Page 26 - 1962-08

Nr. 2370 DRUMIIZ TtOHmiTSM Uim tfífc. 9

In gospodăria
colectivă

Intr-una "3in zilele trecute stă­ numai sălile de spectacole au mai Datorită grijii partidului şi guvernu­ lori. Gorul căminului cultural din Po Dc curînd gospodăria noastră
lui nostru pentru crearea unei baze iana a fost distins cu Ordinul Muncii colectivă a împlinit 10 ani de
team de vorbă cu un tovarăş ve­ mult de 5.000 de locuri. Tot în materiale puternice, mişcarea artistică clasa Il-a. El a primit de două ori la înfiinţare. Este o perioadă
de amatori a cunoscut în anii regimu­ premiul I pe ţară, odată premiul II şl scurtă, dar bogată în roade. Cu
nit dintr-o altă regiune a tării. ultimii ani au fost electrificate 'j lui democrat-popular o înflorire fără de două ori premiul III. Echipa de flu­ toţii ne bucurăm cu ceea ce
precedent. Astăzi, zeci şi sule de for­ ieraşi din, Jina a primit de mai multe am înfăptuit şi vrem să îm­
Discutam despre ceea ce este nou 21 de sate, iar alte 5 sînt în curs j maţii artistice ale căminelor culturale ori premiul 1 pe ţară, iar la cel de-al ptoărrtăţşairmamacceoalsteot.căti.vbi.şutci.u. rie şi al­
cîntă viaţa nouă şi luminoasă a oam e­ IV-ica Festival Mondial al Tineretului
pe Ia <rt fi prin raionul nostru. de electrificare. } nilor muncii din satele raionului nos­ a primit insigna de laureată a festiva­ La înfiinţare, gospodăria
tra Prin programele prezentate ele con­ lului. noastră colectivă avea' un fond
Discufia avea loc după ce oaspe­ Gospodăriile colective s-au în- J tribuie la formarea conştiinţei socia­ de bază de numai 138.000 lei.
liste a maselor, la educarea ţărănimii Sub îndrumarea partidului şi gu­ Despre sector zootehnic, despre
tele vizitase mai multe sate din tării mult. Ele au dezvoltat sim- J muncitoare în spirit colectivist, la în ­ vernului mişcarea artistică de amatori alte ramuri, nici vorbă. Noi am
frăţirea cu minorităţile naţionale, la cunoaşte o continuă dezvoltare. Apor­ simţit însă întotdeauna îndru­
raion, stătuse de vorbă cu munci­ ţitor sectorul zootehnic şi alte ra- i mobilizarea colectiviştilor în îndeplini­ tul ei Ia educarea maselor în spiritul marea părintească a partidului,
rea planului de producţie, îa întărirea dragostei faţă de bogăţiile şi frumuse­ am simţit sprijinul stalului nos­
tori forestieri de pe Valea Sebe­ muri aducătoare de mari veni- -j şi dezvoltarea gospodăriilor colective. ţile patriei noastre, faţă de partid — tru. Astfel, am putut să învin­
călăuză înţeleaptă a poporului în lupta gem greutăţile de început, să i
şului, văzuse cu ochii lui nume­ turi. Sectorul zootehnic al gospo- In raionul nostru activează 32 for­ pentru desăvîrşirea construcţiei socia­ dezvoltăm an dc an marea noa- }
