Page 20 - 1962-08

} Anul XIV. Nr. 2369 j Marţi 7 august 1962 4 pagini 20 bani

Să fie intensificate Şfirile zilei

ycrăril© agricole de vară L

Recoltarea cerealelor păioase şi a ma- rezultate în efectuarea arăturilor de Í Un nou curs de calificare

zării, ca şi treierişul se apropie de vară. L Recent, la Preparaţia din Petrila, s-a deschis un nou curs j
[ calificare, în specialitate sudori. (Printre cei care i
sfîrşif. Din datele primiie de la Consiliul In săptămîna viitoare iii centrul ac­ ( de

Superior al Agriculturii rezultă că pînă tivităţii consiliilor agricole regionale [ participă cu regularitate la lecţii sînt şi muncitorii fruntaşi

la 2 august griul şi secara au fost re­ şi raionale şi a conducerilor G.A.S., ( Ignat Szakacs, Traian Popa, Visalon I-Ierţegan, Alexandru Bo- )

coltate de pe 91 la sută din suprafaţa G .A.0. şi S.M.T. va continua să stea (. dony şi losif Năstan. C. BADUŢA
b joh corespondent
cultivată şi mazărea de pe 83 la sută. terminarea în toate regiunile a lucră­

S-au treierat 73 la sută din cerealele rilor de strîngere a recoltei şi înmaga-

recoltate. zinarea acesteia. Vor începe tot mai l Spectacole de estradă Elevi

Munca permanentă de îndrumare des­ intens pregătirile pentru buna desfă­ L Zilele trecute, Tea- o reluare a celor în excursie
L trul de stat de es- mai reuşite melodii
făşurată dc consiliile agricole direct şurare a însămînţărilor şi recoltărilor (. traăă din Deva a şi scenete din pro­ Duminică 216
C prezentat la grădina gramele anterioare. elevi de la şco­
în unităţile productive şi activitatea de toanlnă. C de vară din locali- lile din oraşul
Spectacolele, la Alba lulia, or­
inginerilor repartizaţi în gospodăriile ^Gonsiliul Superior al Agriculturii re­ tute mai multe spec- care au participat ganizaţi in două
^ tacole cu progra- numeroşi oameni ai grupuri, au ple­
colective au făcut ca recoltările şi ce­ comandă ca în regiunile în care au mai r mul întitulat „La muncii, s-au bucu­
rat de succes. cat cu autoca­
lelalte lucrări agricole de vară să fie rămas de recoltat cereale păioase să drum cu... revista“, rele într-o ex­
cursie de 7 zile
mai bine organiza- . _____ se ia toate măsurile prin ţară.

te şi să se execute ~ ==Tr' " ™ penlru terminarea In acest timp
ei vor avea pri­
la nivelul corespun- D e ÎS CoiISÎiiu! Supei'ior în următoarele 2-3 lejul să vizite­
ze importante
zător condiţiilor din g,| A g r i c u l t u r i i zile a secerişului şi obiective indus­
triale, agricole
vara aceasta. Ga u r - __ _____________ folosirea din plin a Practica în producţie şi centre turis­
tice.
marc, încă de la batozelor şi com ­

sfîrşitul lunii iulie s-a terminat sece­ binelor pentru ca şi treierişul să se t în scopul aprofundării cunoştinţelor teo-
t retice căpătate în şcoală, eleyii anului I
rişul griului şi al secarei în 8 regiuni, termine în cel mai scurt timp. i al Şcolii profesionale de mecanici agri- Aspect de la laminorul Mesajul tovarăşului
J- coli din Petreşti, au efectuat practica de do 800 nun. ai C.S. Hune
iar treierişul în patru regiuni şi anume In toate regiunile este necesar să se • producţie la G.A.S. din Petreşti. Sub fn- doara. Prim-laaninatorii
Iordan Uea şi Francisc Ta.
Dobrogea, Bucureşti, Ploieşti şi Galaţi. grăbească arăturile tolosindu-se în acest drumarea celor mai huni mecanici de la maş în faţa circularului
; această unitate, viitorii mecanici agricoli dc tăiere Ia cald a barelor
In regiunile Banat, Oltenia şi Argeş scop întreaga capacitate de lucru a ( au avut posibilitatea să cunoască proce- laminate. Gheorghe Gheo
[ sul de Iucî'u în ateliere,
griul a fost treierat în proporţie de tractoarelor, iar acolo unde condiţiile

peste 85 la sută. pefmit şi a atelajelor. Trebuie arate şi adresat celei de-a 8-a Conferinţe

