Page 23 - 1962-08
P. 23
pag. 3 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2369
irjsKWfflas'a CTTt^taggii.'tT^jXvaKWECT.a'^iiT^v^roragcfligaogiKfl;
KitftERAS22TBWST1Î^.^^^^TSTlSiaiVSSü^SCKRSSlÔîQffiViliGSBtHJv'erTijiCCCÔCîriTWîgj
La Helsinki s-a încheiat ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
F e s t i v a l u l M o n d i a l a l T i n e r e t T? O
şl Studenţilor
pentru pare şi prieteni© Guvernul sovboîbc B*eeaiBî©aşite
HELSINKI 6 — Corespondenţii spe pentru o viaţă mai bună. El a con simbolic legat de împlinirea a 17 ani lucrările lemltclului celor M stoic Jamaica ca stat independent
ciali Agerpres, 6. Oprică şi M. lonescu, stituit un mare succes pentru tineretul de Ia explozia atomică de la Hiroşima. pentru dezarmare
tran sm it: din lumea întreagă. După acest program, participanţii la suveran •c
festival şi spectatorii au scandat în- y
Luni s-a încheiat marea sărbătoare Ultima zi a festivalului s-a încheiat tr-un singur g la s : „Nu războiului ato GENEVA 6 (Agerpres). — TASS nerile S.U.A. în problema producerii
a tineretului lumii — cel de-al V III-lea printr-o mare manifestaţie pentru pace mic I Atomul în slujba păcii 1 Să fie transmite. — m ijloacelor de transportare, a armei MOSCOVA 6 (Agerpres). — autodeterminării popoarelor, se
Festival Mondial al Tineretului şi Stu şi prietenie, pentru dezarmarea gene interzisă propaganda de război 1“ . nucleare în prima etapă dc dezarma TASS transmite : spune în telegramă, guvernul
denţilor pentru pace şi prietenie. rală şi totală, pentru coexistenţa paş La începutul şedinţei din 6 august re care, după cum sc ştie, se rezumă sovietic a primit cu satisfacţie
nică, împotriva unui război atomic, ţi S-a dat citire apoi mesajului adresat a Comitetului celor 18 state pentru la păstrarea dc către state a drep Intr-o telegramă adresată lui
Cei peste 18.000 de tineri din a- nută în parcul Kaivopuisito din Hel tineretului lumii de către Comitetul in dezarmare, A. Dean, şeful delegaţiei tului de a cotinua producerea lor. El
proape 140 de ţări ale lumii, repre- sinki. Această manifestaţie a fost pre ternaţional de pregătire a festivalului. americane, a comunicat comitetului că a informat comitetul că „pentru a în Alexander Bustamante, primul ştirea proclamării independen
zcntînd 1.500 de organizaţii de tineret, cedată de o mare demonstraţie pe ar în ajun a avut o întrevedere cu V. lesni un acord“ S.U.A. acceptă să
cu aproape 300 mai multe dceît la fes terele principale ale capitalei Finlan Acest mesaj a fost primit cu aplauze Zorin, şeful delegaţiei U.R.S.S., fi l-a introducă o seric de modificări în ministru al Jamaicei, N. S. Hruş- ţei poporului din Jamaica“ .
tivalul precedent, s-au înfrăţit la marele dei. Demonstraţia a început din pie furtunoase. Prin ovaţii puternice par informat asupra rezultatelor convorbi propunerile lor iniţiale. In special, ciov, preşedintele Consiliului de Guvernul sovietic a declarat
festival de Ia Helsinki fiind animaţi ţele Hietalahti şi Hakaniemi, de unde ticipanţii la Festival s-au angajat să rilor sale cu preşedintele Kcnnedy S.U.A. sînt gata să menţioneze că Miniştri al U.R.S.S., a felicitat
de acelaşi id e a l: lupta pentru pace şl duci ideile păcii şi prieteniei între po în problema încetării experienţelor nu producerea noilor tipuri de armamente poporul acestei ţări cu prilejul că recunoaşte Jamaica ca stat
prietenie. miile de tineri s-au îndreptat spre lo poare în toate colţurile lumii. in prima etapă trebuie sistată. proclamării independenţei ei. independent şi suveran şi că
cul demonstraţiei. In fruntea coloane cleare.
