans.
atit în anul 1959 cit şi în vii ilor de conducere ale căminelor locul de muncă ? De ce n-a ce
torii ani. grăşătorie pentru porci, un sai lor dragi, pentru a face ca via culturale au făcut expuneri şi rut sprijinul organizaţiei de SpSnEidttC-OL&n PROGRAMUL’ II: 12,08 Reco
informări politice, revista pre partid dacă, după cum susţi mandări din program; 12,15 Mu
In decursul celor 6 ani de ac van pentru oi, coteţe pentru ţa lor să fie tot mai fericită, sei etc., bibliotecile au organi ne dînsa, tovarăşii din acest co BCasK wwwnrar; zică uşoară; 12,45 Muzică din
tivitate, colectiviştii din satul zat diferite manifestări de 10- lectiv nu au depus străduinţa opere; 13,15 Jocuri populare ro
1.000 de păsări şi un pătul pen mai plină de bucurii. 15 minute cu cartea agroteh necesară să o ajute ? Evident, 2 AUGUST 1962 mîneşti; 14,03 Pagini alese din
nică eh:. Dar trebuie să arătăm motivul principal al acestei stări muzica de operetă; 14,30 Pro
tru 10 vagoane de porumb. V. PITAN că mai există încă unele locali de lucruri este linsa de preocu DEVA: Piraţii aerului — ci grame muzicale alcătuite de as
tăţi, unde acţiunilor cultural pare, neglijarea muncii cu car nematograful „ Patria“ ; Alerg cultători“ ; 15,10 Almanah şti
P Originea expresiei „Ca la D.C.A.' educative la locul de muncă nu tea. Este timpul ca tovarăşii de după o stea — cinematograful inţific (reluare) 15,30 Concert de
li se acordă atenţia cuvenită. la biblioteca raională să ia mă „Grădina de vară“ ; HUNEDOA estradă; 16,15 Prelucrări corale:
1 In aceste zile călduroase de vară In aceste zile de vară. sute şi nale, lucrările la noua construcţie Una dintre acestea este satul surile necesare pentru activiza RA : Aventurile lui Uroş — ci 16,30 Muzică populară romînea
locatarii din blocul nr. 3 de pe sule de oameni ai muticii din Pe de la Livezeni-Surduc se află exact Sîrbi. Aici funcţionează o biblio rea bibliotecii săteşti din Sîrbi nematograful „ Victoria“ ; Vi scă: 17,30 Sfatul medicului: Ar
strada 6 Martie şi din partea de troşani se îndreaptă, spre sfîrşit de în stadiul de la începutul anului iar tecă sătească (bibliotecară tov. De asemenea, organizaţia de kingii — cinematograful „Sta tritele: 17,35 Anunţuri, reclame,
Maria Nandra) bine înzestrată, partid, va trebui să îndrume si dion Corvinul“ ; SEBEŞ : Tom, muzică; 18,05 Cîntă Nicolae Ni-
!1 sus a străzii Zorilor din Petro- săptămâna, către Surduc. In drumul tencuiala exterioară a începui, să se cu numeroase cărţi agrotehnice, să controleze mai mult activi degeţelul — cinematograful ţescu şi Roxana Matei. 18,30 So
¦I şani, nu îndrăznesc să deschidă fe- lor, aproape de locul unde începe degradeze, şi geamurile să se spargă. al căror conţinut, popularizat, tatea bibliotecii. „ Progresul“ ; Omul nu se pre lişti şi orchestre de muzică
T rástrele. Mici dimineaţa, nici Ia Astfel, locuitorii de pe strada Zo dă — cinematograful „M. sa- populară romînească; 18,45 Să1
ar îmbogăţi experienţa profesio, Perioada de vară la sate este doveanu“ ; PETROŞANI: Pro învăţăm limba rusă cîntînd :
« amiaza. nici pe inserate. R ii rilor sînt. nevoiţi să suporte în con nală a'colectiviştilor, i-ar înar favorabilă activităţilor cu car fesorul Mamlok, — cinematogra
tinuare aerul viciat din jurul ve ma cu cunoştinţe noi. în Sîrbi tea la locui de muncă al colecti ful JAI. Sahia“ ; Numai o glu „Un cîntec de 'dragoste" 'de Mu-
li MS II M N— De ce nu deschizi, soro. gea- treierfşul a început în 20 iulie. viştilor, şi trebuie folosită din mă — cinematograful „7 No
mul ? — întreabă o cunoştinţă ve chilor magazii D.C.A. în timp ce Sa Cu toate acestea, în cîmp şi ia plin. iembrie“ ; 'ALBA IULIA : Anii radeli; 19,30 Tinereţea ne e dra
arie, pînă la data de 25 iulie, fecioriei — cinematograful „Vic
nită din altă parte a oraşului în lllllllll!ll!lll!llllllilllll!l!l!lllil!l!l!lll !illMIUUil!l'UlllU ' .......Illlil nepidul închide ochii. Tot datori V. CHTŞ toria“ ; De slmbătă pină luni gă; 19,45 Muzică de dans: 20,30
