Page 24 - 1962-08
P. 24
PROTATARI DIN TÓATE ŢĂRILE, JJNIŢI-VA !
Acest număr al y
ziarului nostru
ştirile zilei
este scris de
colaboratori şi 1131.915 kg. fructe de pădure achiziţionate
corespondenţi
La centrele de achiziţionare a fructelor de pădure de la
voluntari Grădişte, Cugir şi Sibişel ale I. F. Orăşcie, munca se des-
făşoară din plin. Pină dumi nieă 5 august, achizitorii aces-
fknu 1 XIV. N y. 2370 Miercuri 8 august 1962 4 pagini 20 bani tor centre au primit şi coriser vat 118.934 kg. zmeură şi 12.981
kg. afine.
Cele mai mari cantităţi au fost achiziţionate de către lucră-
torii centrului de la Grădişte, care pină la data amintită con-
servaseră 60.874 kg. zmeură şi 7.819 kg. afine.
V. VÎLSAN
corespondent
Construi esc un magaz! n sătesc
Produse furnale pes're plan Angajamentul La îndrumarea co că au fost confecţio tal un însemnat nu
mitetului comunal de nate peste 15.000 bu măr de ore de mun
Zilele acestea turnătorii de Ia Uzina „Victoria" brigăzii partid fi a sfatului căţi cărămizi, s-au că patriotică. Un
Călan au făcut bilanţul întrecerii pe luna iulie. popular, cetăţenii din transportat 55 tn.c. aport deosebit l-au
La turnătoria veche, fruntaşe au fost declarate Tinărul Pavel Hanganu con satul Tirnava, raio piatră fi s-au procu adus tov. Petru Ursu
duce o brigadă de oţelari de la nul Ilia, au început rat alte materiale. lui Gafpar, Matei Mi-
echipele condhse de losif Craşca II de la sorti O.S.M. nr. 2 a C.S. Hunedoara, cu cîtva timp în urmă Acum noua construc ron, Rudolf Ungur fi
mentul piese mecanice, care şi-a depăşit planul împreună cu brigada sa, şi-a lucrările de construc ţie este gala la rofu alţii.
cu 40 la sută, Dumitru Ciobanu, Aurel Mamara luat angajamentul ca în anul ţie la un nou local fi se lucrează la aco-
acesta să dea patriei 300 tone pentru cooperativă. perif. La construcţia SABIN DUMITRU
şi Nicolae Mihălţan care au protPus peste plan oţel peste plan. Pentru tradu Prin muncă patrioţi- noului local s-au pres- învăţător
cerea în viaţă a angajamentu
313, 228 şi respectiv 500 bucăţi elemente radia lui şi-a organizat munca astfel Zece zile prin fără
incit cele 8 ore să fie folosite
toare. din plin. La începutul fiecărei Un grup de 45 elevi de la Şcoa Galaţi, Piteşti etc. De asemenea ei
luni se îngrijea pentru a-si pro la medie Avram lăncii din Brad au vizitat uzine, muzee, şi alte obiec
La turnătoria de lingotiere, plănui de pro cura toate cele necesare desfă a participat la o excursie de 10 zile tive importante din ţara noastră.
ducţie a fost depăşit in aceeaşi perioadă cu 7,13 şurării procesului de producţie. organizată in ţară. Elevii au vizi
îa sută. Fruntaşi sînt com'uniştii Petru Cocoş, lu- Atlt el, cit şi oamenii din bri tat cu acest prilej numeroase oraşe HOREA POPA
liu Kisner de la formare şi echipele conduse dc gadă, studiază cu atenţie căr printre care Bucureşti, Constanţa, corespondent
ţile de specialitate. In felul
Petru Iovan şi Augustin Lăcătuş de la eubiMiri. Stafie fruntaşă
V. TATARUŞ
M. DIONISIE Zilele trecute s-n făcut analiza întrecerii socialiste desfăfurată în
trimestrul II al anului pe regionala C.F.R. Timifoara.
corespondenţi
Colectivul statici Alba lulia a fost din nou declarat fruntaf pe re
Tură fruntaşă pe stafie acesta, membrii brigăzii intim- gională. El fi-a depăfit planul de transport în această perioadă cu
pină ziua de 23 August cu rin 8,4 la sută în deplină siguranţă fi regularitate a circulaţiei.