maţii corale cu peste 2.000 de membri, liste în patria noastră — creşte mereu. stră familie, iar astăzi să fim ^
roasele realizări înfăptuite tn anii dariilor colective din raionul not- "j 16 fanfare, 3 orchestre populare, 5 echi­ Formaţiile artistice de amatori din ra­ minări cu o gospodărie colecti-
pe de fluieraşi, 30 brigăzi artistice de ionul nostru, sub îndrumarea organe­ vă puternică şi cu perspective
din urmă. Iru cuprinde în prezent 13.400 j agitaţie, 44 echipe de teatru în limba lor’ de partid şî de stat, militează cu mereu mai luminoase.
romîn'ă şi 8 în limba germană. Fru­ perseverenţă pentru ca prin activita­
— Drept să spun, stnt impre­ bovine din care 5.100 vaci de 1 museţea dansurilor noastre populare, tea lor să-şi aducă o contribuţie tot lată dc ce, pentru fiecare co­
este pusă în valoare şi prezentată pe mai mare la înfăptuirea sarcinilor pe lectivist, gospodăria colectivă
sionat, mi-a spus oaspetele. Nu lapte, 31.300 oi, 7.600 porci din ^ scenele căminelor culturale de către care partidul şi guvernul le pune în este o mîndrie. In zece ani,
55 echipe de dansuri. fata oamenilor muncii de la oraşe şî noi am creat un sector zooteh­
pentru că în regiunea mea s-ar fi care 1.500 scroafe. S-au dezvoltat sate. nic cu 300 bovine din care
Activitatea artistică de amatori este 120 vaci de lapte, cu peste 900
înfăptuit mai pu(in. N u! Astăzi concomitent construcţiile pentru astăzi mult apreciată şi stimulată. Măr­ TRATAN BOJIŢĂ oi, cu 180 de porci din care
turie stau premiile şi distincţiile pri­ secretarul Gomifetului raional 25 scroafe. Am construit pînă
în toate coifurile ţării noul te în- animale. In anii din urmă s-au mite de formaţiile artistice de ama- acum 3 grajduri, o magazie de
pentru cultură şi artă cereale pentru 50 vagoane, un
timpină la primii paşi şi te în­ construit in gospodăriile colective ^ coteţ pentru 2.000 păsări, o us-
cătorie de tutun, o moară de
soţeşte peste tot. Şi dacă ai să din raion 65 de grajduri pentru j ciocane. Am cumpărat 2 auto­
camioane. Fondul de bază al
vii prin regiunea noastră am să-ţi 5.145 capete vite mari, 19 saiva- ţţ gospodăriei noastre a crescut
anul acesta la peste 2.400.00 lei.
arăt toate aceste înfăptuiri cu min­ ne pentru 11.300 oi, 11 materni- }
O dată cu dezvoltarea gospo­
ărie. Or, tocmai faptul că peste tăţi pentru scroafe, 23 silozuri din dăriei, au crescut şi veniturile
colectiviştilor, viaţa lor a deve­
tot în patria noastră, roadele con­ beton cu o capacitate ds 475 va- ] nit îmbelşugată. Foarte mulţi
colectivişti şi-au construit din
ducerii înţelepte de către partid goane. 3 aceste venituri case noi.

