Page 21 - 1962-08

!pag. î
9SSmEm » Ä s 'i'';-'. •.¦¦¦?,'¦•¦ M M p t M W m W Ä ' &*s & *
Noua cdMlre a complexului cooperaţiei meşteşugăreşti din Petroşani.
O servire cît mai atentă
In ultimul timp oraşul Deva
a cunoscut o importantă dez­
voltare. Datorită grijii parti­
dului şi guvernului nostru pen­
tru creşterea nivelului de viaţă
al oamenilor muncii, s-au con­
struit sute de apartamente con­
fortabile. O dată cu dezvoltarea
oraşului a crescut şi numărul
locuitorilor precum şi preten­
ţiile lor de a fi serviţi în unităţile
de alimentaţie publică cît mai
bine. Sarcina de a rezolva asi­
gurarea unei hrane consistente,
de a crea unele momente de
destindere cetăţenilor, revine în
bună parte şi unităţilor de ali­
mentaţie publică. In plus ora­
şul Deva este vizitat de nume­
roşi excursionişti din ţară şi
de peste hotare. Cum este şi fi­
resc, ei se opresc pentru a servi
o gustare şi un şpriţ la restau­
rantele din Deva. Reuşesc uni­
tăţile de alimentaţie publică să
satisfacă cerinţele creseînde
ale oamenilor muncii ?
Se poate spune cu toată certitu­
dinea că unităţile de alimentaţie
publică din Deva se achită în
mare parte de sarcinile pe care
le au. La majoritatea lor se gă­
sesc sortimente variate de mîn-
căruri şi băuturi, iar ospătarii
se străduiesc să servească ci­
vilizat. Un bun exemplu îl ofe­
ră restaurantul „Perla cetăţii“ .
Majoritatea cetăţenilor care
şi-au petrecut cîteva ore la „Per­
la cetăţii“ au rămas plăcut im­
presionaţi. Aici se găsesc sor­
timente variate de mîncărurl şi
băuturi iar ospătarii, printre
care loan Bunescu şi Ioan Teol-
diş servesc prompt, civilizat.
Responsabilul restaurantului ca
şi bucătarul şef Grigore Balota
şl Letiţia Bucur, bucătăreasă,
studiază gusturile consumatori­
lor şi pregătesc mîncărurile pre­
ferate. Pentru modul cum au
fost serviţi numeroşi consuma­
tori au adus cuvinte de laudă
Din activitatea de cercetare şfi înfifică a Sfafiunii experimentale
horticole Geoagiu (I)
Ameliorarea şi înmulţirea pomilor
arbuştilor fructiferi
Staţiunea experimentală horticolă din Geoagiu are sarcina de a elabora
şi difuza în producţia agricolă metode ştiinţifice menite să contribuie la spo­
rirea producţiei agricole din regiunea Hunedoara. Activitatea de cercetare\
ştiinţifica se desfăşoară în cadrul a opt laboratoare şi cuprinde principa-i
lele probleme legate de practica producţiei agricole din regiune. La înloc-'
mirea planurilor de cercetare ştiinţifică s-a ţinut seama de starea actuală o'
producţiei agricole şi de sarcinile de perspectivă privind, dezvoltarea con-{
tinuă a producţiei agricole puse în faţa lucrătorilor ştiinţifici
din staţiimile experimentale de către partid şi guvern.
In cele ce urmează prezentăm cîteva din realizările ştiinţifice ale sta­
ţiunii noastre, obţinute de la înfiinţarea ei şi pînă în prezent. Aceste rezul­
tate au fost susţinute în sesiuni ştiinţifice organizate în Bucureşti, Cluj şi{
J Timişoara şi publicate în lucrări ştiinţifice, reviste de specialitate, broşuri de. mit a deveni soiuri valoroase.
^ popidarizare etc. şi generalizate în puncte de sprijin demonstrative organi
j sate în G.A.C. şi G.A.S. din regiunile Hunedoara, Banal şi Braşov.
In cadrul pomicultură problemele
sînt cercetate în laboratoarele de ame­
liorare ţi înmulţire a pom ilor şi ar­
buştilor fructiferi şi cel de agroteh­
nică pom icolă. Ele au sarcina de a
îmbunătăţi sortimentul de pomi ţi ar­
buşti fructiferi sub raportul componen­
ţei pe specii şi soiuri, al produc­
tivităţii pom ilor şi calităţii fructelor.
