Page 25 - 1962-08

m- * DRUMUT. SOCrATTSMUWi Mr. 237m

KfaNMSsnxBl SăSSWH ¦BSacsaflcmnsEB

L A Ş C O A L A P R O D U C Ţ IIL O R M ARI DM PßOGMWUL BE

>5'...s>> s®s$1V§i'.ţ.Mss*V' > ¦> ' ' <''ţ \ . $1-o' n-'Ji

mpărîăşim din experienţa noastră 9 AUGUST 1962
Programul 1 : 5,10 Emisiunea

în cultivarea griului pentru sate: îngrijirea porcilor
puşi la îngrăşat; 5,30 Lecţia de

In anul 1962 pc terenurile gospo­ rite, s-a executat plivitul manual, grîu Ia hectar a fost de 2.821 kg. iar gim nastică; 5.40 Muzică dis­
dăriei colective din Vinerea, au fost iar în perioada înspicatului s-a exe­ după cartofi de 1.885 kg. Se pune
cultivate soiurile de grîu Cenad 117, cutat purificarea lanului dc soiuri şi întrebarea firească cărui fapt se da- tractivă ; 6,10 Melodii populam
Ponka, Bezostaia şi Harrach. Pentru specii străine, dat fiind că toate cele toreşte producţia bună dc grîu obţi­
a putea cunoaşte care anume dintre patru soiuri erau destinate producerii nută la G.A.C. din Vinerea pe un rom ineşti; 6,30 „Spre noi vic­
aceste soiuri se comportă mai bine sol acid şi slab aprovizionat în sub­
şi are a valoare economică mai mare, dc sămînţă. stanţe fertilizante ? E adevărat că torii socialiste“ — program de
le-am cultivat pc acelaşi agrofond, iar Recoltatul s-a executat cu combina plantele premergătoare au fost din
lucrările culturale aplicate au fost cele mai bune şi că trifoiul a îm­ clntece; 6,45 Piesa de estradă:
identice. Solul pe care au fost culti­ la coacere completă (umiditatea boa­ bunătăţit însuşirile fizice ale solului şi
belor 15,2 la sută), rezultînd urmă­ 7.15 Muzică uşoară interpretată
toarele producţii medii la ha. :
la acordeon; 7,30 Sfatul h a ­

cului : Primul ajutor In -

t u r i; 8,00 Muzică; 9,00

Să ştiu ; 9,25 Concert de muzică

vate este de tipul brun roşcat de uşoară; 10,08 Premiere pe soe-
pădure podzolit, cu textură m ijlocie
şi putere m ijlocie de absorţie, insu­ Soiul Prod, boabe Sporul faţă Producţia j nele teatrelor muzicale din ţară
kg.Tia. de martor relativă 1 In stagiunea 1961— 1962; 11.03
Muzică de cameră ; 11,30 Oînte-
ficient aprovizionat cu fosfor (1,3 mg.
PsOs la 100 g. sol), mediu aprovizio­ Cenad 117 1.570 — 100 ce şl jocuri populare romîneşti:
nat în potasiu (10,1 mg. Kî O la 100 ¦ 1\ ' 2.365 795 144 13,05 Recomandări din program:
g. sol), insuficient aprovizionat în 13,10 Muzică din operete ; 13,40
Ponca Cotele apelor Dunării; 14,00 Pro­

azot, iar reacţia solului e acidă, spre 1 Bezostaia 2.197 625 140 gram emis de studioul de radio
puternic acidă (PH =* 5,4). Cluj; 14,30 Muzică uşoară; 15,05

Deşi, după cum reiese din datele I Harrach 1.955 385 t24 Din muzica popoarelor; 15,45 Val­