A mai rămas de recoltat griul de fertilizate rin primă urgenţă terenurile

pe 20-40 la sută din terenurile culti­ destinate însămînţărilor de toamnă. mondiale pentru interzicerea

vate în unele regiuni din centrul şi In curînd va începe din plin recol­ tJSomf U Í u J v /Ü uluJl -

nordul ţării, unde vegetaţia a fost tarea şi însilozarea porumbului, Pen­

niai tîrzie. Şi aici sînt posibilităţi ca tru a; se asigura nutreţuri în cantităţi armei atomice şi cu hidrogen

în următoarele zile să se termine strîu- cit mai mari şi de bună calitate se rc-

gerea recoltei culturilor de vară. 1comandă ca unităţile să-şi pregăteas­ SSTKP P o Ştul de c o re s p o n d e n ţi Preşedintele Consiliului, de armei atomice şi cu hidrogen
-------— i v o lu n ta ri n e c o m u n ic a : Stat al R, P. Romine, tovarăşul şi preintimpinarea unui război
In ultima .vreme au căzut ploi în că utilajele şi spaţiile de însilozare şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, a nuclear de la Tokio următorul
adresat celei de-a S-a Conferin­ mesaj:
aproape toate regiunile ţării, îrnbună- să 1folosească toate resursele furajere ţe mondiale pentru interzicerea