In cadrul laboratoarelor s-au făcut
următoarele studii:
a) Studiul comparativ al soiurilor
de măr, păr, cais, prun, piersic, nuc,
căpşun, cu scopul de a se extinde în
cultură soiurile cele mai valoroase.
Pentru a se putea efectua aceste stu­
dii, la Staţiunea experimentală Geoa­
giu s-au creat plantaţii colecţii cu 571
soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi.
b) S-au studiat soiuri locale de me­
re şi pere de iarnă cultivate în re­
giunea Hunedoara, pentru a stabili va­
loarea lor econom ică şi biologică şi
posibilităţile de răspîndire în cultură şi
folosire ca material iniţial în luorările
de ameliorare.
Ş-a stabilit că polurile de m ă r : Gpr* foerta.
întregului personal al restau­
rantului „Perla cetăţii“ .
Bine sînt serviţi cetăţenii şi
la bufetele „Tic-tac“ (respon­
sabil Grigore Cucu), „Retezat“
(responsabil Gheza Jok) şi al­
tele. Aici cetăţenii pot servi o
gustare sau bătutura prefera­
tă în condiţii bune.
Există totuşi unele unităţi de
alimentaţie publică unde cetă­
ţenii nu sînt serviţi la nivelul
cerinţelor. La bufetul „Cetate“ ,
de pildă, în ziua de 30 iulie nu
puteai servi nimic. La ora prîn-
zului nu se găseau nici măcar
roşii şi castraveţi, ne mai vor-
Prin unităţile de alimentaţie
publică din Deva
bind de salam, cîrnaţi sau alte
preparate. Mergînd mai departe
la bufetul de lingă autogară,
observi fapte cu totul ieşite din
comun. De multe ori băuturile
se servesc în pahare nespălate
iar micii sînt ţinuţi într-o ladă
neacoperită. Vînzătoarea Ecate-
rina Krech, care vorbeşte une­
ori urît cu consumatorii, ser­
veşte în mod neigienic. Cam
aceeaşi situaţie întîlneşţi şi la
chio'Şciil ‘ rir. 6 de pe Strada 23
August. Necorespunzător sînt
serviţi' cetăţenii şi la buf^fiul
„Crişul Alb“ (responsabil Vio-
rel Ştef).
Bufetul „Expres“ este vizitat
zilnic de sute. de consumatori.
Acest lucru este cît se poate de
firesc. La bufetul amintit poţi
servi masa într-un timp scurt.
Unii consumatori nu sînt însă
mulţumiţi de felul cum sînt
serviţi, fapt ce i-a determinat
să noteze în condica de suges­
tii şi reclamaţii. La bufetul „Ex­
pres“ au existat zile cînd au
fost puse la dispoziţia consuma­
torilor tacîmuri murdare, une­
le preparate reci şi chiar alte­
moş de Mada, Roşii de Geoagiu şi
soiul de păr Roşii de iarnă, care pre­
zintă însuşiri de producţie bune, sînt
rezistente )a boli şi dăunători şi dau
fructe de calitate superioară. Pentru
aceasta s-a recomandat extinderea lor
în cultură.
S-a întreprins un studiu al princi­
palelor soiuri existente în cultură şi
pe baza rezultatelor obţinute s-a re­
comandat extinderea următoarelor so­
iuri în plantaţiile pomicole din re­
giunea H unedoara:
— la m ă r: Clar alb, Astrahan ro­
şu, Ionathan, Red delicios, Golden de­
licios şi London Pepping.
— la p ă r : Magdalena de vară,
Beurrc Amannlis, Bon Chreticn, W il­
liams, Oliver de Scrrcs, Curé.
*— la prun : Timpurii de iulie, Rei­ arătat că o răsărire într-un procent
ne Claude d’Althan, Tuleu gras, Qus-
sche d’Italie, Anna Spăth.
— la piersic: Sneed, Amsden, Tri-
umph, Grosse Mignon, Carmen şi E l­
— la cais : Roşii timpurii, Am bro­
zie, Cjpna qj. § iţim Meilleur d’Hon-
DRUMUL SOCIALISMULUI
«^r^737CT7,gawaeni3PsgzBeiBnaji^s:f^iaii *a;iara=r.v.mra^«orainE»MSLiwa«iu:
rate, iar berea caldă. Consuma­
torii sînt nemulţumiţi şi pen­
tru faptul că personalul de ser­
viciu nu respectă regulile de
igienă, iar de multe ori con­
sumatorii sînt bruscaţi. De ase­
menea, sortimentele de mîneă-
ruri se repetă mereu în fiecare
zi. Ceva nou, găseşti foarte rar.