se măsoară în sute şi mii de con­ Acestea sînt pe scurt cîteva din 1 Gospodăria colectivă a făcut
traiul colectiviştilor să fie ci­
strucţii industriale şi social-cultu- numeroasele înfăptuiri din raionul « vilizat. Mulţumirea şi recunoş­
tinţa noastră o adresăm parti­
rale, în bunăstare pentru toţi oa­ nostru, înfăptuiri care ne bucură dului care ne-a îndrumat' fie­
care pas şi care ne îndrumă
menii muncii, in conştiinţă înaltă, pe toţi şi care na îndeamnă spre mereu să ne dezvoltăm şi să
ne întărim gospodăria colectivă,
mă impresionează şi mă bucură altele şi mai frumoase. Parspec- ¦) izvorul belşugului şi fericirii în
casele noastre.
nespus de mult.., tivele sînt măreţe. Ele au fost tra- 1
IOAN KRAMPULTZ
Oaspetele avea dreptate. Pe toţi sate de partid şi, pentru fiecare J preşedintele G.A.C.

ne impresionează şi ne bucură dintre noi, este o mîndrie să con- 1 din Clinic

succesele pe care le obţine po­ tribuim cu toate eforturile la tn- J Colectiviştii din Gîrbova ri­
dică în flecare an noi con­
porul nostru condus de partid in făptuirea lor. .« Lucrez de 32 de ani în fabrică. Am cole. Acum produce 26, iar pentru strucţii gospodăreşti. El au con­
struit in acest an un grajd, o
desăvîrşirea construcţiei socialiste. TEODOR M ALIG U ŢA } trăit două v ie ţi: una plină de mizerie anul viitor sînt prevăzute alte 25 ar­ uscătorie pentru tutun, un ga­
raj pentru maşini şi vor termi­
Şi aceasta cu atît mai mult cu cil vicepreşedinte al Comitetului } In oraşul Sebeş a fost construită, aşa cum se vede şl din fotografia de în timpul regimului burghezo-raoşie- ticole noi. Toate secţiile au fost în ­ na în curînd construcţia celui
faţă, o frumoasă casă raională de cultură. Ea a fost dată în folosinţă în ' dc-al doilea grajd din planul
participăm la înfăptuirea lor şi executiv al Sfatului popular ] cursul anului trecut. resc şi alta, diametral opusă, lipsită de zestrate cu utilaje noi, de mare pro­ pe acest an.

apoi Ie simţim roadele. raional Sebeş T -ao*««a«n~ orice griji, plină de fericire, în anii ductivitate, iar în procesul de produc­ un aparat da radio