'de mai sus, condiţiile pedologice nu suri ; 16,15 Vorbeşte M oscova! ;

sînt dintre cele mai favorabile, to­ Din aceste date rezultă că în con­ deci relaţiile acestuia cu apa, aerul Minerilor din Lupevi le-au fost date de curtnd In folosinţă m l locuinţe In blocuri. 16,45 Muzică instrumentală
tuşi, datorită agrotehnicii aplicate diţiile climatice ale acestui an, cea şi căldura. Socotim însă că nu plan­ In fotografie: Unul din blocurile din cartierul Viscoza- Lupeni, dat recent In fo.osinţ . 17.15 Ansambluri pioniereşti de
culturii griului, s-au obţinut pe su­ mai ridicată producţie a dat-o soiul tele premergătoare au rolul hotărîtor clntece; 17,30 Formaţii romi-

prafaţa de 74 ha. cultivate cu cele Ponca urmat de soiul Bezostaia. D e­ în ridicarea producţiei. Factorul deter­ i neşti de muzică uşoară: 18,00

4 soiuri, menţionate mai sus, o pro­ sigur că rezultatul nu este concludent minant al recoltelor bogate Ia grîu * Muzică populară Interpretată da

ducţie medie de 2.173 kg. la hectar. urmînd a mai fi verificat încă unul îl constituie în primul rînd calitatea Intr-ozi de odihnă ] solişti şi formaţii artistice de
Toate soiurile au avut ca plantă pre­ sau doi ani după care vom menţine şi executarea Ia timpul optim a lu­ | am atori; 18,30 Muzică de ba­
mergătoare trifoiul. Ca lucrări dc în cultură două soiuri care se dove­ crărilor agrotehnice precum şi îm­ let ; 20,30 Muzică de dans ; 21 e

pregătire a terenului s-a efectuat ară­ desc a fi cele mai productive şi pe bogăţirea solului în azot, pc tarla­ Lieduri; 21,15 Ktlas literal

tura adîncă de vară după eliberarea cît posibil cu perioada coacerii dife­ lele cu trifoi, care a satisfăcut în l Duminică, zi de odihnă Cum cepul-o bine! - şi-a dat părerea cele patru echipe de fotbal şi două t „O ltenia"; 21,30 Muzică popu­
terenului de a doua coasă a trifoiu­ rită pentru a permite recoltarea eşa­ mare măsură necesităţile biologice zic f „ vor petrece-o oare colectiviştii? şi Solomon Lăzăroni de la G.A.C de volei, ale luptei duse pentru pn- ^ lară romînească ; 22.00 Muzică
lui, la adîncimea de 26— 28 cm. A lonată. plantelor.
( Unde vor merge, ce vor face şi ce din Sarmisegetuza. mul loc de către 15 concurenţi vi- ^ de dans; 22,50 Muzică uşoară;
urmat o grăpare, iar apoi o lucrare T ot în condiţiile de cultură mare D in această experienţă rezultă că * vor vedea astăzi ? Ca să putem răs- Cînd au plecat, oaspeţii duceau scnşi ţa proba de ciclism şt ale 4 23.07 Muzică de cameră.

cu discuitorul la 10— 12 cm. adîn- am urmărit comportarea soiului dc pot fi obţinute recolte bune la grîul ) punde la asemenea întrebări, ne-am cu ei preţioase învăţăminte desfnin- dlor 17 care au participat la tra- ? Programul I I : 12,08 Reco­
cime, în preajma semănatului, în sco­ grîu Ponca pc două agrofonduri di­ de toamnă însămînţîndu-1 după pre­ i> propus să petrecem o parte a du- se din munca colectiviştilor din genle de tir.
pul distrugerii buruienilor şi pregă­ ferite. Astfel, pe o tarla de 36 ha. mergătoare care permit executarea Nu odată oamenii adunaţi la te­ mandări din program ; 12,15
tirii unui bun pat germinativ. griul a fost cultivat după trifoi iar arăturilor adînci dc vară şi aplicarea renul de fotbal sau de volei, înşi-
pe o altă de 16 ha. după cartofi. Pc odată cu arătura şi fazial a îngră­ t minicii în cîtcva din satele haţe- Boşorod. rţtiţi da-a lungul traseului cicliştilor, Duete din opere ; 12,45 Muzică
O deosebită atenţie s-a acordat prima tarla a fost executată o ară­ şămintelor organice şi minerale, prin ori aliaţi la poligonul de tragere uşoară de compozitori sovietici;
pregătirii seminţei. întreaga cantita­ \ gane. Şi ain pornit la drum nice- Hameii ia brigadă 12.15 Note de lector ; 13.25 Mu­
pînd cu... zică populară romînească şi a
— Vii la cămin Mărie t