tăţindu-se astfel condiţiile de executa­ existente în unităţi. Concomitent con­

re a arăturilor dc vară. Mecanizatorii siliile agricole să sprijine unităţile în

şi colectiviştii au lucrat mai intens vederea intensificări! cositului şi depo­ Schimb de experienţă cierea sortimentelor etc.), de şi Ponor au luat fiinţă abia în
protecţie a pădurii împotriva toamna trecută şi apoi s-au uni­
la arături, executîndu-le în săptămîna zitării fliturilor, naţjiţale, condiţionării se. Zilele acestea comitetul sin­ dăunătorilor, lucrări de împă­ ficat. Cu toate acestea, colec­ Doresc să transmit un căi duros salut celei de-a 8-a Con-
dical de secţie de la Ocolul sil­ duriri etc. tiviştii de aici au acordat toa­ ferinţe mondiale pentru interzi cerea armei atomice şi cu hi-
aceasta pe 350.000 hectare, adică circa raniţelor, livrării producţiei contractate vic şi sectorul de exploatare fo ­ tă atenţia îndeplinirii obiecti­ drogen şi preintimpinarea unui' război nuclear şi să asigur par-
restieră Pui, au organizat un Cu acelaşi prilej a fost vizi­ velor planului de producţie pri­ ticipanţii de profunda simpatie ;pe care poporul şi guvernulro-
30 la sută din suprafaţa arată de la şi a, celei datorate statului pentru lu­ rodnic schimb de experienţă la tată pepiniera de la punctul Ba- vind crearea şi dezvoltarea sec­ mân o nutresc faţă de iniţiativa convocării conferinţei şi de no-
care au luat parte 37 de pădu­ leia, unde se află insămînţată torului zootehnic. bilele sale ţeluri.
începutul campaniei şi pînă în prezent. crările efectuate de S.M.T., precum şi rari, brigadieri, maiştri de ex­ o nouă esenţă de răşinoase —
In total această lucrare a fost execu­ ploatare şi tehnicieni. •Lance şi Ia exploatarea Murguş Pînă acum, din credite şi fon­ Conferinţa dv. din acest an, urmînd tradiţia anilor prece-
tată pe 1.100.000 hectare ceea ce re­ a cfelorlalte lucrări ce se fac îri această unde este instalat un funicular duri proprii, au fost procurate denţi, se înscrie ca un evenime nt remarcabil in mişcarea im-
prezintă 35 fa sută din terenurile pre­ Schimbul de experienţă, care a Bako. Inginerul Gheorghe Crei- 27 de vaci, 26 de juninci, 26 de punătoare ce a cuprins întreaga lume împotriva morţii nuclea-
văzute. Regiunile Galaţi şi Bucureşti perioadă în grădinile de legume, în vii ţinut două zile, a avut loc la veanu a vorbit participanţilor viţele! La brigada din Pui s-au re, pentru viaţă, pentru pace.
au obţinut pînă acum cele mai bune brigada I Rîu Bărbat cave, in despre modul de funcţionare şi mai cumpărat şi 380 de pui.
şi livezi. primul semestru al anului, şi-a productivitatea acestui funicu­ Prin valorificarea a o sută. de Calea concretă şl eficientă p entru înfăptuirea aspiraţiilor de
realizat planul la toţi indicii. Cu lar. cocoşei, gospodăria a şi realizat pace ale întregii omeniri este d ezarmarea generală şi totală. In-
(Agerpres) acest prilej delegaţii celor cinci un venit de 1.750 lei. făptuirea dezarmări} generale şi totale ar permite, totodată, fo­
brigăzi au avut ocazia să vadă NICOLAE MĂRGINEAN!! losirea uriaşelor resurse materi aie şi de energie umană, absor-
felul cum au fost executate aici inginer Ocolul silvic IOÂN PAU bite in prezent de cursa înarma rilor, in scopurile accelerării
lucrările de fond forestier (mar­ preşedintele G.A.C. progresului material şi cultural al întregii omeniri, pentru în-
cări în vederea exploatării, apre­ Sectorul nostru zootehnic vingerea bolilor, a sărăciei şi foametei.
Acţiuni g osp od ă reşti
Gospodăriile colective din Pui Stă in puterea popoarelor lumii, a tuturor oamenilor de
Printre acţiunile gospodăreşti bună credinţă, indiferent de con vingerile politice sau religioase,
Sărbătorirea „Zilei Marinei întreprinse in ultimul timp de de a determina învingerea obsta colelor pe care unele cercuri Ul­
Sfatul popular al comunei Pui,
R.P. Ro“ se numără şi cele din satele teresate le ridică in calea înfăpt uirii cit mai urgente a dezar-
Ponor, Ohaba-Ponor şi Pui. La
Duminică 5 august s-a sărbătorit R.P. Romîue, VaSile .Vilcu, prim-secre- Ponor de pildă, podul peste râul mării, pentru ca planeta noastr ă să nu mai cunoască ororile