La restaurantul „Mureşul“ vin
de asemenea mulţi consumatori.
Dacă aici se găsesc în general
mîncăruri şi băuturi suficiente,
nu acelaşi lucru se poate spu­
ne despre felul cum cetăţenii
sînt serviţi. Este drept că unii
ospătari ca Aurel Bălan, Bera-
ru Benianin, Iosif Marcu şi al­
ţii îşi fac datoria în mod con­
ştiincios. Sînt alţii însă, ca Ioan
Startciu şi Carol Feneşer, care
servesc greoi, nemulţumind con­
sumatorii. iată de ce pe bună
dreptate mai mulţi consumatori
şi-au exprimat nemulţumirea
în condica de sugestii şi recla­
maţii. Răsfoind condica con­
staţi că la restaurantul „Mure­
şul“ sînt exagerat de multe se­
sizări, ceea ce înseamnă că aici
lucrurile nu merg prea bine.
Desigur că s-ar mal putea
spune încă multe lucruri des­
pre felul cum cetăţenii sînt ser­
viţi în unităţile de alimentaţie
publică din oraşul Deva. Con­
ducerea T.A.P.L. cunoaşte o par­
te din deficienţele existente. Ră-
mîne numai ca atît conducerea
cît şi responsabilii unităţilor să
ducă o muncă mai susţinută în
rîndul tuturor lucrătorilor din
unităţile de alimentaţie publi­
că în aşa fel ca cetăţenii să fie
pe deplin mulţumiţi. Condiţii
există, mai ales că în ultimul
timp s-a mai deschis un bufet
şi o cofetărie. Unităţile însă
trebuie să ţină mai mult cont
de propunerile făcute de cetă­
ţeni în condicile de sugestii şl
reclamaţii.
V. ALBU atentă vădită de conducerea clubului
grie şi Clona nr. 1 'din Falcă roşie.
— la cireş: Früheste der Mark,
Uriaşe Badacsony, iar la vişin : Mari
timpurii şi Crişane.
S-a creiat prin hibridări sexutate un
fond de peste 7.000 buc. hibrizi la care ţul de cost este mai scăzut cu 9 la
se aplică metodele miciuriniste de edu­
care şi selecţie. In urma lucrărilor
de alegere s-au remarcat un număr
de 1.600 elite la măr şi 375 la păr,
184 la cais, 334 la nuci, care pro­
Comportarea soiurilor de pomi din
colecţiile pomologice în condiţiile de
la Geoagiu, cu privire specială la
fenología lor a constituit o preocu­
pare de seamă a cercetătorilor. Acest
studiu a permis clasificarea soiurilor
după începutul vegetaţiei, succesiu­
nea înfloritului, coacerea fructelor,
durata perioadei de vegetaţie şi în­
ceputul intrării pe rod, însuşiri care
stau la baza lucrărilor pentru îmbu­
nătăţirea sortimentului de soiuri din
regiune.
Lucrarea serveşte şi pentru grupa­
rea soiurilor în livezi şi pentru sta­
bilirea momentului optim pentru apli­
carea lucrărilor agrotehnice şi de pro­
tecţie contra bolilor şi dăunătorilor.
c) Stabilirea complexului de măsuri
agrotehnice pentru obţinerea produc­
ţiilor mari de puieţi portaltoi de măr,
păr, cireş şi corcoduş a stat în centrul suri agrotehnice.
atenţiei noastre. Cercetările făcute au
ridicat este asigurată folosind semin­
ţe de la seminceri recunoscuţi:
d) S-a cercetat de asemenea posi­
bilitatea obţinerii unui material să-
ditor la cais, rezistent la intemperii
şi cu o longevitate mare. In acest
scop s-au altoit diferite soiuri de
cais pe corcoduş şi soiuri locale de
Din actinitatea tineretului
După adularea generală.
Nu de mult, în adunarea gene­
rală a organizaţiei U.T.M. de la
secţia Vl-a mecanică a ateliere­
lor R.M.R. Simeria, a fost. pre­
zentat referatul: „ Ridicarea califi­
cării — cale de îmbunătăţirea ca­
lităţii fi de creştere continuă a
productivităţii muncii“ .
In aceeaşi adunare, s-a vorbit
apoi despre organizarea muncii, şi
curăţenia la locul de muncă. Atunci,
tinerii titemişti au hotărît să facă
in sprsjînuS colectiviştilor
La G.A.C. ,.Octombrie Roşu“ din
comuna Blandiana. raionul Orăş-
tie, toate forţele erau mobilizate
in campania de strîngere a recol­
tei de grîu.