te de sămînţă a fost selectată şi tură de vară la 27-29 cm. cu plugul în folosirea soiurilor de înaltă produc­ . . . o viziiă îa Boşorod — Sigur că vin Aşteaptă-mă ci5 au aplaudat pe fotbaliştii din Plopi minorităţilor naţionale: 14,03

tratată cu antimălurice. înainte de agregat cu grapa stelată după ridicarea tivitate. Pentru viitor la G .A.C. din Trecuse puţin de ora 10. La sfa­ iacă-s gata!... }i Măceu, pe cicliştii din Gînţaga Uverturi din operete; 14,30
a începe semănatul, maşinile SU-29 coasei a doua a trifoiului, urmată de Vinerea, se va urmări în cultura tul popular s a oprit o maşină din „Programe muzicale alcătuite de
au fost reglate pentru a da la hec­ o lucrare cu discuitorul înainte de marc, comparativ, comportarea soiu­ care au coborît mai bine de două­ Către căminul cultural al satului şi Vllcelele Rele, întrecerile la tir ascultători“ ; 15,10 Almanah
tar densitatea recomandată în func­ însămînţat. Insămînţatul s-a executat rilor de grîu productive cît şi a acc- ştiinţific (reluare) ; 15,30 Con­
ţie de valoarea culturală şi greutatea la data dc 4— 5 octombrie cu maşina luiaş soi pc agrofonduri diferenţiate, se îndreaptă numeroase grupuri de între Covragi şi Vîlcelele Bune, po cert de estradă; 16,15 Prelu­
absolută a boabelor. Adîncimea de se­ S.U.-29. aşa fel ca în cel mai scurt timp să crări corale: 18,05 Muzică uşoa­
mănat a fost de 5— 6 cm., iar dis­ se poată confirma cu certitudine care zeci de oameni colectivişti. Cu cîteva zile în urmă sportivii din Bretea Strei, Băţălar ră romînească pe texte de Con­
tanţa între rînduri de 12,5 cm. Insă- Pc tarlaua a doua, griul a fost în­ soiuri de grîu sînt mai productive în — Bine v-am găsit... stantin Cirjan, Harry Negrin
mînţatul s-a făcut între 9— 13 octom ­ sămînţat într-o singură arătură exe­ condiţiile locale de climă şi sol. aflaseră că va veni la Vîlcelele şi Bretea Romînă. şl Mircea B lok ; 18,45 Să învă­
brie în bune condiţiuni tehnice. cutată cu plugul în agregat cu gra­ ţăm limba rusă cîntînd; 19,30
pa stelată la adîncimea de 27 cm. MIRCEA GLODEANU — Bine aţi venit! Rele o brigadă ştiinţifică. Cînd întrecerile sportive au hat Tinereţea ne e dragă ; 20.30
In luna aprilie a acestui an, cînd îndată după recoltarea cartofilor. inginer agronom la G.A.C.
După cc şi-au slrîns mnnile, oas­ Si iată că pe la ora prinsului, sfîrşit. nu s-a dus nimeni acasă. Ci-

peţii au fost invitaţi la locul unde în faţa căminului cultural, s-a oprii teva sute de oameni s-au adunat in
se ridică construcţiile gospodăriei
o maşină din care au coborît actt- curtea sfatului popular unde, im-

colective. vistul Nicolae Clenciu, profesorul prejmuita cu verdeaţă şi covoare,

„ Leonlin Barbu, tehniciană agronom fusese ridicată o estradă. O serii

majoritatea buruienilor au fost răsă­ După trifoi, producţia medie de din Vinerea — Acesta este coteţul pentru pa- Gligor, medicul Olimpiu Aldca de formaţii cultural-artisticc, printre Noapte bună, c o p il: „Odată, un

sări pe carel-am ridicat aniincesta. f - julds(ui Manase Petriu. Erau care şi brigada artistică de agita- băiat desena o bărcuţă“ , de O.