„Ziua Marinei R. P. Romîne“. tar al Comitetului regional Dobrogea care leagă satul de comună, era
al P.M.R., Constantin Cîrţină, secretar impracticabil şi crea multe greu­ războiului, pentru ca tragedia suferită de poporul japonez să
In semn de cinstire a tradiţionalei al G.G. al U.T.M., reprezentanţi ai or­ tăţi colectiviştilor de aici. Prin
sărbători, navele ancorate la Constanţa ganelor locale de partid şi de stat, ofi­ grija sfatului popular s-au pro­ nu se repete nicăieri şi niciod ată.
şi Mangalia au arborat marele pavoaz. ţeri superiori, militari. curat 12 m.c. lemn de stejar şi
salcîm, urmînd ca zilele acestea Guvernul Republicii Popul are Romine, sincer ataşat cauzei
Principala manifestare consacrată După citirea Ordinului ministrului să înceapă reparaţia podului.
„Zilei Marinei“ a avut loc la Man­ forţelor armate a fost intonat Imnul de păcii, se pronunţă cu consecve nţă pentru semnarea şi punerea
galia. Aici, pe una din nave s-a des­ Stat al R.P. Romîne. De pe bordul Ridicarea de adăposturi în
făşurat festivitatea luminării Steagului unei nave s-au tras în semn de salut gospodăriile colective, tencuirea in aplicare fără întirziere a un ui tratat de dezarmare genera-
roşu al G.G. al U.T.M. unităţii frun­ 21 de salve de artilerie. în exterior a şcolii din Ohaba-
taşe comandate de căpitanul de ran­ Ponor şi alte construcţii, nece­ lă şi totală care să asigure, în că de la începutul punerii sale
gul III Nicolae Pilea, ca răsplată pen­ Au urmat apoi tradiţionale jocuri sită var. Dispunînd de piatră
tru rezultatele frumoase obţinute în marinăreşti. de calcar de o calitate superi­ in aplioare, îndepărtarea perico lului războiului nuclear şi stă-
pregătirea de luptă şi politică. Au fost oară, într-o adunare cu locui­
acordate, de asemenea, 19 diplome de Pentru oamenii muncii din C on­ torii din Ohaba-Ponor, s-a pro­ vilirea cursei înarmărilor. Pen tru atingerea acestui scop, Re­
onoare ale G.G. al U.T.M. şi 10 di­ stanţa, ca şi pentru cei aflaţi la odih­ pus să se construiască un cup­
plome de onoare ale Comitetului regio­ nă în staţiunile de pe litoral, au fost tor pentru arsul varului. In publica Populară Romînă va fa ce şi pe viitor tot ce-i stă în
nal Dobrogea al U.T.M. unor unităţi, organizate excursii pe mare. Pe lacul scurt timp acesta a şi fost ter­
organizaţii de bază U.T.M. şi unor ma­ Siutghiol de la Mamaia s-au desfăşu­ minat. El are o capacitate de putinţă şi îşi va aduce întreaga sa contribuţie la triumful cau-
rinari pentru merite deosebite în acti­ rat în cursul dimineţii diferite con­ 20 tone var Ia fiecare ardere.
vitatea lor. cursuri de ambarcaţiuni cu vele. La zei păcii, ia crearea unei lumi fără. arme şi fără războaie,
Mangalia, Ziua Marinei s-a încheiat Pentru grădiniţa de copii din Urez din toată inima deplin succes conferinţei in realizarea
La ora 10, contraamiralul Bogdan cu un frumos carnaval. Pui, a fost săpată o fintînă şi
Victor a trecut în revistă navele uni­ peste puţină vreme ea va fi da­ sarcinilor generoase pe care şi le-a propus.
tăţilor marinei militare aflate în radă. In podurile dunărene Galaţi, Brăila, tă în folosinţă.
La bordul navei-cpinandant erau pre­ Giurgiu şi Turnu Severin au fost or­ Pregătiri pentru deschidere® noului an şcolar
zenţi general de armată Leonfln Să- ganizate, de asemenea, programe artis­ IOSIF ALMAŞI
fc lăjan, ministrul forţelor armate ale tice, plimbări pe Dunăre, concursuri de secretar al sfatului popular In Miercurea, raionul Sebeş, rea Şcolii medii din Miercurea
canotaj, jocuri marinăreşti. (Agerpres) au fost luate din timp măsurile s-a preocupat de aproviziona­
comunal necesare pentru efectuarea lu­ rea cu combustibil pentru pe­
crărilor de reparaţii şi zugră­ rioada întregul’ui an şcolar. în
veli Ia toate şcolile din raza co prezent, la această şcoală se
munei. Datorită grijii conduce­ fac intense pregătiri în vede­
rilor şcolilor şi sprijinului acor­ rea deschiderii internatului îti
dat de sfatul pop'ular comunal, cele mai bune conditiuni.
acestea au fost de curînd ter­
minate. De asemenea, conduce­ GH. LOMNAŞAN .
corespondent