In cadrul festivalului s-au ţinut circa lor au defilat stegarii care purtau Apoi în lumina reflectoarelor, pe A luat apoi cuvîntul V . Zorin, care V . Zorin a răspuns în cuvîn- „Credincios măreţelor princi este gata să stabilească cu ea
1.300 de manifestări de toate genurile drapelul ţării gazde şi drapelele ţărilor apa argintie care înconjura parcul, au tarea sa că noile propuneri ale S.U.A. pii ale egalităţii în drepturi şi relaţii diplomatice.
— aproximativ 400 de spectacole, 700 participante la festival, printre care defilat zeci de bărci avînd drept catar a spus că delegaţia sovietică a fost prezintă o oarecare însemnătate în ce
se afla şi drapelul Republicii Populare ge steagurile ţărilor participante la fes informată în linii generale de către priveşte producţia armamentelor cla u Budapesta: Deschiderea celui de-al V-lea
de colocvii, seminarii şi tnfîlnW pe pro Romîne. Pe tot parcursul, miile de tival, care-şi luau rămas bun de la A. Dean despre rezultatele convorbi sice care, conform planului american Congres al O. I. Z.
fesii, sute de întîlniri prieteneşti între tineri şi tinere scandau în zeci de limbi steagul festivalului, aflat tot ne o barcă. rilor avute de acesta la Washington nu încetează, ci doar se rcstrînge. Dal
delegaţii, competiţii sportive, circa 30 lozinca festivalului — „pace şi prie In acest moment din toate colţurile şi că această problemă nu a fost încă ele nu schimbă principala deficienţă BUDAPESTA 6 (Agerpres). — lui figurează următoarele ches
de expoziţii. Delegaţia romînă a des tenie“ . Locuitorii din Helsinki, masaţi parcului s-au revărsat ca o mare de discutată în amănunţime. In declaraţia a poziţiei S.U.A., care nu acceptă După cum transmite agenţia tiuni.
făşurat o vie activitate, participînd la pe trotuare, se alăturau acestei lozinci, flăcări multicolore artificiile acoperind dată publicităţii la 6 august, Depar încetarea totală, încă în prima etapă, M.T.I., luni dimineaţa s-a des
majoritatea acţiunilor întreprinse în ca manîfcstîndu-şi sentimentele de priete cerul oraşului gazdă al festivabilui. tamentul de Stat al S.U.A. a apre a producerii mijloacelor de transpor chis la Budapesta cel de-al V-lea — probleme de etică ziaristică
drul festivalului. Membrii delegaţiei ro- nie faţă de solii tineretului lumii. ciat noile propuneri ale S.U.A. in tare a armei nucleare şi lichidarea Congres al Organizaţiei Inter — colaborarea internaţională
mine au avut convorbiri şi întîlniri Pînă noaptea tîrziu. tinerii din cele problema încetării experienţelor nu stocurilor existente de aceste mijloace. naţionale a Ziariştilor. La lu între ziarişti
prieteneşti cu tineri din peste 40 de In marele parc Kaivopuisito, miile cinci continente, înfrăţiţi în soîritul cleare drept promiţătoare. Totuşi a crările Congresului participă de — primirea de noi membri in
ţări din toate continentele. Aceste în- de participanţi la festival au asistat marilor idei ale festivalului, au dansat declarat V. Zorin, prima impresie ca In şedinţă au luat, dc asemenea legaţi reprezentind peste 50 de
tilniri au oferit tinerilor posibilitatea la un mare concert internaţional la şi cîntat în parcul Kaivopuisito şi oe re se desprinde din ceea ce noi am ţări. O.I.Z.
unui larg sclîinib de păreri, pentru sta care şi-au dat concursul cele mai bune auzit duminică de la dl. Dean este cuvîntul generalul Burns, reprezentan Din R.P. Romînă participă o Congresul a fost deschis de
bilirea celor mai lume căi de realizare ansambluri şi solişti din diverse ţări străzile din Helsinki manifcstînd cu în că aceste propuneri nu sînt cîtuşi de delegaţie condusă de Nestor Ig
a idealurilor tinerei generaţii — pacea ale lumii. Delegaţia tineretului japonez puţin promiţătoare, deoarece nu aduc tul Canadei, M. Turabanov, reprezen Jean Maurice Hermann, preşe
şi priefertîa, Tinerii artişti romîni au a prezentat spectatorilor un program sufleţire pentru pace şi prietenie între modificări principiale în abordarea dintele Organizaţiei Internaţio
prezentat cu un succes deosebit 17 spec popoare, pentru unitatea tineretului problemei experienţelor dc către S.U.A. tantul R. P Bulgaria şi J. - Godber, nale a Ziariştilor, după care
tacole la Helsinki, Turku, Rnhirhaki lumii.