Deşieste construitdin carami . mem]n ]\ C0mp0nenti ai uneia din tie din Bretea Romînă, echipa de Pancu Ia ş i; 23,15 Piese corale

Me |M8e®cM.păaM cu grifa nu ne-acostat nimic. ufinnc-au ştiinţifice ale casei raio- dansuri din Gînţaga ele., au prs- clasice.
costat fată de deviz şi cele ou Radiojurnale şi buletine de
dg cldturd ?!n Ha(eg. zentat un frumos program artistic,

sie asigurarea hranei anim alelor grajduri-a cîte 100 capete fiecare, pentru numărul mare de colec- Pentru cei tineri a avut apoi loc o ştir i: 5,00 ; 6,00 : 7,00 : 10,00 ;
11,00 ; 13,00 ; 15,00 ; 17,00 ; 22,30
la care se lucrează acum. _ _ tivişti veniri la consultaţia ce urma serbare cmipencască care s-a pre- 23,52-23,55 (programul I) ; 12.00
Ccl care dădea aceste lămuriri să aibă loc, sala căminului s-a do- lungit pînă aproape către miezul 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
Í colectiviştilor din raion veniţi în vi* ^ veîncăpătoare holMt ca no!>fi. (programul II).
Sporirea numărului de ani­ porumb cultivăm dovlecl pe 210 apoi finul a fost clădit în şire
male şi creşterea producţiei de ha. in cultură ascunsă trifoiul şi 1 s-a făcut cubajul pentru a 5 rita la Boşorod, era Ion hulea - intUnirea cu W gefda sä !e des; ä. Sărbătoarea colectiviştilor din Bre-
lapte sînt factori care depind e înslminţat pe 45 ha. Pentru şti de ce cantitate dispunem. preşedintele gospodăriei colective, ^ ^' lga Romînă a fost de f„pt „ săr.

direct de asigurarea unei baze a valorifica mal bine terenurile Accent deosebit vom pune în Mai la o parte, oaspeţii¦ au putut ^ r;nr/ membrii brigăzii au bătoare a colectiviştilor din mai

furajere îndestulătoare şi bo­ de deal, unde solul e mai arid, acest an pe obţinerea unui nu­ vedea un adevăratdepozit e em- tdspuns ja ceie pesic qq de între-- multe sate aflaţi aici. Si pe buna

gate în substanţe nutritive. De am cultivat in acest an pentru treţ Insllozat de bună calitate. nepentru construcţii. ce le fuseseră puse. Colccli- dreptate o dată cu lăsarea serii,

aceea, atunci cînd ne-am pro­ prima oară, cu bune rezultate, Pe lingă porumbul destinat în- _ ~ rlvem280' m.c. lemn de ste- ^ unce]e au mulţumii mulţi din cei care fuseseră martori

pus să creştem la suta de hec­ sparceta. Pe lingă furajele îi silozărli noi vom mai înslloza jar. O parte din el estedeja cio- mem;)rn(lr brigăzii şi i-au invitat ca ai „zilei de odihnă“, spunea: „Aşa 9 AUGUST 1962 ¦

tare cit mal multe animale de broase şi suoulente în raţia ani Toţi cocenii uscaţi de porumb plit. Nu ne-a costat nimic emnii, ^ cu ocazii să mai treacă prin odihnă să se tot organizeze, că zău DEVA: Comedianţii — cine­

producţie prin cumpărări şi din malelor trebuie să intre şl fura­ în amestec cu frunze de varză tăiatul şi nici transportul lui. Este satul lor. tare-s frumoase şi nici nu ştii cum matograful „Patria“ ; Omul nu

prăsilă proprie, am chibzuit mal je concentrate. Aceste concen­ şi sfeclă. de pe păşunile şi fîneţele noastră In aceeaşi zi, cam la aceeaşi oră s-a scurs ziua / “ . se predă — Grădina de v ar ă:

tntîi asupra posibilităţilor pe trate le asigurăm în acest an Am constatat că în timpul ier­ — a lămurit mai departe preşedin­ se desfăşurau şi întâlnirile colccli- ...Şi asemenea sărbători ale colec- HUNEDOARA : Agentul X 25 - -

care gospodăria colectivă din (pe lingă rezervarea fondului nii, oile consumă mult fin, atît tele gospodăriei din Boşorod. viştilor din Vîlcelele Bune şi Gin- tivişlilor au mai avut loc în ace- cinematograful „ Victoria“ : Car­