adică timp de aproape o săptă — cinematograful „23 August“ ;
î vizită la o familie care locuieşte pitorescul defileu al Jiului, excursio tă aceleiaşi „griji", maşina oficiului î><L>0<v ORĂŞTIE: Urme tăcute — ci Noapte bună, copii: „Moşteni
;T* în blocul nr. 3 de pe strada (t Mar niştii întîlnesc o clădire nouă, cu un orăşenesc a ajuns în starea de... roa nematograful „Vasile Roaită“ ;
tie. cat, care stă nefolosită. bă cu motor care o zi lucrează şi Drum bun autobuzule! — ci rea“ , poveste din folclorul afri
nematograful „Flacăra“ ; Cind
— Mu pot dragă, pentru că aici — Ce o să fie aici ? — întreabă o săptămână stă, iar cheltuielile de can; 20,40 Muzică populară din
în toată împrejurimea, miroase ca unii. transport cu mijloace terfe costă ţări socialiste; 21,15 Muzică de
Í la D.C.A. — ră'punde gazda. Of, — Magaziile şi birourile D.C.A. uneori oficiul mai mult decît face dans; 21,45 Părinţi şi c o p ii:
cînd o să-i văd odată mutaii. pen- — răspund alţii, mai iniţiaţi. Dar marfa.
trucă numai pot suporta muştele... nu credem că se vor muta prea D.C.A. este o organizaţie econo 22.00 Prelucrări de folclor ale
In aceste zile de vară. cînd mun repede, pentru că lucrările merg ca mică cu un important rol in apro comedia era rege — cinemato com pozitorilor noştri; 22,30 Con
la D.C.A.... vizionarea industriei bunurilor de graful „Grădina de vară“ ; 31- cert de muzică uşoară.
Í! ca de îndeplinire a planului de co larg consum: La acest lucru trebuie MERIA: Post restant — cine
lectări şi achiziţii de lină. pici şi ...Expresia ca la D.C.A. este rela să vegheze conducerea întreprinde matograful „llie Pintilie“ ; HA | CONSUMATOR!! |
ţ alte materii prime pentru industria tiv nouă in vocabularul petroşăneni- rii regionale, printr-nn sprijin mai ŢEG : In noaptea de ajun —
lor. Originea ei însă nu trebuie cău mare dat unităţii sale din Petroşani cinematograful „ P o p u l a r “ ; | Consumaţi produsele |
á uşoară e în toi, salariaţii oficiului tată în Petroşani. Ea trebuie cău in terminarea de urgenfă a noii con BRAD: Un om trece prin zid
tată în lipsa de sprijin pe care strucţii şi dotarea ci cu un mijloc — cinematograful „Steaua ro | !. C. I L SIMERIA |
it orăşenesc D.C.A. Petroşani aleargă conducerea întreprinderii regionale de transport mai corespunzător. Alt şie“ ; LONEA : Cursa de 100
de la un garaj auto la altul pen D.C.A. (director Mihuţ Petru) o ma Icm. — cinematograful „Mine —~
iif tru a bune pe picioare „roaba“ cu rul“ ; TEIUS: Soseşte circul | fabricate din Sânte |
nr. 23.536 H.D. Şi oriunde se duc,
itt la l.R.T.A sau I.G.O.. personalul nifestă fată de bunul mers al ac cumva. s-ar putea — şi este chiar
atelierelor de reparaţii auto îi pri tivităţii oficiului D.C.A. din Petro necesar — ca să intervină organele
$ veşte cu compătimire : şani. de cînd conducerea acestui ofi Sanepidului şi ale sfatului popular — cinematograful „Vasile Roai-
i — Asta-i ca la D.C.A. Tocmai ciu a fost reorganizată. Prin „gri orăşenesc.. tă“ ; ZLANA: Patru în potop pasteurizat:
— cinematograful „Muncitorul“ ;
it hună pentru fier vechi... ja" conducerii întreprinderii regio I. M. ILIA ; Ultima repriză — cinema | — LAPTE PASTEUR1- 1
!i* tograful „Gh. Doja“ ; APOLDUL
DE SUS : Căluţul cocoşat — cfJ 1 ZAT ÎMBUTELIAT
nematograful „23 August". | _ IAURT
» | — BKÎNZA GRASA DE |
| VACI i
Şantierele T.R.C.H. din Deva şi Cu- DOU Ă ŞANTIERE DE CONSTRUCŢII Iată aşadar că majoritatea | — BKÎNZA PRIMA §
gir se aseamănă în ce priveşte con obiectivelor de pe şantierul nr. 1 | — FRIŞCA
diţiile de lucru. Colectivele celor două ------------------------------------------------------------------------------------------ Deva sînt cu mult intîrziate. In
şantiere şi-an întocmit încă de la în asemenea situaţie se pune în
ceputul anului planuri de măsuri teli- trebarea : care este motivul ră- = — SMÎNT2NA EXTRA ŞI S
nico-organizatorice care să ducă la un mînerii în urmă ?