Finul cosit înainte pe o supra­
faţă de 5 hectare, se uscase şi
trebuia strîns în căpiţe pentru a
fi transportat. Ca să vină în spri­
jinul colectiviştilor, 13 tineri ute-
L La cosistruefîa şcolii
l posturilor şi a hranei. Adăpos­
«. 'La chemarea comuniştilor, toţi 300 ore de muncă patriotică, aju-
I locuitorii satului Feregi, din raio­ lind la terminarea construcţiei, că­
L nul llia, au participat la munca reia acum i se face finisajul ex­
l patriotică de construire a unui lo­
l cal nou pentru căminul cultural şi
C. şcoala de 4 ani. Printre primii care
t au început să lucreze la această
l corespondent
L construcţie au fost utemiştii. în­
t treaga organizaţie a prestat peste
,t\~J. t y~j«—!1—/<—
Fiecare sală de culhsră, fiecare spafîu din cluburi
să fie folosife din plin
Un bun exemplu de gospodărire
a spaţiului disponibil
Pe porţile clubului minier din Lupeni
păşesc zilnic circa 500 de vizitatori:
mineri, tehnicieni, ingineri, muncitori,
funcţionari şi alte categorii de oameni
ai muncii din întreprinderile şi insti­
tuţiile oraşului. Pentru aceştia con­
ducerea clubului organizează manifes­
tări cultural-educative interesante, cu
un conţinut bogat, ca spre exemplu,
seri închinate fruntaşilor în producţie,
concursuri gen „Gine ştie cîştigă“ pe
diferite teme, simpozioane literare-mu-
zicale, audiţii la radio, spectacole ale
formaţiilor artistice etc., ce contribuie
la îmbogăţirea cunoştinţelor lor profe­
sionale şi de cultură generală a parti­
cipanţilor, îi mobilizează la obţinerea
unor rezultate cît mai frumoase în pro­
ducţie, îi recreează.
Geea ce impresionează în mod deo­
sebit pe vizitatorul care păşeşte prima
oară în club, înafara manifestărilor
cultural educative, care sînt întotdeau­
na bine organizate, este preocuparea
pentru utilizarea cît mai cu folos a
spaţiului disponibil. In fiecare sală din
cele unsprezece cite are clubul, se des­
făşoară zilnic un anumit fel de acti­
vitate sau, alternativ, chiar mai multe
activităţi. Fie că e însă vorba despre
sala pentru cercul de grafică şi pictu­
ră, sala pentru cercul de croitorie, sala
de lectură tehnică, laboratorul foto
sau despre oricare altă sală, peste tot
găseşti mobilier şi utilaj adecvat spe­
cificului activităţii desfăşurate reparti­
zat judicios, proporţional cu spaţiul
prun. Din cercetările făcute s-a con­
statat că rezultate bune a dat caisul
altoit în trunchi pe prunul galben şl
prun gras. Prin această metodă s-au
înlăturat pierderile de pomi, îngheţa­
rea ochilor, care se înregistrează la
puieţi altoiţi în cîmpul I şi s-au ob­
ţinut pomi cu creşteri moderate, cu
trunchiuri sănătoase şi cu 3-4 ramuri
în coroană. Sudura la punctul de al­
toire este foarte bună. Producţia de
pomi la hectar este apropiată de
producţia obţinută prin metoda obiş­
nuită de altoire pe corcoduş, iar pre­
sută.
Cercetările făcute anterior au scos în
evidenţă că în livezile pe rod, cai-
şii care au fost altoiţi în trunchiul
prunilor locali au longevitatea marc
şi dau producţii regulate. Pe baza
acestei constatări se poate presu­
pune cu destulă siguranţă că mate­
rialul obţinut prin metoda amintită
va da pomi rezistenţi, longevizi şi
cu producţii bune. Acest material se
urmăreşte în continuare în planta­
ţiile de producţie.
In cadrul staţiunii noastre funcţio­
nează şi laboratorul de agrotehnică
pomicolă cave arc sarcina de a sta­
bili complexul de măsuri agrotehnice
în vederea obţinerii de producţii mari
de fructe, de bună calitate şi în fie­
care an. S-au făcut următoarele stu­
dii :
a) Studiul sistemului radicular la
prun. Acest studiu s-a fă,cut în vede­
rea cunoaşterii arhitecturii rădăcini­
lor pomilor în diferite condiţii de re­
lief, sol şi lucrările solului în sco­
pul aplicării celor mai potrivite mă­
In urma cercetărilor făcute s-a
constatat că la prun dezvoltarea sis­
temului radicular şi a părţii aeriene
este foarte mult influenţată de însu­
şirile solului şi subsolului, de relief
şi de lucrarea solului.