In raionul nostru, cei mai virşt- V puterii populare. ţie s-a introdus croirea mecanică a O dată cu electrificarea a pătruns fot
nici, îşi amintesc de viaţa plină n mai mult şi radioul în satele raionului
In timpul care a trecut de la na­ tricotajelor şi mecanizarea vopsirii cio- nostru. In anii regimului burghezo-m o­
de mizerie pe caro o trăiau tn T şieresc existau, în tot raionul, numai
ţionalizare, în locul unei făbncuţe ve­ rapilor. cîteva zeci de aparate de radio la chia­
timpul regimurilor burghezo-moşie- ] buri, moşieri şi speculanţi. Astăzi, nu­
Cifre şl fapte chi, se înalţă astăzi mîndră şi semea­ Dacă în timpul stăpîniril capitalis­ mai reţeaua de radioficare cuprinde I 1
localităţi cu un număr de 4294 abonaţi.
reşti, muncitorii forestieri de 'pe Tri p l i n ă . * O mare atenţie s-a acordat îti ţă fabrica noastră. Transformările sînt te nici nit putea fi vorba despre ocro­ In afară de reţeaua de radioficare, iu
anii puterii populare în raionul Sebeş raion există şi un număr de 4.570 apa­
1Valea Sebeşului, muncitorii din întreţinerii şl refacerii drumurilor. In mari, rezultatele sînt foarte bune. Un t ir e a , sănătăţii muncitorilor, cu totul rate de radio. Numai în comuna Pe-
ultimii ani numai, au fost refăcute dru­ treşii sînt 548 aparate de radio, în Săs­
,celelalte făbncuţe ' stăpinite de 'pa­ Sfatiiintle de maşini şi tractoare sînt an o producţie de 3.560 kg. orz şi muri cu macadam cilindrat In lungi­ exemplu ed ificator:- productivitatea,, alta este situaţia, astăzi. In ,cadru l fa­ ciori 409, în Miercurea 444, în Giuiţa
me da 05 km. S-a construit apoi un 263 etc.
troni, ţăranii din satele înrobite de ] dotate an de an cu maşini şi tractoare 2.600 kg. grîu la ha., cei din Râhău drum între Ungurei şi Roşia de Secaş muncii din anul acesta este cu 77 la bricii noastre funcţionează un dispen­
în lungime de 8 km., iar 11 km. de In prezent, peste 40 la sută din nu­
chiaburi şi moşieri. Dar astăzi toa­ 1 noi care ie permit să execute, pe ogoa­ 3.200 kg. orz Ia ha., iar noi, la Mier­ drum, a fost pavat. sută mai mare ca aceea din anul 1948, sar modern înzestrat cu cadre bine mărul familiilor din raion au în casă
aparate de radio sau difuzoare. Aceasta
te acestea sînt amintiri triste, vre­ ) rele înfrăţite ale colectiviştilor, un com ­ curea, 2.500 kg. grîu la hectar. Ase­ • Tot pentru îmbunătăţirea trans­ (ar valoarea producţiei globale este cu pregătite. Preţuirea muncii noastre înseamnă că aproape tot la două fa­
porturilor s-au construit 35 de poduri milii există un aparat de radio sau di­
muri care nu se vor mai întoarce plex de lucrări agrotehnice la un nivel menea exemple se pot da multe pen­ din care 24 din beton armat. Astfel aproape 45 de milioane lei mai mare se reflectă şi prin faptul că din anul fuzor.
de poduri s-au construit în localităţile
niciodată. Muncitorii forestieri de calitativ tot mai înalt S.M.T. din tru că toate gospodăriile colective au Pianul de Jos, Săsciori, Răhău, Poiana. faţă de aceeaşi perioadă. 1948 şi pînă acum salariul mediu a FILARET CH IRUŢA
611nic etc. responsabilul subredacţiei voluntare
pe Valea Sebeşului nu mai dorm 1 Miercurea, care deserveşte gospodăriile realizat producţii mari. An de an, fabrica noastră s-a ex­ crescut cu peste 400 ici. ®u adevărat
azi „pe unde apucă“ ci in cabane i colective din raionul nostru, a pri­ Datorită sprijinului şi ajutorului pe ® Numeroase sate îndepărtate de tins cu noi hale de lucru. Numai în se poate spune că viaţa astăzi devine Sebeş
confortabile, munca lor se uşu­ 1 mit numai în acest an 59 tractoare, 19 care colectiviştii noştri îl primesc din centrul de raion au fost electrificate. 1957 au intrat în funcţiune 5 hale noi , pe zi ce trece mai frumoasă şi mai
Printre acestea amintim Pianul de eu o suprafaţă industrială de aproape fericită.
rează tot mai mult prin mecani­ combine pentru cereale, 35 maşini pen­ partea partidului şi statului, ei reuşesc Sus, Laz, Sacoviţa, Jina, Deal, Gârpi-
niş, Păuca, Sîngătin şi altele.
zarea lucrărilor grele, au la dis­ tru semănat porumb, 20 de cultiva­ să smulgă an de an pămîntului rod 3.000 m.p. Anul trecut a intrat în func­ ANA d r a g h ic i
o Pentru îmbunătăţirea asistenţei ţiune o secţie nouă de lenjerie. La ajutor de maistru fabrica
poziţie asistenţă medicală, săli de toare, 35 semănători pentru păioase şi tot mal bogat.

cultură, aparate de radio, maga­ alte agregate. Dacă acum 10-12 ani Din robi, cum am fo3t în trecut, am început, secţia producea doar 16 arti- „Sebeşul“ — Sebeş

zine cu produse industriale şi ali­ revenea 1 tractor la 1300 de hectare, devenit astăzi stăpîni ai ogoarelor. Şi
mentare. Ţăranii muncesc cu drag în anul acesta revine un tractor la 170 aceasta o datorăm partidului nostru
în gospodăriile colective, care de­ ha. drag care ne călăuzeşte cu dragoste
vin mari producătoare de cereale, părintească spre o viată tot mai fru­
carne, lapte, îşi clădesc case noi, Lucrînd pămîntul cu maşinile şi trac­ moasă şi înfloritoare.
frumoase, se îmbracă şi mănîncă toarele S.M.T., colectiviştii din raionul
bine, au cămine culturale unde îşi nostru obţin producţii mari. Colecti­ GH. ijO M N A ŞA N
viştii din Gîrbova au obţinut în acest colectivist — G.A.C. Miercurea