Geoagiu le are In ceea ce pri­ pentru furaj din cultura de po­ de necesar bovinelor. Pentru a — Din cariera noastră am scos ţaga, cualte două brigăzi ştiinţifice ecşi zi la Subcetate şi Livadia, la men ăe la Ronda — Stadion

veşte asigurarea furajelor. In rumb boabe) prin recolta de ovăz micşora acest consum şl totoda­ peste 300 m.c. de piatră — intră în deplasate în aceste sate. Toteşti şi în alte sat» din raion. „ Corvinul“ ; SEBEŞ : Dragostea

acest an, noi creştem 535 bovine de pe 22 ha. şi mazăre de pe tă pentru a asigura oilor o vorbă şi Tămaş Drăgoiescu, respon- lut Alioşa — cinematograful

din care 170 sînt vaci de lapte 10 ha. hrană îndestulătoare vom face săbii cu construcţiile. j* u • S ă rb ă to a re a colectiviş* tilor t'de nu s-ar mat put,ea spune d,e „ P r o g r e s u l C e r u l Balticii (s e ­
ria I-a şi a II-a) — cinemato­
şl un număr însemnat de oi şi Ascultînd sfatul inginerului frunzare din tufărişul de pe 10 Cei venifi ta înveţe din expenen- Spartuclnada de vară a tineretu- fdul cum fi.au petrecut ziua d,

porci. De la aceste animale agronom de a recolta furajele ha. (a colectiviştilor din Boşorod, au / ulj faza intercomunală, desfăşurată odihnă i0iectiviftij d;„ sateIe Taio. graful „M. Sadoveanu“ ; Expe­
ne-am propus să obţinem In in faza cînd ele conţin cele mai
In acest an şl hrana porcine, trecut şi'Je la cuptorul m care se ia Brclcn Romînă a mobilizat aici tluhli Hateg Cd din pui ;i Sarmi, rienţa primejdioasă — cinema­
acest an şi producţii mai spo­
rite decît în anii trecuţi. In ve­ multe substanţe hrănitoare, or­ lor va fi mai variată şi totoda­ ardeau 59.000 da cărămizi. Alături, !!!?g de dneri din satele a două co~ segetuza au vizionat în comun fil­ tograful Alex. Sahia“ ; Duelul
derea realizării acestu scop, con. ganizaţia de bază din gospodă­ alte 75.000 erau gata confecţionate, nume. Dar parcă s-ar putea spune me şi jurnale agricole, cei din Dem- n-a avut loc — cinematogra­
siliul de conducere al gospodă rie a îndrrmat consiliul de con tă mai economicoasă. Din pă­ uscate si aşteptau doar să fie puse au f0st numai tineri ? Intrece- şuş şi Răicşti au trecut pe la biblio- ful „? Noiembrie“ ; ALBA IV­
rlei colective din Geoagiu a ho ducere în spre organizarea mal durile din împrejurimi vom II A : Omul amfibie — cinema­
tărît ca asigurarea hranei ani­ chibzuită a activităţii zilnice strlnge ghindă şi jir. la cuptor. La brigada din Chitid rile sportive făceau parte din pro- \Jcde eomma!a ds }i-an imprumu- tograful „ Victoria“ ; Cine-i de
malelor să constituie o preocu­ astfel incit stringerea furajelor vină — cinematograful „2.1 Au­
pare permanentă a colectivişti­ ră nu sufere din lipsa de braţe. Aşa am procedat noi pentru au poposit lingă cel de-al treilea ^amul „zileide odihnă a colecti- tat căr(i> cei dht R i • Ocolişul gust“ ; ORĂŞTIE: învierea (se­
lor. Colectiviştii au fost repartizaţi a asigura animalelor o hrană ria l-a şi a II-a) — cinema­
judicios la muncă astfel Incit abundentă. Acţiunea nu s-a ter­ grajd aflat m construcţie. Apoi s-au viştilor" pe care, sub îndrumarea Mare an vizitat băii* Călan tograful „V. Roaită“ : Vizita
Pentru animalele gospodăriei cositul furajelor s-a executat minat Insă. Vom munci şi pe preşedintelui — cinematograful
noastre noi am cultivat cu tri­ atunci clnd inginerul ne-a In­ mal departe pentru a nu pierde interesat de calitatea trifoiului re- organizaţiei de partid, o organiza- ,Jncepe ~din nou aM ,ăptă. ,Flacăra“ : învierea (seria l-n
foi şl lucernă 180 ha., cu bor- dicat. După cosit cu multă grijă nimic din furajul pe care pu­ şi a II-a) — cinematograful
ceag 20 ha., cu porumb siloz 40 s-a făcut întorsul brazdelor, tem să-l procurăm. coltat, care tocmai se clădea in ceo seră sfatul popular şi organizaţia „lînă de lucru. La capătul ei va fi „Grădina de vară“ ; SIMERIA :
ha. şl cu sfeclă 10 ha. Printre strînsul şi transportul finului Austerlitz — cinematograful
AUREL PERA e-a treia şir U.T.M. organizată altă zi de odihnă a co-
preşedintele gospodăriei colective Harmci oameni! a apreciat colec- Ore la rînd, sute de colectivişti lecliviştilor!
tivistul Vaier Dumbravă, vicepreşe-
din Geoagiu in, frunte cu Nica Farcaş — pre- G. ANIŞOARA
dintele G.A.C din Bcrthelot. P. FARCAŞIU
şedinţa gospodăriei, au fost marto-
— Gospodărie tînără, dar a în- corespondenţi
rii dirzei întreceri disputate între