şi Salo. Ei aii obţinut 16 medalii de reprezentantul Marii Britanii.
aur, 7 medalii de argint, 5 medalii de Comunicatul Hss*©sa&iii Politic Ele nu sc bazează pe memorandu Următoarea şedinţă plenară a comi nat, preşedintele Uniunii Ziariş Arpad S z .’ asits, preşedintele
bronz, 85 diplome de laureaţi şi 4 di iii Frontului de Flibeeai'e mul celor 8 ţări neutre, ci pe vechi tetului a fost fixată pentru ziua de tilor din R.P. Romînă. Uniunii naţionale a ziariştilor
plome de menţiune. Naţională din M geria le propuneri ale S.U.A. 8 august. din R.P. Ungară a salutat pe
Pe ordinea de zi a congresu- participanţi. Gyula Kallai, vi
La rîndul lor, sportivii noştri au In ceea ce priveşte problema ex cepreşedinte al Consiliului dc
stîrnit admiraţia multor participanţi la PARIS 6 (Agerpres). — efectuată, Ben Bella se va ocupa perienţelor nucleare sovietice, a spus Să no se admită repetarea Miniştri, a salutat congresul in
festival la concursurile la nivel mediu şeful delegaţiei U.R.S.S., S.U.A. ştiau
ce va urma atunci cînd au început
şi nivel superior, elasifieîndu-se 14 pe După cum transmite corespon cu coordonarea politicii interne scria exploziilor lor experimentale, in ororilor de la H irosim a! numele guverni lui ungar.
locul întîi, 12 pe locul doi şi 6 pe locul dentul din Alger al agenţiei împreună cu Organul executiv clusiv în Cosmos. La propunerea Comitetului e-
trei. France Presse, în seara zilei de provizoriu algerian, înfiinţat pe
5 august în capitala Algeriei a baza acordurilor de la Evian. In Şeful delegaţiei U.R.S.S. a amin xecutiv Congresul a aprobat pri
Un viii interes au stîrnîi aici şi în- rost dat publicităţii comunica competenţa lui Mohammed Khi- tit comitetului că în declaraţia gu
tîlnirile tinerilor din ţările balcanice, tul Biroului Politic al Frontu der se află secretariatul gene vernului sovietic, rare a iost dituzată TOKIO 6 (Agerpres). — ceremonie Declaraţia păcii în mirea in rîndurile O.I.Z. a uniu
care şi-au exprimat hotărîrea fermă ca ral, informaţiile şi finanţele. ii: cadrul comitetului ca document,
Balcanii să devină o zonă a priete lui de Eliberare Naţională cu Ben 'Alia răspunde de proble sînt indicate în amănunţime motivele La 6 august în parcul păcii care se cere să nu se admită nilor de ziarişti din Argentina,
niei popoarelor. Interesante au fost, de care au silit guvernul sovietic să ia
asemenea, întîfnîrile dintre tinerii so privire la repartiţia îndatoriri mele militare, Rabah Bitat — contramăsurilc necesare întăririi securi din Hiroşima, unde acum 17 ani repetarea ororilor de la Hiro Bolivia, Columbia, Ecuador,
vietici şi americani, dintre tinerii din tăţii sale. In această declaraţie, gu
Republica Federală Germană şi Repu lor între cei şase membri ai Bi de organizarea partidului şi gru vernul U.R.S.S. a subliniat o dată a explodat bomba atomică ame şima, să se obţină cit mai re Irak, Cuba, Mali, Mexic, Peru,
blica Populară Romînă şi multe altele. mai mult că a fost şi este pentru un
roului Politic, care se află în pările naţionale, Mohammed acord imediat cu privire la înceta ricană care într-o clipă a secerat pede dezarmarea generală şi to precum şi a Asociaţiei Ziarişti
O activitate deosebit de interesantă momentul de faţă în capitală. rea experienţelor nucleare şi că me
a fost desfăşurată la clubul studenţesc, Boudiaf — de problemele orien morandumul celor 8 ţări neutre repre peste 200.000 vieţi omeneşti, a tală. lor patrioţi şi democraţi din
unde au avut ioc numeroase întîlniri După cum reiese din relatările tării naţionale şl politicii exter zintă o bază adecvată pentru un ase
intre studenţi din zeci de ţări. menea acord. avut loc o grandioasă ceremo Spre cerul senin al Hiroşimei Vietnamul de sud.
