Page 27 - 1962-08

m v M i i i i rs m m n s M ü i m Nr. 2370

Apelul Festivalului Mondial ULTIMELE ŞTIRI ULTÎMEXË Ş T I R I U L T I M LE Ş T I R I
al Tineretului şi Studenţilor

adresat tineretului lumii

HELSINKI 7 (Agerpres). — tului şi Studenţilor au adoptat
Participanţii la cel cie-al Vin-
lea Festival Mondial al Tinere- următorul apel adresat tinere­
tului lu m ii:

, / „Scumpi prieteni, tineri di n întreaga lume ! Pentru interzicerea imediată a armei nucleare Şedinţa Comisie!
In numele lor, 18.000 de tine ri şi tinere din 137 de ţări par­

ticipanţi la cei de-aî VlII-lea Festival Mondial al Tineretului Chemarea Caaierlatei mandiale permanente C. L L R.
şi Studenţilor pentru pace şi prietenie vă adresează un me­ de ea Tokio pentru statistică
saj al păcii şi prieteniei care constituie o dovadă a încrede­
rii şi speranţei tineretului în viitor. MOSCOVA 7 (Agerpres). —

Tineretul 'Africii, Americii, A siei, Europei şi Oceaniei re­

prezentat la Helsinki de 1.500 de organizaţii de toate orien­ TOKIO 7 (Agerpres). — TASS tran­ militare, înarmarea Japoniei şi Germa­ In zilele de 3 şi 4 august In H avana se expune o son­
tările, conştient de răspunderea sa în legătură cb primejdia smite : niei occidentale cu arme rachetă şi ar­ 1962 a avut loc la Moscova pri­ dă de petrol romînească.
unui război mondial, se adresează, de asemenea, tuturor po­ me nucleare — se arată în chemare — ma şedinţă a Comisiei perma­
poarelor lumii şi guvernelor lor exprimîndu-şi încă o dată hotă. Cea de a 8-a conferinţă mondială ridică probleme de importanţă deose­ nente a Consiliului de Ajutor In cadrul expoziţiei organiza­
rîrea lor de nezdruncinat de a apăra pacea în întreaga lume. pentru interzicerea armei atomice şi cu bită. Sporirea forţelor Bundeswehru- Economic Reciproc, pentru sta­ tă de Institutul cuban de re­
hidrogen şi preîntîmpinarea unui răz­ lui german şi a forţelor japoneze de tistică. surse minerale (I.C.R.M .), se
Am petrecut aici zece zile de neuitat. Am confruntat punc­ boi nuclear, care şi-a încheiat lucrările „autoapărare“ reprezintă o primejdie montează o sondă construită în
tele noasfVe de vedere şi am avut schimburi de păreri. Noi la 6 august la Tokio, a adresat popoa­ serioasă pentru ţările vecine. Trebuie La şedinţă au participat de­ Republica Populară Romînă.
ne-am călâfuzit în activitatea no astră de căutarea a ceea ce avem relor din întreaga lume o chemare la dusă lupta împotriva reînvierii în ce­ legaţii ale ţărilor membre ale care va constitui unul din
comun, a ceea ce ne uneşte. Am învăţat să ne înţelegem unii pe lupta pentru interzicerea imediată a ar­ le două ţări a militarismului sprijinit Consiliului: R.P. Bulgaria, R.S. punctele de atracţie ale acestei
alţii şi am devenit prieteni. mei nucleare, pentru dezarmare gene­ şi încurajat de Statele Unite. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P.
rală şi totală. Mongolă, R.P. Polonă, R.P. Ro­
Festivalul de la Helsinki cu întîlnirile sale frăţeşti mani­ Chemarea cere popoarelor din întrea­ mână, R.P. Ungară şi U.R.S.S.
festaţiile sale, spectacolele artiştilor şi competiţiile sporti­ In prezent oamenirea este ameninţată ga lume să desfăşoare în septembrie