Cel mai bine se dezvoltă pomii
plantaţi pe teren cu sol adînc, afi­
nat, bogat şi bine lucrat.
Solul înţelenit creează condiţii mal
rele de dezvoltare, care se accentuea­
ză dacă solul este subţire şl terenul
în pantă. Pentru obţinerea de planta­
EJLaasSÎBSBMIEÎinKnSZSSSEKG*s
J n creşterea păsării©!
din secţia lor, una dintre cele mai
curate secţii, propunînd ca să în­
ceapă această acţiune imediat.
Astfel, după adunare, întreaga or-
ganizaţie a început munca patrio­
tică de curăţire a secţiei.
In mai puţin de două ore. toa­
te materialele din secţie au fost
frumos stivuite, maşinile au fost
curăţate şi unse, şpanul şi toate
resturile de materiale au fost mă­
turate. b . NELUŢU
corespondent
mişti au hotărît să facă ei această
muncă. Cu toţii au prestat peste
90 ore de muncă patriotică strîn-
gînd finul de pe cele 2 hectare.
S-au evidenţiat în această frumoa­
să acţiune utemiştii Medrea Emilia,
Ana Loden şi Radu Gavrilă.
NICOLAE MOGA
corespondent
terior. Din rîndul tinerilor s-au
evidenţiat utemiştii Gheorghe Pă-
dureanu şi Avram Şerban
M. MIHUŢ
sălii, materiale culturale bine întreţi­
nute, peste tot te întîmpină o ordine
şi o curăţenie deosebită.
Preocuparea conducerii clubului pen­
tru folosirea din plin a spaţiului nu
se vădeşte însă numai în organizarea
fără goluri a activităţilor pe săli. La
clubul din .Lupeni fiecare hol, fiecare
culoar are o anumită destinaţie. De
pildă, unul dintre holuri găzduieşte o
expoziţie de lucrări grafice (ultima a
fost cea a Muzeului de artă din Gluj
cu lucrări iscălite de Gy. Szabo Bela),
altul o expoziţie de afişe-panouri ce
oglindesc plastic realizările regimului
democrat-popular, pe un culoar se află
expuse fotografiile făcute de membrii
cercului foto în cadrul cursurilor etc.
Sî iată încă un exemplu de bună g os­
podărire a spaţiului. Mai mulţi tova­
răşi participanţi la activităţile clubului i
au propus conducerii să deschidă şi un
cerc pentru confecţionarea din lemn a
unor obiecte de artă populară. Ţinînd
seamă de propunerea făcută, conduce­
rea clubului a procurat utilajul nece­
sar. Mai rămînea de rezolvat problema
spaţiului. Unde să funcţioneze acest
cerc mai ales că toate sălile erau ocu­
pate ? Atunci, studiindu-se cu atenfie
posibilităţile existente, s-a găsit solu­
ţia. M agazia clubului, care dispunea
de suficient spaţiu, a fost despărţită
prinfr-un perete fals, una dintre încă­
peri fiind desfînâtii noului cerc, care
de altfel şi-a început activitatea de
curînd. v. cras
ţii de prun durabile şi cu rodire abun­
dentă (pe terenuri în pantă), terenul
trebuie amenajat în terase şi solul
îmbunătăţit.
Pentru a crea rădăcinilor condiţii
cît mai favorabile după plantare, po­
mii trebuie săpaţi în jur, în cercuri
care să depăşească raza coroanei cu
0,5 — 1 m. La prunii cultivaţi în
ţelină spargerea ţelinci nu trebuie să
se facă mai adînc de 12-14 cm. pen­
tru a nu distruge prea mult rădăci­
nile.
b) S-a studiat de asemenea influ­
enţa diferitelor cantităţi şi feluri dc
îngrăşăminte asupra creşterii şi fruc­
tificării prunului. In urma experien­
ţelor efectuate a reieşit că aplica­
rea îngrăşămintelor organice şi mine­
rale în livezile de prun influenţea­
ză mult creşterea şi rodirea, aducînd
sporuri mari de recoltă încă din pri­
mul an şi asigură o rodire regulată
şi din ce în ce mai abundentă.