Maria Lumperteanfo este Să facem cunoştinţă 99M I C I IJ N V A G O N E T D E M I N E R E U R E B U T A T « şi organizaţia U.TiM. Doar e vor­
legătoare la Filatura 'din ba de un tîiuir...
Lupeni, secţia depănat. Ea Revăd scena... O strîngere puterni­ La cel mai dificil abataj
îşi depăşeşte cu regulari­ că de mină, un zîmbet degajai, şi- Cel mai potrivit răspuns
tate planul lunar în medie apoi prezentările:
cu 35—40 la s'ută. Te surprinde totuşi faptul că. deşi
— Lazăr Avram. tru calitate. Tovarăşul inginer Va- priveşte calitatea. Lazăr Avram şi dinlr-o puşcălură, se anunţă mai­ că mi-ar cere recomandare eu i-aş lucrează de 3 ani şi 3 luni la cel
Succese ale minerilor — Miner vechi ? sile Viorea, şeful Exploatării minie­ ortacii lui au observai că dacă puş­ strul şi se cere evacuarea lui. La­ da-o cu toată încrederea. mai dificil loc de muncă, Lazăr
— Din’55. re din Ghelar, l-a recomandai pe că mai tare se prăbuşeşte mult ram­ zăr Avram şi şefii dc schimb nu Avram n-a cerut niciodată să fie
Realizînd înainte de termen pro­ — De loc ? Lazăr Avram. Cel cu care am făcut bleu şi calitatea e periclitată. Dc obişnuiau să controleze în ce măsu­ l-a mai evidenţiat şeful brigăzii schimbat intr-altul mai uşor. Dimpo­
ducţia planificată pe luna trecută, mi­ — Moldovean, ieşean. cunoştinţă mai sus. aceea, după ce s-au sfătui/, minerii ră s-a făcut acest lucru. Din aceas­ şi pe tinerii Nicolae Oajdea şi Şte­ trivă, el a cerut să fie lăsat aici
nerii din industria carboniferă au ex­ — Căsătorit ? au hotărîl să puşte uşor. In acest tă cauză în rostogol mai rămînea fan Şodrîngă, ajutori de mineri. Bă­ mai departe. Şi nu munceşte puţin.
tras în ziua dc S0 iulie a 200.000-a — Vei vedea o brigadă deose­ fel se dislocă mai puţin material, steril, se punea minereu peste el şi ieţi vrednici, curc-şi iubesc meseria. El merge în mină cu toate schim­
tonă de cărbune peste plan de la înce­ — Da. Am fi două fetite. Cea ma­ bită, care te va impresiona — îmi dar numai minereu curat, fără steril. de aici provenea rebut. Acum se burile. pe rină. Perforează. încar­
putul anului. La rîndul lor, minerii din re merge la toamnă în clasa ind­ spunea tov. Viorea. Nu s-a scris des­ Susţinea la început un miner că pro- controlează rostogolul înainte dc a In general lofi oamenii din bri­ că. armează, e peste tot.
saline au întrecut prevederii; planu­ ia. pre ei în ziare, dar te asigur că cedind ilt acest fel nu se vor pu­ se încărca minereu. Aşa se şi expli­ gadă sînt harnici, pricepuţi. Şi to­
lui pe primele 7 luni din acest an merită cu prisosinţă. tea realiza normele. Lazăr însă a că faptul că de multe luni, brigăzii tuşi acest mic colectiv are o pro­ l-am cerat explicaţii. Şi iată ce-a
cu mai mult de 64.000 dc tone dc sare. — Casă la Ghelar ? organizat în aşa fel lucrul brigăzii lui Lazăr Av'am nu i s-a rebutul blemă dificilă de rezolvat, Nu-i în răspuns :
— Mi-a făcut statul. Locuiesc în Curiozitatea a fost slîrnilă. La lu­ incit a reuşit să cîşlige timp la toa­ nici un vagonet dc minereu. legătură cu planul dc producţie, ci