Pintilie“ ; HAŢEG : Tom dege­

Recent a avut loc la clubul ţelul — cinematograful „Popu­
muncitovesc al sindicatelor din
Deva consfătuirea regională pe bibliotecile raionale vor trebui lar“ ; BRAD : Flăcăii cine­
marginea primei etape a con­ să-şi intensifice munca de în­
cursului bienal „Biblioteca In intensificăm propaganda eărfsî în rîndul drumare metodică şi bibliogra­ matograful „Steaua roşie“ ; LO-
slujba construcţiei socialiste“ , fică acordind o atenţie sporită
la care au participat secretarii unităţilor cu activitate mai sla­ NEA: Post-restanl — cinemato­
comitetelor raionale pentru bă pentru a le ridica la nivelul
cultură şi artă, bibliotecarii celor fruntaşe. In popularizarea graful „ Minerul“ ; TEIUŞ :
principali de la bibliotecile ra­ cărţii este necesară o mai strîn-
ionale şi orăşeneşti, bibliotecarii să colaborare cu organizaţiile Salt spre glorie — cinemato
comunali şi bibliotecarii săteşti de masă şi în primul rînd cu
fruntaşi. oamenilor muncii de la oraşe şi safe cadrele de specialişti din agri­ graful „V. Roaită“ ; ZLATljA :
cultură, al căror sprijin trebui*
Consfătuirea a prilejuit o tre­ folosit din plin. De asemenea, Soseşte circul — cinematograful
cere în revistă a realizărilor ob­ lucrătorii din biblioteci ah sar­
ţinute de lucrătorii din biblio­ cina să urmărească cu mal „Muncitorul“ ; IHA : Procesul
teci în această primă etapă al multă atenţie gradul de reali­
celui de-al doilea concurs bie­ cititori realizările din 1960 şl cele pe tema „Sarcinile gospo­ ţul de Jos, Dobra etc. zare a normelor de concurs maimuţelor — cinematograful
nal „Biblioteca în slujba con­ cu 4400 pe cele din 1962. Planul pentru a evita munca în salturi
strucţiei socialiste“ . Darea de de cititori pe semestrul I a fost dăriei noastre colective în lu­ Paralel cu activitatea de pro Crlş, Crişclor, Galda de Jos, „Gh. Deja“ : APOLDUL DE
seamă, referatele prezentate ca realizat cu excepţia biblioteci­ Batiz, Topliţa, Brănişca, unde sau nerealizarea unora dintre
şi discuţiile purtate de particl- lor săteşti din raionul Iha care mina Consfătuirii pe ţară a ţă­ pagandă a cărţii social-politice SUS: Nu-l loc pentru animale
nanţi au evidenţiat rolul stimu­ au obţinut în această direcţie nu s-a acordat atenţia cuvenită acestea.
lator al concursului care, prin rezultate mal slabe. ranilor colectivişti“ ce au avut şi agrozootehnice, bibliotecile sălbatice — cinematograful „23
obiectivele şi sarcinile stabilite, muncii cu cartea, manifestările Ne exprimăm convingerea că
a dus la obţinerea unor fru­ Şi pe linia difuzării cărţii s-au loc la Teiuş, Sîntuhalm, Kăşdat, au intensificat şi difuzarea căr­ organizate (şi acestea la inter­ August".
moase realizări în munca cu obţinut realizări importante. vale mari de timp), nefiind a. prlntr-o muncă susţinută, des­
cartea. Aşa, de pildă, comparlnd Astfel, pe întreaga regiune au Toteşti etc. ţilor de literatură. propiate de preocupările citito­
realizările obţinute în acest se­ fost difuzate un număr de rilor localnici. făşurată cu simţ de răspundere
mestru pe linia atragerii citito­ 879.402 volume faţă de 586.584 Pornind de la sarcinile ce O atenţie sporită s-a acordat
rilor spre biblioteci şl a difu­ în 1960 şi 640.715 In 1961. ŢI- La sfârşitul primei etape a şl dragoste, bibliotecile din re­
zării cărţii, cu perioadele simi­ nînd seama de sarcinile izvo- revin gospodăriilor colective în acest semestru şi concursu­ concursului bienal comisia re­
lare din anii precedenţi, creşte­ rlte din regulamentul de con­ gională, ţinlnd seama de crite­ giunea noastră vor încheia cu
rea volumului de activitate este curs, lucrătorii din biblioteci, pentru Întărirea lor economică lui „Iubiţi cartea“ . La acesta riile de apreciere prevăzute în
evidentă. In Întreaga regiune au sub Îndrumarea organelor de regulamentul de concurs, a cla­ succes cel de-al doilea concurs