Pe solurile cu conţinut mediu în hu­
mus cele mai bune rezultate le-a dat
amestecul de îngrăşăminte organo-mi-
ncrale formate din 5 tone mraniţă, 60
kg. N., 50 kg. PiOs şi 40 kg. K70
pentru un hectar. Pomii astfel în­
grăşaţi au produs în medie 71 kg,
fructe pe pom cu un preţ de cost mai
mic cu 47 la sută faţă de martor.
Rezultate bune au dat şi îngră-
şămintcle minerale în doză de 120
kg. N . 100 kg. P:Os şi 80 kg.
IGO, care au asigurat un spor de pro­
ducţie de 67 la sută şi au dus la re­
ducerea preţului de cost cu 41 la su­
tă faţă de martor. Aceste rezultate
au fost recomandate în producţie.
S-a stabilit complexul de măsuri
agrotehnice în livezile de măr pentru
înlăturarea periodicităţii de rodire Ia
mar şi obţinerea de recolte mari în
flecare an.
Rezultatele cele mai bune s-au ob­
ţinut în varianta în care complexul
a constat din următoarele . măsuri :
a) Ingrăşarea 'de bază formată din
20 tone bălegar, 20 kg. N , 50 kg. PsOs
şi 40 kg. KsO la hectar, date toamna,
lucrarea solului sub form ă de ogor ne­
gru printr-o arătură adîncă făcută
toamna eu ocazia căreia »-au încor­
porat îngrăşămlntele 'de b'ază şi cul­
tivarea ţerenulpl în timpul perioadei
Vu
Rezultate bune
Consfătuirea pe ţară a co­
lectiviştilor, a făcut recoman­
darea ca în fiecare gospodărie
colectivă să se dea o mai mare
atenţie dezvoltării aviculturii,
astfel, îneît la suta de ha. ce­
realiere, să se crească cel ptiţin
cîte 500— 600 păsări. Ţinînd sea­
ma de acest lucru, la îndemnul
şi sub îndrumarea organizaţiei
de partid, colectiviştii din Orăş-
tie au hotărît să valorifice mai
bine posibilităţile pe care le au
pentru dezvoltarea creşterii pa­
sărilor. Astfel, s-a ajuns la con­
cluzia că în gospodărie sînt con­
diţii pentru ca în acest an să se
crească 12.000 păsări, revenind
peste 1.800 păsări la suta de
hectare.
Despre o tradiţie în creşterea
păsărilor nu se poate vorbi că
a existat în această gospodărie.
Fermei de păsări i s-au pus ba­
zele doar în anul trecut, cînd
gospodăria a cumpărat 1.300
pui. O parte din aceştia au fost
valorificaţi şi s-au realizat veni­
turi frumoase, dacă ţinem sea­
ma de faptul că gospodăria
creştea pentru prima dată pă­
sări. Acesta avea să fie doar în­
ceputul.
Consiliul de conducere al gos­
podăriei, avînd în permanenţă
sprijinul organizaţiei de bază,
a trecut la transpunerea în via­
tă a prevederilor înscrise în pla­
nul de producţie. Mai întîi s.au
amenajat adăposturile cores­
punzătoare pentru primirea pui­
lor. In acest scop echipa de con­
structori din gospodărie a fă ­
cut modificările necesare la o
maternitate de scroafe nefolo­
sită. Puierniţa a fost compar­
timentată, astfel ca să revină
15—20 pui la m.p. Au fost con­
struite, de asemenea, sobele şl
s-au instalat cotloanele pentru
a asigura climatul corespunză­
tor, cerut de stadiul de dezvol­
tare a puilor. Tot în acest scop
au fost introduse la o parte din
încăperi şi becuri cu raze inîra-
roşii. i din Orăştie sînt h'otărîţl să-si
Pentru a asigura o îngrijire
şi furajere raţională a puilor,
organizaţia de bază din gospo­
dărie a recomandat ca cele mai
bune colectiviste, membre şi
candidate de partid, pricepute
şi cu dragoste faţă de creşterea
păsărilor, să fie şcolarizate şi
apoi permanentizate la ferma
de păsări, ca îngrijitoare. Printre
acestea amintim pe Letiţia Bol-
dor, Eleonora B-oancă, Maria
Chirilă, utemista Maria Rado-
vici şi altele.