agenţiei, corespunzător cu re ne, Said Mohammed — de învă-
Forţele obscure ale aţîţătorilor la partiţia îndatoririlor intre mem ţămînt şi sănătatea publică. In cuvîntări scurte, reprezentanţi a nie în memoria victimelor bom- s au înălţat sute de porumbei In cadrul şedinţei din după-
război, care au încercat să se ridice brii Biroului politic, care a fost trei state neangajate — Nigeria, Bra barda montului atomic.
împotriva festivalului, au suferit un zilia şi India — au scos în eviden — simbolul dorinţei de pace a amiaza aceleiaşi zile a luat cu-
eşec categoric. Tineretul participant la ţă necesitatea stringentă a unui acord La ora 8,15 ora cînd deasu celor de la Hiroşima şi a între vintul secretarul general al
festival a apărat idealurile de pace şi cu privire Ia încetarea experienţelor pra oraşului a explodat bomba gului popor japonez.
prietenie. Majoritatea tinerilor finlan cu arma nucleară. atomică, pe străzile cufundate O.I.Z. Jiri Meisner care a pre
dezi au susţinut festivalul, un mare in linişte ale Hiroşimei, au ră Ceremonii consacrate memo zentat raportul de activitate a
număr dintre ei contribuind activ la O mare parte a şedinţei a fost sunat bătăi de clopot. S-a păs riei victimelor de la Hiroşima
succesul lui. Festivalul a prilejuit o consacrată discutării în continuare a trat un moment de reculegere. | Organizaţiei Internaţionale a
mare demonstraţie a luptei tineretului Un nou centru de televiziune problemei măsurilor de dezarmare sub au mai avut loc la Tokio şi în
raportul mijloacelor de transportare alte oraşe ale ţării. j Ziariştilor.
a armei nucleare, problemă care figu
S a L e n in g r a d rează pe ordinea dc zi. Primarul oraşului a depus la
LENINGRAD 6 (Agerpres). — avea cinci studiouri, din care A. Dean a expus amănunţit propu- soclul monumentului victime Lupul pocăit
La Leningrad se construieşte două au început să funcţioneze lor de la Hiroşima o nouă listă
un nou centru de televiziune, încă din anul trecut. Anul aces a celor încetaţi din viaţă anul
cel mai mare din U.R.S.S. El va ta urmează să fie terminată
transmite zilnic trei programe : construcţia turnului de televi acesta. Apoi el a citit în faţa In Spania, tirania [ranchistă a chiar duhovnicul şi s-a spovedit. 1
două în alb-negru şi unul în cu ziune, care va avea o înălţime celor 30.000 de participanţi la fost serios zdruncinată de mişcarea Mu mai are mult de trăit, e foar 1
lori. de 315 metri. grevistă din acest an. Franco a te bălrîn şi, cu „dragoste“ faţă dc
împotriva primejdiei turbat neputincios de ininie în fa 1
Noul centru de televiziune va ţa voinţei de neînfrînt a munci 1
mm nou război torimii. Degeaba a ordonat el ares
tări după arestări, deportări şi popor, se ghideşte chiar cine să-i ia 1
BERLIN 6 (Agerpres). — a torturat crunt pe patrioţii anli-
Piafa comună şi necazurile ţăranilor Incăpăţînarea cu care Bonnul C fascişti. Şi-a dat singilr seama că locul la cirma Spaniei. Şi-a oprit 1
urmăreşte obţinerea armei ato ţ incă un val de greve ca cel care intenţiile asupra Iui Augustin Mu- 1
mice vădeşte intenţia guvernu a fost va face regimul franchist. nos Grandes, care face parte din
lui Adenauer de a dezlănţui un să sc ducă pc apa sîmbetci. cei 8 miniştri veniţi în tocul ce )
război atomic şi de a tîrî p o lor demişi. Acest Grandes va lup ¦1>
porul german într-o catastrofă. Aşa a hotărît Franco, bătrînul ta din toate puterile — după cum