fost înscrişi în acest an pe f i ­ partid şi de stat, şi-au Îndreptat şi organizatorică, pentru creş­ s-au înscris pe întreaga regiune sificat pe primele locuri urmă­
şele bibliotecilor 102.913 cititori, atenţia în mod deosebit spre toarele biblioteci comunale, ra­ bienal „Biblioteca In slujba con­
faţă de 74.837 in 1960 şl 82.005 popularizarea cărţii social-poli- terea productivităţii muncii In 4.858 tineri, dintre care 2617 au ionale şl săteşti:
în 1961. Dintre bibliotecile raio­ fclce, agrozootehnice şi de ştiinţă. K^-!=!-“ 5?srî!~ devenit purtă- strucţiei socialiste“ .
nale, realizări frumoase au ob- Spre exemplu, numărul cărţi­ agricultură, ma­ Biblioteci raionale : Locul I — PE N TR U 24 ORE
ţinut cele din Brad, Alba, Sebeş lor agrozootehnice difuzate in biblioteca raională Sebeş. Locul I. FAUR Vreme nestabilă cu cerul variabil mai
şi altele. Dar cele mal bune re­ acest semestru a atins cifra de jorltatea biblio- Consfătuirea regională p e lori ai insignei IT — Biblioteca raională Alba. directorul bibliotecii regionale mult noros. Vor cădea averse de ploa­
115.716. Lucrătorii din bibliote­ Locul U I — Biblioteca raională ie însoţite local de descărcări electri­
zultate în atragerea populaţiei ci, folosind vitrina pentru zia­ tecilor, cu sprl- marginea primei efape a „Prieten al câr- Brad. ce. Temperatura staţionară va fi cu­
spre lectură le-au obţinut biblio, re, lecturile In grup, serile de jmul cadrelor de C__Q__n_o__u_r_s_uţliui“î . bInienaatlrage­ prinsă ziua între 26 şi 32 grade, iar
tecile comunale oare au reuşit întrebări şl răspunsuri, consfă­ specialişti, au rea tineretului Biblioteci comunale: Locul I noaptea între 15 şi 20 grade. V; jtul
să înscrie în acest semestru tuirile cu cititorii, precum şi alte ¦„Biblioteca în s'ujba la acest concurs — biblioteca din Miercurea. va sufla moderat cu intensificări, din
57.450 de cititori, faţă de 38,290 mijloace eficiente de propagan­ organizat mani­ consfrucfiei socialiste“ s-au evidenţiat Locul II — bibliotecile din Te­ sectorul sud-vest.
in 1960 Si 43.100 în 1961. Biblio­ dă, s-au străduit să răspîndeas- festări variate bibliotecile din iuş şl Petreştl. Locul m — b i­
că in rîndul maselor bogate În­ pe teme agro­ bliotecile din Berthelot, Lunco- PENTRU URMĂTOARELE
tecile săteşti neafiliate au în­ văţăminte cuprinse în documen­ iu-1 de Jos, Vinţul de Jos şl Vi­ 3 ZILE
scris în aceeaşi perioadă 25.670 tele de partid şi de stat, pentru zootehnice, Dintre acestea un raioanele Haţeg, Sebeş şi Alba. nerea.
de cititori, depăşind cu 5371 "de Întărirea economieo-organizato- Vreme nestabilă favorabilă ploilor şi
loc de frunte l-au ocupat temele Realizările concludente obţi­ Biblioteci săteşti: L'ocul I — cu temperatura In scădere uşoară.
rlcă a gospodăriilor agricole co­ biblioteca din Sprlng. Locul H
lective. Lucrările Consfătuirii pe legate de creşterea producţiei nute de biblioteci în cadrul con­ — biblioteca din Şard. L'ocul m
ţară a ţăranilor colectivişti şi — biblioteca din Cîrjiţl.
ale Sesiunii extraordinare a animale şl vegetale, de înfiin­ cursului „Biblioteca în slujba
Marii Adunări Naţionale au con­ Consfătuirea cu bibliotecarii
stituit obiectul multor consfă­ ţarea şl dezvoltarea unor noi construcţiei socialiste“ se dato- a scos la Iveală faptul că pen­
tuiri cu cititorii ca spre exemplu tru îmbunătăţirea activităţii de
ramuri de producţie în G .A .C reşte faptului că In acest an el viitor comisiile de conclirs vor
trebui să urmărească mal în­
etc. Un fapt demn de reţinut a fost mai bine organizat in re­ deaproape modul cum bibliote­
cile realizează sarcinile stabilite,
este că anumite teme legate de giunea noastră. Comisiile de
lulnd cu operativitate' măsurile
cărţi agrozootehnice au fost f o ­ concurs regională şi raionale necesare nentru înlătura're'a lip­ ÎNTREPRINDEREA forestiera