ve au constituit cea mai îna Ită expresie a voinţei comnne de primejdia războiului nuclear, se spu­ in fiecare ţară, o campanie hotărîtă Comisia permanentă a C.A.E.R.
a tinerei generaţii de a obţine triumful păcii, prieteniei şi în­ ne în chemare. Una din cauzele primej­ pentru ca toate puterile nucleare să în­ pentru statistică a examinat
ţelegerii reciproce între popoare, de a încetăţeni pretutindeni diei războiului nuclear este ameslecul cheie un acord privitor la interzicerea probleme organizatorice ale ac­
dreptul la independenţă naţion ală şi de a pune descoperirile şi militar al imperialiştilor în lupta pen­ experienţelor, pentru interzicerea tota­ tivităţii sale şi a aprobat pla­
cuceririle ştiinţei şi tehnicii în slujba omenirii. tru suveranitatea naţională şi inde­ lă a armei nucleare, pentru dezarmare nul de activitate al Comisiei
pendentă şi în mişcarea de eliberare generală şi totală. pentru semestrul II al anului
Prin puternicele noastre m anifestaţii de la festival am a coloniilor. 1962.
'demonstrat voinţa noastră corn ună de pace şi prietenie între Trebuie să cerem ca viitoarea se­
popoare, năzuinţa spre încetarea tuftiror experienţelor nuclea­ Ga urmare a seriei de explozii nu­ siune a Adunării Generale a O.N.U. — Şedinţa Comisiei a decurs
re şi interzicerea armei atomice, spre încheierea unui tratat de cleare efectuate de Statele Unite la m a­ se arată în chemare — să prevadă pla­ intr-o atmosferă de unanimita­
dezarmare, spre triumful principiilor independenţei naţionale şi re altitudine în regiunea Oceanului P a­ nuri concrete îndreptate spre afingerea te, prietenie şi colaborare fră­
coexistenţei paşnice a statelor cu regimuri sociale diferite. cific, se spune în continuare în chemare, acestui scop. ţească.
pregătirile pentru un război nuclear
Acum cînd adresăm acest apel tuturor oamenilor fără nici s-au accelerat şi primejdia izbucnirii In încheierea chemării se spune : să ¦Mi
o deosebire, promitem să ne consacram luptei comune pentru războiului în Asia s-a intensificat. întărim solidaritatea internaţională,. să '
pace şi să ne dăruim toate forţe le pentru triumful prieteniei şi unim strîns forţele largi iubitoare de Fam Van Dong: P o p o r u l Voefraam u
înţelegerii reciproce între tinerii şi popoarele lumii. Cerem ca toate puterile nucleare să pace în jurul mişcării noastre, să ză­
încheie imediat şi necondiţionat un dărnicim pregătirea războiului nuclear de sud ferm hotârîT
Fie ca imitatea noastră, cimentată prin festivai, să se in acord cu privire la interzicerea expe­ şi să luptăm în continuare pentru do-
tărească şi să se lărgească I Fie ca ea să devină unitatea tine­ rienţelor nucleare. Pentru aceasta tre­ bîndirea independenţei naţionale şi sta­ sa o mă victoria
retului din întreaga lume ! buie să fie luate în seamă propunerile bilirea păcii generale.
prezentate de cele opt ţări neutre la HANOI 7 (Agerpres). — In ciuda acordurilor de la Ge­
Tineretul din întreaga lume reprezentat la festival adre­ conferinţa de la Geneva.
sează acest apel, expresie a do rinţei sale de a obţine triumful Situaţia din Vietnamul de sud neva, a spus în continuare pri­
păcii şi prieteniei în Întreaga lume, întregii tinere generaţii“.