In aceste condiţii sînt necesare lup fascist, să se pocăiască. Zia i
acţiuni energice ale clasei mun rele francldste din Madrid i-au pit-
citoare, se spune in apelul Co publicat declaraţiile : „ începe o 1
mitetului permanent al conferin eră nouă in viaţa ţării"; „Regi
clin Europa occidentală ţelor muncitorilor pe întreaga mul va fi liberalizat". a declarat personal la o conferin
Germanie, aprobat in unanimi,
tate de reprezentanţi ai munci Chiar şi pentru un profan aceste ţă de presă — ca să se..... liberali 1
torilor şi sindicatelor din cele declaraţii par prea ţipătoare. Cum
La 1 august a intrat în vigoare franceze care o încurajează. In decurs cu gaz. Ar dori să se întoarcă îna „Să se termine două state germane. Comitetul c posibil ca un dictator care a zeze regimul". Probe că Augustin 'i
aşa-zisul acord de la Bruxelles cu de jumătate de veac, 1.500.0UO de gos poi acasă, dar nu mai arc cu ce. permanent a chemat pe munci tiranizat poporul 30 de ani, asa- Munos Grandes se va ţine de cu- 1
privire la Piaţa comuna agrară a ce podării ţărăneşti de la 1 la 10 hec Iată exprimată în puţine cuvinte tra cu viaţa de cîine“ torii din Germania occidentală sinînd pe cei mai buni fii ai pa vint sc pot da cu miile. In 1938, 1
lor şase ţări. Această măsură a coin tare au dispărut. Ţăranii au fost lă gedia ţăranului italian. Este destul să să transforme ziua de 1 sep triei, să treacă de partea poporu Grandes s-a aflat in fruntea rebe
cis cu intensificarea mişcărilor ţără saţi pe drumuri. Pămînturile lor au arătăm că 1.680 de mari proprietari Sub lozincile „Să se termine cu viaţa tembrie într-o zi de luptă activă lui ? lilor franchişti pc frontul aragonez 1
neşti din Franţa, Italia şi Belgia, miş fost acaparate de marii latifundiari. de pămînt deţinînd fiecare dintre ei de din e“, „Ţăranii au suferit destul“, împotriva primejdiei unui nou
cări care consiituie o ripostă la încer Iar acum, după intrarea în vigoare peste 1.000 de hectare posedă o su mii de ţărani belgieni au blocat în război. Şi totuşi Franco şi-a remaniat şi a fost unul din călăii Republi J
cările de ruinare a micilor gospodă a Pieţei comune agrare, Franţa va tre prafaţă egală cu aceea a trei milioane ultimele 48 de ore multe din şoselele guvernul. Dnlr-o dată opt miniştri
rii ţărăneşti în favoarea mărilor la- bui să-şi „restructureze“ în viitorul de mici gospodării ţărăneşti. Iar Pia !Belgiei. Pe străzile din Valonia, ca şi au rămas fără portofoliu. Cele cii Spaniole. Mai tîrziu a fost se
tifurtdii, măsuri liiate conform in apropiat producţia agricolă, astfel îscît ţa comună nu face decît să grăbească din alte regiuni ale ţării, a apărut sem mai docile slugi ale lui Franco
dicaţiilor Pieţei comune. numai marile gospodării, considerate acest procese de acaparare a pămîn- nul tridentului, simbolul organizaţiilor au fost înlăturate. Presa franchistă a cretar general al Falangei (partidul 1
„viabile“ sc vor putea bucura de cre turilor în manile marilor latifundiari. ţărăneşti care se pronunţă împotriva început să ţipe şi mai tare, făcînt
Cînd ţăranii barează dite din partea statului. Celelalte g os A devenit cunoscută în întreaga lu măsurilor luate de Piaţa comună. Trac tot mai făţiş aluzie la pocăinţa nazist spaniol). A condus „divi 1
podării ţărăneşti vor ti sortite pieirii. me situaţia celor 300 de ţărani ita toarele au fost scoase de pe cîmpuri şi lupului fascist.