losite de o serie de biblioteci si­ s-au preocupat din timp ca bi­ surilor. Biblioteca regloxială şl ORÄSTIE

tuate In lopalităţi cu specific bliotecile să pornească la drum

economic asemănător. In acest cu planuri de muncă judicios

sens este cazul să amintim şi alcătuite, axate pe obiectivele S tr. D r. P e tru G ro z a nr. 7

consfătuirile şi serile de între­ cele mai Importante prevăzute

bări şi răspunsuri pe temele în planurile de producţie ale a ra g ş a je a ,s ă u r g e n t s

„Cum putem obţine 5000 kg. p o ­ gospodăriilor agricole colective un şofer pentru automacara

rumb boabe la ha. pe teren ne- Totuşi, consfătuirea de ana­

Irlgat“ , „Căile de sporire a pro­ liză a concursului bienal a ară­

ducţiei de lapte“ , „Avantajele tat că In activitatea biblioteci­ * „Steagul Roşu“

creşterii păsărilor în G.A.C.“ , şl lor s-au manifestat şi unele lip. ^ Informaţii suplimentare se primesc de la serviciul

altele organizate de bibliotecile suri. Este cazul să amintim că X personal-administrativ din cadrul întreprinderii. <

comunale din Miercurea, Teiuş, rezultate slabe au obţinut biblio, >

Petreştl, Berthelot, Vinerea, Vin- tecile comunale din Baia de .v w w w w w