In Întrecerea ce se secţiei a l-a furnale succes de. seam ă: depăşirea GH. FILIP
desfăşoară în cinstea aproape 80.000 tone planului de la începutul anului corespondent
zilei de 23 August, la minereuri. şi pină in prezent cu 500 tone
staţia nr. 4 C.F.U. din oţel şi realizarea unei econo Echipa condusă de comunistul loan Ivănică, de la mina Ghclar, a depăfit în luna tre Atenţie sporită lucrărilor
cadrul C. S. Hunedoara Cei care au depus cută planul de producţie cu 266 tone minereu de bună calitate. In cinstea zilei de 23 Au
eforturi deosebite pen
cele mal bune rezultate tru obţinerea acestei mii importante la materiale gust, echipa s-a angajai ca în luna aceasta sa realizeze plantă înainte de termen.
le obţine tura condusă realizări sînt şeful de refractare şi feroaliaje. IN FOTOGRAFIE: Echipa, înlr-o scurtă consfătuire de producţie.
de impiegatul de miş manevră 'Marin Chela- Angajamentul agricole de vară
care Constantin Căr- ru, mecanicul de loco brigăzii a fost P e n i s * ia Angajámente sporite Au term in at treierişu!
lăuanţă. Numai in motivă Mlhai Negru şi astfel îndeplinit
cursul lunii iulie co alţii. şi depăşit. bismsI asi şco>Iaa® Studiind posibilităţile de spo încălţăminte, iar norma de cali Şi colectiviştii din Bretea pe care au şi Insămînţat po
lectivul acestei ture a rire a producţiei şi de îmbună tate va fi depăşită cu 1 la sută Mureşană, raionul Ilia, au ter rumb pentru masă verde.
transportat pe silozul I. OLAKU R. BALŞAN tăţire continuă a calităţii aces faţă de angajament şi cu 2 la minat .treierişul cerealelor pă-
corespondent corespondent teia, colectivul fabricii de încăl sută faţă de plan. In această ioase. Recolta obţinută este bo La efectuarea acestor lucrări
ţăminte „Ardeleana" din Alba gată. Peste 2.100 kg. grîu la îşi aduce din plin contribuţia
ţ| Îulia şi-a sporit angajamentele perioadă vor T livrate benefi alături de colectivişti, tractoris
o Conducerea Şcolii me- ^ luate în întrecerea socialistă. In ciarilor numai produse de cali ha. tul Emil Sonoc.
cinstea zilei de 23 August, vor fi Eliberînid la timp terenul,
La preparafia Pefrila dii din Hunedoara acordă ) produse peste plan 200 perechi tatea l-a. I. SABIN
A. DRAGOI tractoriştii au avut posibilitatea corespondent
o atenţie doesebită pregă- 1 economist să are o suprafaţă însemnată
In aceste zile, la preparaţii» De menţionat că la preţul de tirii şcolii in vederea re- ]
cărbunelui din Petrila se desfă cost al cărbuneiîii a fost înre
şoară o susţinută întrecere so gistrată o economie peste plan începerii cursurilor. Astfel, 1
cialistă. Aşa se face că pe zi ce de 773.000 lei. Aceasta pe sea
trece cantitatea de cărbune pre ma reducerii consumurilor spe aici s-au efectuat repara- ^
parat peste plan creşte. In luna cifice, a îmbunătăţirii calităţii
iulie bunăoară, planul a fost ţii la instalaţia de apă şi -j
depăşit cu 2,7 la sută. Depăşirea producţiei şi sporirii productivi
înregistrată de la începutul anu încălzire şi au început din -j P o ru m b fu rajer pe 40 ha.
lui şi pină în prezent se cl- tăţii muncii.
timp lucrările de zugrăvi- -5 Isc pentru canotaj la Oeoagiy
frea rl ia peste 40.000 tone căr C. BĂDUŢA
re şi vopsire. Pină în 26 ] Membrii gospodăriei agricole colectivă din Boz au arat pină
bune. ŞT. MORO0 colective din sătul Boz, raionul in prezent peste 60 ha. teren.
corespondenţi iulie a.c., la etajul I şi U j In staţiunea de odihnă Geoa- cului străluceşte lumina fluores Ilia, lucririd cu însfuleţire, au
gâis-băi din raionul Orăştie a centă. terminat la timp recoltatul ce Dornici ca în acest an să asi
au fost văruite toate cla- ) fost amenajat de curînd un lac realelor. Paralel cu recoltările gure animalelor o furajare în
pentru canotaj. Lungimea lui es Mobilizaţi de către deputaţi, ei au sl'rlns şi recoltat de pe destulătoare, colectiviştii de aici
sele şi coridoarele. In pre- 1 te de aproximativ 70 metri iar oamenii muncii din această lo oimp snopii şi paiele, eliberînd au în-sămînţat porumb pe 40 ha.
lăţimea de 30 m. Primele bărci, calitate au prestat numeroase astfel terenul pentru efectuarea Această cultură va fi folosită
zent aceste lucrări se des- j ore de mUncă patriotică la ame arăturilor de vară. Cele 6 trac
najarea lacului economisimlu-se toare care deservesc gospodăria atît. ca masă verde cit şi insi-
făşoară la parter. -3
lozată alături de alte furaje.