In luna -aprilie a acestui an
gospodăria a procurat primele
serii de 6.900 pui de o zi. Puii au
fost introduşi în puierniţe unde,
după sfaturile specialiştilor, li
s-au asigurat cele mai bune con­
diţii de creştere. O atenţie deo­
sebită s-a acordat menţinerii
temperaturii potrivite vîrstei
puilor. De la 28—30 grade Cel-
sius, cît a fost temperatura în
primele 7 zile, ea a fost redusă
treptat pînă la 18—20 grade Cel-
sius cînd puii au ajuns la vîrsta
de două luni. Pe podele s.au aş­
ternut paie uscate şi curate care
an fost schimbate după nevoie.
De asemenea, puii au avut asi­
gurată in permanenţă apă
de vegetaţie de 3-4 ori, îngrăşarea
suplimentară în două reprize a cîte 30
kg. N la ha. aplicate una înainte
de demugurirc şi a doua după le­
garea fructelor, tăieri de rărire şi
scurtarea ramurilor în lemn de 3-4
ani şi reîntinerirea ramurilor de rod,
aplicate în primul an, iar apoi scurta­
rea şi rărirea creşterilor anuale, com -
haterca bolilor şi dăunătorilor printr-o
stropire dc iarnă cu Sandolin sau
ulei horticol, o stropire contra gărgă­
riţei florilor de măr la avertizare,
trei stropiri cu zeamă bordcleză aplica­
te la avertizare pentru combaterea
rapănului, combinate cu Ecatox con­
tra păduchelui de San-Jose şi o stro­
pire cu emulsie D D T executată la
avertizare pentru combaterea viermelui
merelor.
In această variantă s-au obţinut în
medie 97 kg. mere pe pom (139 la
sută faţă de martor, unde spre deo­
sebire de această variantă s-au dat nu­
mai îngrăşăminte organice şi solul s-a
lucrat în cercuri cu raza egală proec-
ţiei coroanei).
S-a cercetat şi folosirea raţională
a terenului din livezile tinere. In
urma studiilor făcute s-a ajuns la
următoarele concluzii:
In regiunile cu precipitaţii suficien­ prun care au creştere moderată şh,
te pentru cultura pomilor, în livezi­
le tinere situate pe terenuri plane sau
puţin înclinate (mecanizabile), ogorul
negru creează condiţii care duc la pre­
lungirea perioadei de vegetaţie şi nu
este rentabil din punct de vedere eco­
nomic.
Culturile dc căpşuni şi coacăz, pre­
cum şi culturile agricole şi furajere
în cadrul unor asolamentc raţionale,
cu lucrare ca ogor negru şi îngrăşa­
rea pe rînd a unei benzi late de 2-3
m. creează condiţii favorabile creşterii
pom ilor şi grăbesc intrarea lor pe rod.
Aceste culturi sînt rentabile. Din punct
dc vedere economic, valoarea produc­
ţiei lor acoperă cheltuielile făcute cu
cultura respectivă şi cu întreţinerea
pomilor, aducînd venituri însemnate.
înţepenirea provizorie 'din primul an
8e- la plantare creează condiţii nefa­
vorabile pentru creşterea pom ilor şl
este puţin rentabilă. In studiile efee-i
hiate s-a urmărit să se stabilească
'dacă la piclrea prematură a fiflL8.ul.yi
Nr. 2369
proaspătă şi curată. Pe măsură
ce puii s-au dezvoltat, s-a redus
şi densitatea în adăposturi, re­
venind cîte 10—12 pul la m.p.
cînd aceştia au ajuns la virsta
de 2 luni. Adăposturile au fost
bine luminate şi aerisite. I# rvu-
ierniţă, zilnic s-ă fă cu ta h-
fecţia cu clorură de varL
jgheaburile pentru hrană au
fost spălate după administra­
rea fiecărui tain.
Un factor de mare importan­
ţă care a contribuit la dezvolta­
rea normală şi la menţinerea să­
nătăţii puilor a fost şi hrănirea
lor raţională. Ponderea în ra­
ţiile de hrănire a constituit-o
uruielile la care s-au adăugat
şi alte nutreţuri bogate în albu-
rnină de origine vegetală şl ani­
mală, vitamine şi săruri mine-i
rale. In hrana puilor, în prime­
le 14 zile, cind aceştia sint mai
sensibili, s-au folosit, pe lingă
uruielile fine de concentrate,
brînză de vaci proaspătă, lapte
acru, ouă fierte — un ou la 25
pui — untură de peşte, cretă
furajeră, care s-au administrat
în cîte 8 tainuri po zi. Cind pu,f
au trecut de 60 de zile, trepti '<;
li s-a mărit raţia de concentrat®
la care s-a adăugat şi lucerna
fragedă tocată şi deşeuri de la
abator, iar tainurile au fost re­
duse la 4 pe zi.