ritm susţinut de muncă, la scurtarea | SUPERIOARA g
termenului de execuţie al blocurilor. Excluzind unele cauze obiecti
In felul acesta constructorii celor două ve ca întîrzierea demolărilor, se I — CREMA „CARATMAN“ 1
şantiere s-au angajat să realizeze şi poate spune că pe acest şantier | ŞI CREMA „MOLDOVA“ g
să depăşească sarcina trasată de Con persistă încă o serie de deficien
gresul al lll-lea al P.M.R. de a con turnarea betonului. Aceasta a mai corespunzătoare măsuri. va fi bun, lucrurile se vor schim ţe care frînează activitatea ge | — SANA—- PRODUS RA ş
strui. un bloc mediu în 5-6 luni. impulsionat ritmul de lucru. Tot Cînd nevoile au cerut-o, aceste ba. Se referă bineînţeles la zi nerală. Cea mai mare deficienţă, | CORITOR
în acelaşi scop lucrările la un analize s-au făcut şi mai des, lele de vaiă, perioada de vîrf, este aceea că pe şantier nu este
’Analizînd rezultatele celor două şan bloc au fost atacate pe tronsoa iar uneori s-a analizat situaţia cum mai este numită, cînd in imprimat un ritm susţinut. Deşi PENTRU 24 ORE | _ UNT PREAMBALAT |
tiere, după aproape ^ luni de activi ne după sistemul muncii în lanţ, concretă dintr-o brigadă sau tr-adevăr constructorii pot da în planul de măsuri era preco | DE TOATE SORTIMENTE. 1
tate, se constată că ele sînt complet ceea ce a permis ca fiecare con echipă. maximum de randament. Intr-un nizată trecerea la lucrul în două
diferite. Să vedem cam au lucrat deci structor pe specialitate să lu fel eşti de acord cu argumen schimburi, practic această pre Vreme nestabilă cu cerul mai noros 1 LE
cele două colective. creze din plin, fără întrerupere. De un real ajutor ne-au fost tele şefilor de şantiere şi aştepţi vedere n-a fost înfăptuită. Dim ziua. Vor cădea ploi temporare înso 2 Sînt hrănitoare şi foio. 1
îndrumarea şi controlul organi ca în perioada de vîrf, printr-o potrivă, conducerea şantierului ţite de descărcări electrice. Tem pera
M uncă entuziastă, Datorită însă unor condiţii me zaţiei de partid. Periodic aceas mai bună organizare a muncii, îşi menţine ideea că nu se poa § sitoare organismului şi se !j
teorologice, nefavorabile, lucră ta a analizat ritmul de muncă să fie recuperată rămînerea în te lucra în două schimburi. Dar.