Echipele de lăcătuşi, zu- ¦)
S. IANĂŞ
gravi şi tîmplari ce mun- -j corespondent
cesc aici, conduse de A. } din lotul cu care urmează să fie astfel aproximativ 130.000 lei.
Danela şi S. ştefan s-au î dotat debarcaderul, au fost lan V. DOREA
angajat să termine volu- 1 sate la apă. Seara, în j'urul la corespondent
mul de lucrări înainte de 1
termenul stabilit. (N. RO- 3 Arături pe în treag a suprafaţă
VENŢA1 — corespondent). ^ EXPOZIŢIE
• La Şcoala de 8 ani }
•La gospodăria agricolă co ne de vegetaţie şi rodire. Pen
„Dr. Petru Groza“ din De curînd, la Orăştie, a fost treprinderii ,,T. C. Frimu" din lectivă din Ighiu, raionul Alba, tru realizarea acestor condiţii,
Deva, lucrările de pregă deschisă expoziţia regională a Orăştie, locul 11 întreprinderii se pun de pe acum baze trai ei au luat măsuri şi îndată du
nice viitoarei recolte. Colecti pă recoltat au eliberat terenul.
tire se află intr-un stadiu întreprinderilor de industrie lo „1 Mai" din Deva şi locul 111 în viştii cunosc faptul că arăturile Cele 4 tractoare au efectuat
avansat. Astfel, interiorul cală. Aici sînt prezentate oame treprinderii „6 August" din de vară executate îndată după arături de vară pe întreaga su
recoltarea cerealelor, îmbunătă prafaţă eliberată.
a fost in întregime zugră nilor muncii noi şi interesante Petroşani. ţesc fertilitatea solului oreind
viitoarelor culturi condiţii bu I. DUMITRU
vit, urmînd doar să fie garnituri de mobile pentru bu Pînă la 15 august expoziţia va corespondent
vopsite soclurile in clase cătării, dormitoare, camere putea fi vizitată zilnic între
şi pe coridoare. Paralel cu -j combinate şi alte produse ale orele 8 şi 13 iar după-amiază în
vopsitul soclurilor se efec acestor întreprinderi. tre orele 17 şi 21.
tuează şi lucrările de cu Juriul care a examinat expo A. MUREŞAN
răţenie. corespondent
natele a acorda: primul loc în-
P reg ă te sc însilo zarea furajelor
De asemenea, In perioa
da vacanţei a fost amena- EXCURSIE In acest an, mai mult decit ţiile necesare. Pe lingă gropile
L jată curtea (unde au fost în anii trecuţi, colectiviştii din
Vinerea, pregătesc însilozarea existente pentru 400 tone, ei au
l aduse aproximativ 20 ca- Tim p de trei zile, 80 pionieri şi pe Valea Mureşului. Cu acest pri furajelor. Balanţa furajeră ara
elevi de la şcolile nr. 1 şi 3 din lej, excursioniştii au vizitat printre tă că pentru întregul efectiv de Început săpatul altor gropi care
PRIMELE EXPLICAŢII: L mioane de nisip) şi un te- j Sebeş, însoţiţi de cadre didactice, au altele, centrele miniere Zlatna, Abrud, animale sînt necesare 1.500 tone
întreprins o frumoasă şi instructivă Barza, Brad şi Ţebca, staţiunile bal- furaje însilozate. In scopul rea vor fi şi cimentate. Totodată
IN FOTOGRAFIE: Maistrul Magyar Susana dă indicaţii C ren de sport. (C. ARVIN- 1 excursie în zona munţilor Apuseni şi neo-clim aterice .Vaţa şi G coagiu etc. lizării acestei cantităţi, colecti
noilor angajate Ia Filatura Lup enl, Ana Budelecan şi Eva Mun viştii din Vinerea pregătesc spa repară şi pregătesc utiiajul ou
tean. ' TE — corespondent). "]
care vor lucra la însilozări.
1/. /»—Ti— —r«—/s—iw iu u tjji GH. MARIAN
corespondent
GH. MUNTEANU
corespondent
Ce propunefi pentru îmbunăfăfirea califăfii metalului
Să j e i â i i m mai kiste
Directivele C.C. al P.M.R. cu ducea la răcirea şarjelor şi des lingă aceasta mai trebuie adău avea zguri bazice. Iar desulfu- Tractoristul fruntaş Iile 'Andrei, execută arături de bun# calitate pe miriştile G.A.c.
privire la criteriile principale cărcări de declasate. Variaţii gat şi faptul că comitetul sindi rarea fontei — un factor im
ale întrecerii socialiste pun In mari a avut şi bazicitatea aglo cal de secţie nu a făcut cu ade portant în obţinerea unei pro din Orăştie. Doar In 10 zile el şi-a realizat planul din campania 4e vară în proporţie de 51
faţa noastră, a formaliştilor, vărat din calitatea producţiei ducţii de calitate — se va face la sută.