drumurile Franţei Numărul gospodăriilor mici care ur lieni care şi-au scos satul la vînzare. puse de-a curmezişul drumurilor. Gare zia albastră" pe frontul germano- 1
mează să dispară se ridică Ia aproxi Gu greu se poate imagina starea în sînt revendicările ţăranilor belgieni ? Sc spune că Franco şi-a chemai sovietic cu care a săvîrşit atrocităţi 1
Regiunea Hennebont din Brelania a mativ 800.000. care au trebuit să ajungă nişte oameni Ei cer să li se plăiească preţuri de 1
cunoscut la 30 iulie o zi agitată. Ni pentru a-şi scoate la mezat tot ceea achiziţie cu care să poată face faţă de neînchipuit. succesor al lui 1
ciodată locuitorii acestei regiuni nu Noua lege votată de parlamentul ce au agonisit în cursul generaţiilor. creşterii necontenite a preţurilor pe Iată pe viitorul
au mai văzut o asemenea demonstra francez prevede achiziţionarea părtini Dar oare cîte alte asemenea sale nu se piaţa oraşelor. In prezent, în timp ce
ţie ca cea pe care au organizat-o ţă turilor disponibile ca urmare a rui găsesc pe întinderile mănoase ale Ita Franco, omul pus să „liberalizeze î
ranii. Coloana înainta tăcută, bărbaţi nării micilor gospodării ţărăneşti, de liei, în special în sudul ţârii unde un ţăran primeşte 27 dc franci pen regimul". Franco se joacă cu fo
c.u feţele asprite de vînt mergeau cot către marii latifundiari. Iată numai mizeria este atotstăpînitoare ? Aici, tru 1 kg. de carne, aceeaşi carne este cul. Sub masca ,.liberalizării“ con J
la cot cu soţiile şi copiii lor. Nici un una din consecinţele creării Pieţei co aşa cum scria ziarul burghez „L ’Es- vîndută la Bruxelles cu 120 de franci tinuă arestările, deportările şi tor
om nu n ai rămăsese în satele din mune care a provocat mari frămîniări spreso“, ţăranii cîşligă „sub striotul kg., iar laptele care este cumpărat cu turările patrioţilor antifascişti. 1
împrejurimi. Pe străzile pe care tre în rîndul ţăranilor, care rm pot ră- necesar pentru existenţa fizică“ . 3,30 franci, este revîndut cu 7,75 franci 1
ceau, ţăranilor li se alăturau nume mîne nepăsători la ruina şi pierderea la consumatori. „Ni se plăteşte pentru 1
roşi locuitori ai oraşului. Cauza lor inevitabilă a pămmlurilor lor. De alt Aşa-zisul plan „verde", alcăiuit la lapte mai puţin decît pentru apa m i Cine spune că lupul se poale 1
era comună : pentru ţărani, jaful inter fel, chiar şi fostul prim-ministru ai indicaţiile Pieţei comune, nu urmăreşte nerală“, spun ţăranii. Or, cu asemenea
mediarilor care îi obligă să-şi vîndâ Franţei, Michel Debré, recunoştea ur şi el decît distrugerea micii proprie preţuri de achiziţie nu putem să ne schimba ? El îşi schimbă părul, dar )
produsele cu sub 50 la sută declt mătoarele într-o declaraţie făcută pe tăţi, sub pretextul măsurilor de creş asigurăm traiul nici de pe o zi pe
costul producţiei, iar pentru orăşeni vremea cînd mai conducea guvernul tere a producţiei agricole. In faţa altă. Piaţa comună nu a făcut năravul niciodată.
specula aceloraşi mijlocitori care re- francez. „Piaţa comună a dat naştere acestei situaţii ţăranii văd că singura decît să agraveze această situaţie. După
vind produsele agricole. la mari speranţe. Intr-adevăr, în mo soluţie rămîne rupta. Lupta activă şi cum arăfa agenţia France Presse, „ca I. P.
mentul semnării Tratatului de Ia Ro organizată sub conducerea forţelor şi cum structura învechită a agricul
Şi alte drumuri ale Franţei au fost ma, lumea ţărănească a nutrit mari democratice in frunte cu Partidul Co turii belgiene nu ar fi fost suficientă. wJ I-- I I-- --- lb * * U , / w J u / u J W Vv,7hJw'0«-»/s.