bine organizată rile la blocuri au rămas intr-o de pe şantier şi a indicat mă urmă. Am ţinut să facem aceas în orele de dimineaţă, oamenii tura în uşoară creştere : ziua între jj găsesc la toate magazinele §|
perioadă in urmă. Pentru a re suri din cele mai eficace. tă „introducere“ , acum după ce lucrează aglomerat şi de multe
Cu prilejul discutării cifrelor cupera rămânerea în urmă s-a am vizitat şantierul nr. 1 din ori la voia întîmplării. O parte 22 şi 27 grade, iar noaptea între 12 H alimentare, cooperativele M
de plan pe anul 1962, întreg co trecut Ia împărţirea membrilor Datorită bunei organizări a Deva al T.R.C.H. din ei ar putea fi foarte bine şi 18 grade. Vînt potrivit cu inten H de consum şl I.A.P.L.-uri. fj
lectivul şantierului din Cugir a brigăzilor de zidari să lucreze în muncii, a elanului de care a folosiţi în schimbul de după sificări din nord-vest şi est. Illlllllllllllllllll HIHtlimilltlllllllllllllllllllllllllllll!illllllllllllllll4iini
pus In centrul activităţii sale în- 2 şi 3 schimburi. Aceasta a per dat dovadă întreg colectivul Nu se poate spune că pe acest amiază. In acest sens o expe
tăptuirea sarcinilor trasate de mis să se recupereze rămânerea şantierului îndeosebi echipele şantier lucrurile merg tot aşa de rienţă bună a acumulat brigada 0000©000000000000000<XX>©0000000<XXX>OCXXKX>0000000<.X>
Congresul al III-lea al partidu în urmă. conduse de Samoilă Huber şi Io- greu ca în primul trimestru ai de zidari condusă de Ioan Roşi-
lui privind scurtarea duratei de sif Ilolzinger, zidari, Ioan Knal, anului. S-au făcut unele progre toru. Ce folos însă că ea este IN CADRUL CENTRULUI ŞCOLAR VETERINAR ARAD
execuţie a construcţiilor. Cu ace! Ca o măsură importantă în instalator, Ioan Ursu, electri se. Deşi a avut de întimpinat singura brigadă care lucrează in
prilej s-au stabilit măsurile ca ce priveşte întărirea răspunde cian şi Ioan Crăciun, vopsitor, unele greutăţi (demolări întîr- două schimburi. De asemenea, în anul şcolar 1962/1963, vor funcţiona următoarele şcoli cu >
re să conducă la un ritm rapid rii faţă de lucrări, s-a stabilit pe şantier s-a înregistrat un ziate, lipsă de materiale, etc.) pe şantierul din Deva, întrecerea durata de 4 a n i: o
de muncă. S-au stabilit măsuri ca brigăzile de zidari să execu ritm susţinut de muncă. Astfel, colectivul şantierului a făcut paşi socialistă nu este organizată la
privind organizarea de formaţii te un singur bloc de Ia fundaţie blocul nr. 1 început la sfârşitul înainte. Un lucru îmbucurător nivelul cernţelor. Slab se ocupă ©
specializate care să execute lu- pînă la tencuieli. Aceeaşi briga lunii ianuarie a fost dat in fo este faptul că planul valoric pe de bunul meis al lucrărilor în
arările de bază cît şi măsuri pri dă a executat : şi micile repara losinţă in cursul lunii iunie în semestrul I a.c. a fost depăşit. suşi şeful şantierului. In loc să Şcoală fehnică veterinară ©
vind accelerarea lucrărilor de ţii după instalatori. Dar deose mai puţin de 6 luni de zile. Cit Brigăzile de constructori au îndrume şi să rezolve o serie dc
finisaj prin folosirea de noi so bit de important In ce priveş despre calitate, la recepţia be muncit mai bine şi au obţinut probleme cheie, şeful şantierului ©
luţii. Ca urmare, pentru fiecare te întărirea răspunderii perso neficiarului, acesta a primit ca realizări şi pe linia calităţii. In pierde mult timp pentru rezol ©
bloc s-a stabilit o durată de nale pentru calitatea lucrărilor lificativul : foarte bun. De ase varea unor probleme mărunte,
execuţie maximă. Pe baza ei a fost introducerea sistemului menea există toată garanţia ca ce priveşte ritmul de lucru însă de birou. Astfel, munca pe şan ©
s-au întocmit grafice calendaris de predare-preluare a lucrărilor blocurile 2 şi 3 să fie date în fo pe şantierul din Deva se stă în tier se desfăşoară de la sine.