petrec cu folos zilele de odihnă. >a a/v es« V
Şi ca să ne imaginăm şi mai

bine viaţa ţăranilor colectivişti din Oricine trece acum prin Dala nu plărie, un pătul pentru porumb cu o medicale, în satele Gîfnic şi Jina s-au
raionul nostru să cităm cîtova ci­ poate să nu vadă profundele trans­ capacitate de 10 vagoane, 5 silozuri de construit dispensare noi, iar în alte 4
fre. Iată, numai intr-un an (1060— formări ce s-au produs aici în anii 80 vagoane, două garaje, coteţe pentru sate s-au amenajat dispensare medi­
1961), colectiviştii şi-au construit de democraţie populară. Mărturie sînt 3.000 de pui şi un saivan pentru 1.500 cale.
din veniturile obţinute de la gospo­ şcoala cu 9 săli de clasă, căminul cul­ de ol.
dăriile colective 1.200 case noi. tural, cinematograful, magazinul uni­ ® In anii 1961 — 1962, tn raionul
Peste 4.500 de ţărani colectivişti versal, dispensarul, electrificarea satu­ Dacă în trecut mergeau la şcoală Sebeş, gospodăriile colective au plantat
ou aragaze. In satele raionului lui, casele noi ale colectiviştilor c.ît numai copiii celor bogaţi astăzi copiii cu pomi fructiferi 217 ha., iar cu vie
s-an construit în anii puterii popu­ şi noile construcţii din gospodăria noştri învafă la cele mai înalte şcoli 105 ha.
lare 11 şcoli de 8 ani şi 7 şcoli colectivă printre care se num ără: 9 din tară. Din rîndttrile colectiviştilor
de 4 ani. Pentru dezvoltarea acti­ grajduri cu o capacitate de 700 capete noştri s-au ridicat .pînă acum 16 pro­ « In raion funcţionează 35 cinemato­
vităţii cultural-arlislice s-au con­ fesori, 7 ingineri, 3 jurişti, un medic grafe, din care 33 la sate: Numărul
struit o casă raională de cultură vite mari, o maternitate pentru scroa­ şi mulţi tehnicieni de diferite speciali­ spectatorilor de la sate a fost, tn pri­
şi 16 cămine culturale noi, în care tăţi. Toate acestea ilustrează viaţa nouă mele 7 luni ale anului, de 214.849.
fe, 3 magazii de cereale cu o ca păci- a satului nostru.
v..„r•- A . BUCUR şi
1 |tate de 140 vagoane, un atelier de tîm-