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii bloc!... cru deci. te celelalte operaţiuni. Şi aşa s-n cu viaţa unui om. E vorba de tînărul — Cu un lucru greu te obişnuieşti
din minele dc cărbuni şi din saline reuşit chiar să se depăşească nor­ Problema brigăzii Ioan Asultanei. greu. Aşa am pălit şi noi. Acum
au obţinut o bună parte a sporului — Cu planul ? Brigada condusă dc Lazăr Avram mele. ştim cum să muncim. Ce s-ar în-
dc producţie prin creşterea simţitoare L-am întrebat pe Lazăr'Avrath ca­ — E un meseriaş foarte bun — limpla dacă în locul nostru ar adu­
a productivităţii muncii, ca urmare a — Mereu depăşit. — in formaţia 12 plus unu — lu­ Calitatea minereului nu depinde ne spunea iov. Lazăr. Şi cind s-a­ ce altă brigadă ? La început ar ră-
dotării acestui sector cu noi utilaje şi numai de felul cum se puşcă, pen­ re crede că-i cel mai bun miner din pucă dc treabă, apoi nu-l întrece
aplicării m etodelor înaintate de mun­ ¦ — Cîştig ? crează la orizontul V de 3 ani şi tru că şi aşa se mai strecoară steril brigada\sa. Imediat l-a citat pe Cala oricine. Numai că... îi place să bea mîne sub plan. Noi am cîşliga mai
că. Dc asemenea, prin reducerea pre­ în minereu. Oamenii însă îl aleg cu Aron. cam mult. bine, am fi fruntaşi; dar furnalele ar
ţului de cost planificat s-au obţinut — 1.S00 — 2.500 lei la lună. 3 luni. Şi se zice că locul acesta multă atenţie, lotuşi se mai întim- primi mai puţin minereu. Şi-atunci,
economii suplimentare la întreaga pro­ — Necazuri ? dc muncă e cel mai dificil din toa­ pla cile odată să li se rebult'ze pro­ — E un om şi jumătate — spu­ Ce păcat! Mai ales că am aflat că am putea fi noi mulţumiţi ?
ducţie realizată în valoare dc 19.500.000 tă exploatarea. Spun acest lucru oa­ ducţia pentru conţinut mare dc ste­ nea şeful brigăzii. Cunoaşte meserie, la fiecare avans şi plată, tînărul
lei. ril. Care era explicaţia ? e disciplinat, nu are absente nemo- Asultanei lipseşte cîte o zi,. două. Mi se pare cel mai potrivit, răs­
— Numai bucurii... Ba am şi un , meni competenţi. Se exploatează ulti­ livale, e plin de iniţiativă... Acum Nu şi-a văzut mama de cîfiva ani. puns. Nu poate răspunde aşa decît un
In obţinerea acestor rezultate s-ău Se obişnuieşte ca sterilul să fie se pregăteşte să intre in partid. Da­ îşi iroseşte banii, timpul...
evidenţiat în mod deosebit colectivul necaz. ma fişic a unui zăcămînl foarte bo­ aruncat in rostogolul gol. După ce om înaintat, un comunist, care pu­
Combinatului carbonifer Valea Jiu- s-a ales întreaga cantitate de steril lată problema pe care o arc de
lui şi cclc ale trusturilor miniere A r- I _? gat în metal. De-asupra totul este rezolvai brigada:' să-l facă om şi ne mai presus de orice interesele co­
dealul, Oltenia, Banatul şi Munteni#. I 'pe Asultanei, Nu-i treabă uşoară. lectivităţii.
— Am 35 de ani. Mi-aş dori 20. exploatat, aşa că rambleul presea­ Va trebui să dea o mină de ajutor
ză cu putere. E nevoie deci de mul­ N. ANDRONACHF,
Âu cuvîntai faptele tă atenţie, de răbdare, de price­
pere.

Doream să scriu un reportaj des, Fireşte că şi aici n-a mers totul

pre o brigadă fruntaşă în lupta pen- bine de la început, mai ales în ce

y:%¦-«a. ¦%. •*, -*.¦». -