bara ic în ultimele ziie cu tractoare şi iluzii. Dar tratatul a cuprins mai multe munist Italian. Intrarea în vigoare a Pieţei comune
utilaj agricol. Şi aceasta în 19 de formule frumoase decît realităţi concre aduce noi suferinţe pentru ţăranii bel Vedere generală din tim pul adunării de constituire In Goias —- (Brazilia) <•. ____ -
partamente ale ţarii. Regimente întregi te“. Dar constatările făcute în cabi Recent, peste două milioane de mun gieni. Ga şi în Franţa şi Italia .şi în ţiei ţăranilor din Valea Paranâ al cărei preşedinte este ţăranul Jose Porfirio. Această grupare
de poliţişti an încercat să împrăştie netele ministeriale, cifrele seci înseam citori agricoli au încetat lucrul pe tot Belgia urmează să se intensifice pro va organiza lupta ţăranilor împotriva latifundiarilor care vor să le acapareze pămînturile du
mii nifestaţiiile, dar ele s-au lovit de nă pentru ţăranul francez mizerie şi întinsul Italiei. Această grevă a mar cesul de lichidare a micilor gospodării pă ce acestea au fost puse în valoare prin construirea şoselei între oraşul Brazilia şi For-
împotrivirea dîrză a ţăranilor a căror cat o nouă etapă în lupta pentru re ţărăneşti în !avoarea latifundiilor“ . taleza.
viaţă devine din ce în ce mai tristă. ruină. Neputînd suporta o asemenea forma agrară, pentru îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă ale ţăranilor. Văzînd că autorităţile nu iau nici un
Şi chiar în aceste zile telegramele de viaţă, mulţi ţărani îşi pun câpăt zi fel dc măsuri pentru a ameliora aceas
piesă vestesc noi acţiuni de protest Alţi 100.000 de muncitori agricoli din tă situaţie, ţăranii belgieni au hotărî!
printre care ale viticultorilor, oameni lelor. Doctorul francez Lamarche ară provincia Rari au participat la 2 iulie să organizeze pci Iru zilele următoare
care prin munca lor, din generaţie la o mare grevă cerînd încheierea unui un marş spre Bruxelles pentru a face
in generaţie, au adus faimă vinuri ta că 10,4 la sută din decesele mun contract > ¦. muncă care să prevadă îm cunoscute întregului popor revendică
lor Franţei. Iar ţăranii din 14 depar- bunătăţirea situaţiei lor. Iar la 3 iulie rile lor.
lamcnie'-din sud-vestul Franţei au v o citorilor agricoli în vîrstă de 25-54 de largile bulevarde ale oraşului Palermo,
tat în cadrul unei reuniuni un apel capitala Siciiiei, au cunoscut agitaţia Piaţa comună atît de mult trîmbi-
comun în care cer tuturor ţăranilor ani, se datoresc sinuciderilor. manifestaţiilor ţărăneşti. Trecătorii ci ţată de propaganda occidentală, începe
să-şi intensifice pregătirile pentru o teau pe pancarte: „Păniîntu! să apar
„acţiune directă" împotriva noii legi Resîităţils satralui italian ţină celor ce-1 muncesc“, „S ă fie des- să-şi dea „roadele“ în ceea ce priveşte
votată recent de parlamentul francez îunţat sistemul feudal al dijmei“ , „.los
pe bâza indicaţiilor Pieţei comune. La fiecare trei minute un ţăran ita planurile înrobitoare ale Pieţei comune“ . situaţia ţărănimii din aceste ţâri. A-
Ţoale aceste acţiuni au culminat cu
« c i mai mnjţi dintre cel care ma lian îşi părăseşte casa, familia şi Ziua naţională de luptă pentru reforma cesfe roade se caracterizează în special
nifestează sîriî mici agricultori, stri agrară, de Ia 9 iulie. Guvernul şi par
viţi de marea proprietate agricolă şl pleacă la oraş în speranţa că va gă lamentul au fost nevoite să se sesizeze prin intensificarea procesului de sără
de politica deliberată ă autorităţilor de aceste mari mişcări.
si de lucru. Dar el constata repede cire a ţărănimii mici şi m ijlocii în de
că mizeria nu este mai mică sub trimentul marilor latifundii.
lumina strălucitoare a neonului de ION MANEA
comentator „Agerpres“
cît în satul abia luminat de lămpile
Redacjia şi administrata z'irului . str. 6 Martie nr. 9. leteiuu ; 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar cuulunu aprobări) Direcţiei Generale P. i.I.R . ur. din b noiembrie 1949. — liparu l; Întreprinderea 1*01» grafică „l Ma»* — Deva