Un accent deosebit s-a pus pe
păstrarea igienii perfecte a adă­
turile au fost văruite des, iar aş­
ternutul umed s-a schimbat în1
fiecare zi. Nutreţurile au fost
de bună calitate, nealterate, iar
jgheaburile pentru hrană şi apă
bine întreţinute. De asemenea,
au fost aplicate la timp cele trei
vaccinări contra pestei aviare.
Puii bolnavi au fost izolaţi de
cei sănătoşi şi locul unde au
stat s-a curăţat şi dezinfectat.
Ca urmare a faptului că s-au
aplicat cu stricteţe sfaturile
specialiştilor cu privire la creş­
terea păsărilor, procentul de
mortalitate după patru luni de
la aducerea puilor în gospodă­
rie este neînsemnat. Avînd asi­
gurate condiţii bune de îngriji­
re şi hrănire, puii s-au dezvol­
tat normal. După două luni.
gospodăria a şi început să valo­
rifice o parte din cocoşi. Pină1
acum, prin valorificarea produ­
selor ag icole, gospodăria a rea­
lizat venituri 'de peste 45.000 lei.
Veniturile de 50.000 lei, pe cave
gospodăria şi Ie-a planificat să
ie obţină de la ferma da păsări,
vor fi cu mult depăşite, deoare­
ce acum se face selecţia tinere-,
tulul pentru formarea măteii de
5.000 păsări, lăsînd un cocoş la
10 găini, iar restul vor fi valo­
rificaţi. De asemenea, peste 2
luni va intra in producţie tine­
retul destinat acestui scop, ceea
ce înseamnă că pînă la sfîvşltul
anului vor mai fi livrate spre
consum şi un mare număr de
ouă.
Printr-0 organizare judicioasă
a producţiei la ferma de păsări,-
răspunzînd sarcinilor trasate de
partid şi guvern, colectiviştii
aducă o contribuţie însemnată
la aprovizionarea oamenilor
muncii cu cantităţi tot mai mari
de ouă şi carne de pasăre.
contribuie şi factorii climatici şi care
este zona favorabilă unde caisul poate
fi cultivat.
S-a constatat că una din cauzele
principale ale picirii premature şi ro­
dirii neregulate la cais sînt oscilaţiile
de temperatură ce se înregistrează cu
ocazia gerurilor de revenire după o
perioadă caldă la sfîrşitul iernii şi în­
ceputul primăverii. Aceasta provoa­
că plăgi pe trunchiurile pom ilor şi
la baza ramurilor dc schelet, care s c .
extind afcctînd vasele conducătoare jî
duc la picirca pomilor. Fenomenul se
manifestă mai intens la pomii cultivaţi
pe soluri bogate sau umede şi în spe­
cial Ia cei altoiţi pe corcoduş, caic
au ţesuturi mai laxe şi puţin rezis­
tente.
Cum aceste geruri de revenire se
înregistrează în întreaga ţară foarte
frecvent, în toate regiunile caisul este
supus picirii premature. Totuşi, sînt
unele zone mai favorabile cu osci­
laţii de temperatură mai mici unde
caisul este expus mai puţin. Pentru a
prcîntîmpina acest fenomen sc reco­
mandă altoirea caisului în coroană cu
formarea trunchiului din portaltoi spre
a evita formarea plăgilor de ger. R e­
zultate bune sc obţin dacă se fo lo ­
seşte ca portaltoi soiurile locale de
pornesc mai tîrziu în vegetaţie.
Livezile de cais trebuie să fie situa­
te pe terenuri cu sol uşor, bine dre­
nat şi ferite de curenţi reci.
S-au făcut studii şi asupra m igdal
lului cu scopul de a stabili dacă în
această regiune există condiţii favo­
rabile culturii migdalului şi dacă
această cultură poate fi rentabilă.
Rezultatele obţinute permit să sc
tragă concluzia că în această regiu­
ne există condiţii naturale favorabile
culturii migdalului. Se pretează pentru
aceasta în special versanţli însoriţi
cu soluri uşoare, calde, calcaroasc.
Cultura migdalului ar avea impor­
tanţă economică deoarece ar putea
ocupa terenuri cu pante mari şi des­
tul de sărace care nu pot fi folosite
cu alte culturi. In felul acesta sc
pot pune în valoare suprafeţe mari
'de pe versanţli abrupţi ai dealurilor
'din regiunea noastră.
ing. GHEORGHE LEFTER
cercetător