sarcina de a produce fontă cit meratului. Zgura bazică se obiectivul principal al întrecerii
mai multă şi de o calitate cit transforma în acidă şi favoriza socialiste. Gazeta de perete a sec In afara furnalului.
mai bună. Cum s-a achitat co trecerea sulfului în fontă. ţiei nu a tratat cu competenţă Desigur, un ajutor preţios nl-1
lectivul secţiei noastre de aceas problema calităţii. La panoul
tă sarcină în perioada scursă In afara acestora însă, au e- întrecerii, declasatele nu s-au pot da aglomeratoriştii şi coc-
de la începutul anului şi pînă xistat şi multe deficienţe inter afişat zilnic, aşa cum ar fi fost sarii. După cum am arătat mai
în prezent ? Faptele spun că nu ne. Iată cum stau lucrurile. In normal. Cu alte cuvinte nu s-a sus, din cauza calităţii neco
aşa cum ar fi trebuit. De alt primele luni ale anului am în respunzătoare a produselor pri
fel, acest lucru reiese şi din ar tâmpinat o serie de greutăţi în întreprins nimic mite de la ei, am avut mari
ticolul publicat în ziarul „Dru- realizarea pla greutăţi. De aceea aglomerato-
nul socialismului" sub semnă pentru ca oa rîştilor le propunem să ia cele
tura tov. ing. Cornel Dehelea- nului de produc mai eficiente măsuri pentru
nu, adjunctul secţiei oţelăria ţie. In goana menii să se sim menţinerea unei bazicităţi con
nouă, Ia această rubrică. pentru recupera, stante a aglomeratului autofon-
In intervalul de timp amintit noi rea pierderilor tă mobilizaţi în dant. De asemenea, să ia mă
am depăşit cu mult procentul ad suri pentru stăpînirea procesu
mis de declasate. Este vorba am neglijat pro a îmbunătăţi ca lui tehnologic la aglomerare ast
mai ales de declasatele în sulf. blema calităţii. litatea produc fel incit variaţiile de oxid fieros
Care sînt cauzele ? Mai întîi Aşa se face că, ţiei. să fie în jur de 12-13 la sută.
trebuie arătat că sînt atlt de de multe ori, şarjele s-au Încăr In ce-i priveşte pe cocsari, ei
natură obiectivă cit şi subiecti Prin urmare pe viitor ar tre ne pot ajuta prin menţinerea
vă. Bunăoară, cocsul pe care cat la maximum, ceea ce este bui să ne îndreptăm atenţia rezistenţei cocsului la peste 310
l-am primit avea un conţinut foarte dăunător. Nu s-a respec in primul rînd spre folosirea de
mare de sulf, pînă la 2,4—2,5 la tat nivelul optim de încărcare. plină a tuturor rezervelor inter kg.
sută. Apoi, faptul că în aglome Apoi, nu am avut o orientare ne. Va trebui să facem din cali Deci, posibilităţi pentru îmbu
rat s-au folosit cenuşele piritice, bună nici asupra consumului de tatea producţiei obiectiv princi
a făcut să crească în el conţi calcar in raport cu calitatea ma pal al întrecerii socialiste, aşa nătăţirea calităţii fontei exis
nutul de sulf ce nu se volatili teriei prime şi a celorlalte ma cum se arată în Directivele C.C. tă. Mobilizînd masele largi de
zează şi trece în fontă. Procen teriale introduse în furnale. De al P.M.R. Şi, în acest sens, sub muncitori, ingineri şi tehnicieni
tul de oxid fieros din aglome multe ori zgurile au fost prea îndrumarea organizaţiei de Ia folosirea lor deplină fără
rat a prezentat de asemenea va acide. Nu s-a acordat atenţia cu partid se vor lua toate măsu Îndoială că vom ajunge în vii
riaţii in limite foarte largi şi venită executării lucrărilor de rile. Comitetul sindical de secţie tor la rezultate cu mult mai
la intervale foarte scurte. Se în întreţinere şi reparaţii. S-a mers va avea grijă ca situaţia cali bune.
registrau variaţii mari chiar de perioade îndelungate cu guri de tăţii să fie urmărită zilnic, pe
vînt arse. Şi, ceea ce este mai schimburi şi echipe. Rezultatele NICOLAE GUŢĂ
la un schimb la altul, ceea ce important, nu s^a° executat de- se vor afişa pe panoul întrecerii preşedintele comitetului sindical
sulfurarea fontei în afara fur la loc vizibil.
nalului. de secţie
De asemenea, vom avea grijă
Iată deci o serie de rezerve in să se calculeze reţetele de încăr irig. ALEXE DOBOLI
care cele mai potrivite pentru a tehnolog la serţia 11-a furnale
terne care n-au fost folosite. Pe
a 6. S. Hunedoara