V. P îŢ A N

secretarul organizaţiei de partid M . TEODOR

din G.A.G. Daia corespondenţi

Noua secţie âe lenjerie de la fa brica „Sebeşul“ , din fotografia noastră, ţ se îngrijea nimeni. Aşa era pe magazine de alimente şi brutării la an schimbai complet condiţiile lor |
c. fost dală în funcţiune la începutul anului trecut. Aici se produc 26 sor­ In anii regimului nostru demo- atunci. punctele Oaşa şi Ciban. In acest fel de muncă şi de viaţă, muncitorii fo- #
timente de lenjerie pentru copii şi ad uiţi, muncitorilor forestieri li se va asi­ restieri sînt adine recunoscători parii- f
crat-popular s-au schimbat complet Astăzi, pe Valea Sebeşului sînt gura tot timpul pîine proaspătă, de dului. Antrenaţi în întrecerea socia- \
şi condiţiile de muncă şi de viaţă peste 50 de cabane cu un spaţiu lo­ calitate bună. acolo sus, aproape de listă, dovedesc prin fapte că ştiu să k
ale muncitorilor forestieri. Pe Va­ cativ de peste 2.200 m.p. Numai în locurile Ier de muncă. traducă în viaţă sarcinile trasate de $
lea Sebeşului, la tot pasul te în- acest an se vor construi şi da in partid. Numai în primul semestru al $
timpină, începînd de la Sebeş şi folosinţă. în diferite parchete, 4 ca­ O dală cu schimbarea condiţiilor acestui an, prin reducerea preţului ^
pînă la Oaşa. realizările înfăptuita bane noi. Cabanele sînt dotate cu de viaţă s-au schimbat şi condiţiile de cost, ei au realizat peste 600.000
în anii puterii populare. paturi şi tot cazarmamentul nece­ dc muncă In multe parchete se lu­ lei economii. l.F. Sebeş a realizat
sar. Aproape fiecare cabană este crează în prezent complet mecanizat. planul la toate sortimentele fiind
Muncitorii forestieri mai vîrstnici dotată cu aparat de radio. Cabanele Parchetele noastre sînt dotate cu 5 fruntaş pe regiune. In luna iulie,
povestesc adesea, celor mai tineri, de la jlunetele Tău şi Oaşa sînt elec­ funiculare, 15 fierăstraie mecanice toate mecanismele şi-au realizai pla­
cit de grea era munca şi cit de ama­ trificate. La cabanele din punctele „Drujba“, tractoare etc. In prezent nul la scos-apropiat.
ră ara viaţa lor in timpul regimu­ de exploatare sini 14 biblioteci vo­ sînt în curs de construcţie alte două
lui burghezo-moşieresc, cînd cîţivo lante. Chiar zilele trecute, bibliote­ noi funiculare, o linie decauville. Noi ne mîndrim cu muncitori
exploatatori romini şi firme străine carul comitetului sindicatului de la Se construiesc mai multe drumuri fruntaşi ca Dumitru Orăşan, Nicolae
prădaţi fără milă falnicile păduri l.F. Sebeş, Iov. llie Mihu, a adus auto forestiere pentru ca în' urmă­ Bărbuş, loan Maier, loan Ştefan,
de pe frumoasa Vale a Sebeşului. în exploatări un nou lot de 200 vo­ torii ani să se poată renunţa com­ Nicolae Ghioancă. Vasile Orăşan,
In acele timpuri — povesteşte mun­ lume de cărţi noi pentru bibliotecile plet la plutirea liberă — mijloc de Petru Uaţegan, loan Alonian, Pe­
citorul Vasile Orăşan — mergeam volante. Săptămînal, numai în sec­ transport ane depreciază mult ca­ tru Sicoe, care îşi aduc o importan­
pa jos de la Sebeş la Oaşa, cale torul de exploatare Oaşa, se difuzea­ tă contribuţie la îndeplinirea sarci­
dc 60 de kilometri, cu desagii cu ză 1.565 ziare, în afară de reviste litatea materialului lemnos şi cau­ nilor de plan.
merinde, ţapina, fierăstrăul şi secii- şi alle publicaţii, adică peste 250
j rea in spate. Despre cabane, paturi, de bucăţi zilnic. zează pierderi mari de masă lem­ Cele relatate sînt doar numai cî-
cearşafuri, pături, perini nici vorbă tcya aspecte mai importante care
Locuinţele noastre erau bordeile Magazinele sînt bine aproviziona­ noasă — iar transportul să se facă oglindesc transformările care au
acoperite cu scoarţă de brad, patul te cu diferite articole industriale şi avut loc în sectorul forestier, con­
— cetina sau frunzişul, perina —- alimentare, , care dau muncitorilor fo­ mimai cu mijloace auto şi remorci. diţiile noi de muncă şi de viaţă ale
desagii. De acoperii se acoperea fie- muncitorilor noştri forestieri.
? care cu ce avea. Nu aveam maga- restieri posibilitatea să cumpere tot Introducerea tehnicii noi în exploa­
| zine de alimente ca astăzi şi eram CLEMENT BODEA
j lipsiţi complet de asistenţă inedicală. ce doresc, aproape ca la oraş. In tările forestiere uşurează efortul fi­ şeful sectorului de exploatare
6 De cei accidentaţi, s-au bolnavi, nu
prezent sînt în construcţie două noi zic, măreşte productivitatea muncii Oaşa — l.F. Sebeş

şi cîşţigul muncitorilor.

Pentru toate aceste realizări, care