tice de desfăşurare a lucrărilor de la o formaţie la alta pe ba losinţă în luna august, după şa că rău. Pentru exemplificare să ©
pe faze. Astfel s-au prevăzut ca ză de constatare. se luni de la începerea lucrări arătăm citeva aspecte. Acestea sînt doar citeva as O
lucrările de roşu la un bloc cu lor. pecte care explică într-o oareca Şcoală fehnică de contabilitate C>v
32 de apartamente să dureze in La urgentarea lucrărilor a La conducerea şantierului se re măsură de ce pe şantier rit vO
medie două luni, iar finisajele contribuit şi folosirea unor ma Modul în care ne-am organi află grafice în care sint prevă mul de muncă este nesatisfăcă agricolă
2-3 luni. teriale noi şi a prefabricatelor. zat noi munca, ritmul de lu zute precis termenele de execu tor. Ar fi bine ca tovarăşii din © Şcoală fehnică horficolă ©
Astfel s-au folosit parţial tape cru, ne-au demonstrat că se ţie a fiecărui bloc. De pildă, blo conducerea şantierului, sub în
Dar pentru ca aceste termene tele semilavabile, iar mozaicul pot construi blocuri într-un cul nr. 2, după cum arată gra drumarea organizaţiei de bază ©
să prindă viaţă, noi am trecut a fost montat prin plăci prefa termen scurt şi de calitate. ficul, trebuia să fie predat în P.M.R. să dea dovadă de mai o
la o mal bună organizare a mun bricate. Cea. 80 la sută din vop luna aprilie a.c. El nu este gata multă preocupare în realizarea o
cii pe şantier. Astfel s-au or sitorii s-au executat mecanic cu DUMITRU ANDOR nici în momentul de faţă. Abia ritmică a sarcinilor de plan. Să O
ganizat două staţii centraliza pistol (o inovaţie a tov. I. Cră ţcful şantierului nr. 4 T.R.C.H. nu uite nici un moment că şan
te de preparare a betonului şi ciun). dacă va putea fi terminat în cea tierul, la ora actuală, are con La şcolile : tehnică veterin ară şi tehnică horticolă, vor >>
mortarului. Cugir de a doua decadă a lunii august. diţii optime de lu cru : timp fa x funcţiona şi anii II şi III. >
Parchetul a fost de asemenea Blocul nr. 3 cu 48 de apartamen vorabil, materiale, braţe de mun
La lucrările de roşu s-a lucrat montat din panouri de 50 pe 50 C înd s e lucrează te, a fost început în anul trecut. că. Graficele întocmite să stea X Condiţiile dc admitere :
cu brigăzi de specialitate şi com cm, iar fixarea lui s-a făcut cu Conform graficului trebuia pre tot timpul în atenţia conducerii
plexe. Brigada complexă a tov. o soluţie de movirom (material a n e v o io s dat în luna iunie. Această lucra şantierului iar Îndeplinirea lor o Se P ricesc absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă n..e z>
Samoilă Huber, de pildă, a cu plastic). In felul acesta produc re va fi terminată după toate să constituie preocuparea prin 6 14-17 ani. >
prins pe lingă zidari şi betonişti, tivitatea muncii Ia parchetari a Cînd discuţi cai şefii şantiere probabilităţile în luna septem cipală. ©
dulgheri şi fierari-betonişti. Ei crescut de aproape 3 ori. lor care stau prost cu îndepli brie. La blocul nr. 4 cu 48 de înscrierile se vor face între 15-39 august 1962. ©
au executat lucrările de zidărie, nirea planului, aceştia vin cu apartamente care avea termenul V. AEBţJj ©
montarea fişiilor, cofrarea şi O atenţie deosebită am dat o serie de explicaţii care mai de de predare în luna iulie, lucră
urmăririi felului în care se res care mai „convingătoare“ . Ei rile sînt şi mai intîrziate. Acelaşi Examenele de admitere se vor ţine între 1-10 septombrie a.c. >
pectă graficul de execuţie. De spun că şantierul a rămas în
aceea săptămînal analizăm re urmă datorită condiţiilor grele lucru se poate spune şi despre Obiectele din care se dă examen de admitere s în t: ©
zultatele obţinute şi luăm cele de muncă din timpul iernii, lip
sei de materiale şi altor moti blocul 1 A şi 1 B. — matematică — scris şi oral >
ve. Tot ei însă încearcă să te
convingă că atunci cind timpul — romînă — scris şi oral
Pentru anii II şi III, examc nele sevor da din materiile de^
absolvire a şcolii profesionale. /
Acte necesare la înscriere : g
— certificat de studii (ori ginal) >>
— certificat de naştere (c o p ie ) ©
— dovadă de situaţia mater ială k,
— certificat medical cu toa te analizele o
©
Pe durata şcolarizării elevii vor beneficia de cazare şi masă ^
gratuit. ’ ©A,
Elevii merituoşi vor primi o bUrsă de stat. >
Informaţii suplimentare se pot primi de la secretariatul î
şcolii zilnic între orele 7-15, telefon 15-06, str. 1. C. Frimu nr. 15, >
Arad.
5
©
'OVOOOQOOOOQOOOOOOOQQQQOOOOOOOOOOOOOOOOOOQQOQOOOVVO