înapoierea în tară a delegaţiei tineretului romîn Crearea zonelor denuclearizate — se îm potriva înarmării îndurerează pe fiecare vietna­ mul ministru, S.U.A. au adus expoziţii. Această instalaţie
oare a luat parte la Festival arată în continuare în chemare — este mez, a declarat primul ministru în Vietnamul de sud mii de poate perfora pînă la o adîn­
extrem de importantă pentru preîntîm­ consilieri şi personal militar, cime de 3.200 de metri.
pinarea răboittlui nuclear. Trebuie gră­ atomice al Republicii Democrate Viet­ precum şi sute de mii de tone
bită crearea de zone denuclearizate din nam, Fam Van Dong, într.o de armament. La Saigon a fost In clişe u : M uncitori şi teh­
care să facă parte tarile Asiei şi din creat comandamentul militar nicieni lucrînd la montarea in­
Marti ia amiază s-a înapoiat în ţară şi elevi, prezent! pe aeroport au făcut regiunea Oceanului Pacific — din Ja­ R. F. G. convorbire cu un corespondent american. Fam Van Dong a ci­ stalaţiei.
delegaţia tineretului din R. P. Romînă solilor tineretului nostru la Festival o ponia oină în S.IJ.A. — prcc un şi alte al postului de radio Moscova. tat o serie de acţiuni cu caracter
care a luat parte la cel de-al VII 1-lea primire călduroasă şi entuziastă. regiuni sie lumii. terorist şi agresiv săvîrşite de La A ce r«: Miting
Festival mondial at Tineretului şi Stu­ BONN 7 (Agerpres). — Cauza directă a acestei situaţii militarii americani şi acoliţii
denţilor de ia Helsinki. Pe aeroportul Ansamblul artistic al Uniunii Tine­ Participanţii la conferinţă cer des­ Cu prilejul aniversării bombarda­ o constituie politica interven- lor ngodinhdiemişti împotriva de protest împotriva
Băneasa, în întîmpinarea delegaţiei au retului Muncitor, care a participat ia fiinţarea tuturor blocurilor militare mentului atomic de la Hiroşima, zi­ ţionistă a Ş.U.A., regimul dicta­ populaţiei sud-vietnameze. atentatului la viata
venit secretari ai G.G. al U.T.M., ac­ cel dc-al VlII-lea Festival mondial a! opUse, lichidarea bazelor militare de lele trecute au avut loc în diferite torial fascist al lui Ngo Dinii
tivişti ai G.G. al U.T.M. şi ai Comitetu­ Tineretului şi Studenţilor de la Hel­ pe teritorii străine şi evacuarea tutu­ oraşe din Germania occidentală de­ Diem. Dorinţa arzătoare a celor 14 lui K. Nkrumah
lui orăşenesc Bucureşti al UT.M. Nu­ sinki întreprinde în prezent un turneu ror trupelor străine. milioane de locuitori ai Vietna-
în Uniunea Sovietică. monstraţii împotriva înarmării atomice. Rezofufia coniannfsi mulu de sud, a spus în conti­ AGORA 7 (Agerpres). —
meroşi tineri şi tinere din întreprinde­ In condiţiile primejdiei crescînde După cum relatează agenţia DPA, Perfidului unii nuare Fam Van Dong, este de La 6 august peste 500 de repre­
(Agerpres). create de tratatele militare şi bazele asemenea demonstraţii au avut loc în a obţine independenţa, democra­ zentanţi a diferite mişcări naţionale şi
rile şi instituţiile Capitalei, studenţi ţia, pacea, neutralitatea şi pros­ patriotice din Africa s-au adunat la
oiaşele Dusseldorf, Hanovra, Bruns­ al independeniei naţionale peritatea, de a crea- condiţiile Acera la un miting dc protest îm po­
necesare pentru aplicarea acor­ triva atentatului la viaţa preşedintelui
Lucrările Congresului Un comunicai al Guvernului Provizoriu wick şi Bremcn. Membrii organiza­ din Rhodesia de nord durilor de la Geneva, Poporul Ghaneî, Kwame Nkrumah.
ai Republicii Algeria ţiei „Campania împotriva morţii ato­ Vietnamului de sud este ferm
O. I.Z. mice“ au distribuit manifeste cerînd LUSAKA. - hotărît să obţină victoria în In rezoluţia adoptată ia miting se
ALGER 7 (Agerpres). — In comunicat se subliniază publicului să se opună înarmărilor Tim p de trei zile în localitatea această luptă dreaptă. Vietna­ spune: „declarăm că sîntem hotărît!
BUDAPESTA1 7 (Agerpres). — Cancelaria Guvernului Provi­ In acelaşi timp că Guvernul atomice, inclusiv împotriva înarmării Mazabuka s-au desfăşurat lucrările mul este o Singură ţară şi o să intensificăm lupta împotriva impe­
In dimineaţa zilei :de 7 august zoriu al Republicii Klgeria a dat Prbvizoriu va continua să exis­ atomice a Bundeswehrului. conferinţei Partidului unit al inde­ singură naţiune. rialismului, neodolinialismultii şi agen­
cel de-al V-lea Congres al Or­ publicităţii la 7 august un co­ te pînă la convocarea şedinţei pendenţei naţionale din Rhodesia de turilor lor.
ganizaţiei Internaţionale a Zia­ municat In care se spune că ordinare a Consiliului naţional S. U. A. nord. Primul ministru a subliniat
riştilor şi-a continuat lucrările „Împuternicirile pe care le-a al revoluţiei algeriene prevăzu­ In 'rezoluţia finală ' adoptată “ la 6 că guvernul R. D. Vietnam a fo r­ Acest act ruşinos, se subliniază în
în şedinţă plenară. Dezbaterile deţinut pînă acum Guvernul tă pentru septembrie a.c. N E W -YORK 7 (Agerpres). — august de membrii Partidului unit al rezoluţie, arată limpede că imperialiştii
au avut loc pe marginea rapor­ Provizoriu al Republicii Alge­ In legătură cu comemorarea tragi­ independenţei naţionale este condam ­ mulat în repetate rînduri propu­ şi agenţii lor care ieri au asasinat
tului de activitate al O.I.Z. pre­ ria, vor fi deţinute de acum Plenara Comitetului cului bombardament atomic de la nată cu asprime colaborarea autori­ mişeleşte pe Patrice Lumumba, au re­
zentate de Jiri Meisner, secre­ înainte de Biroul Politic* al administrativ al E.D.A. neri concrete îndreptate spre curs astăzi încă o dată la asasinat pen­
tar genetal al Organizaţiei. Frontului Naţional de Elibera­ Hiroşima, la 7 august a avut loc la tăţilor din Rhodesia de nord cu se- tru a transforma din nou continentul
A TEN A 7 (Agerpres). — realizarea păcii şi unităţii ţării, nostru într-o colonie".
In după-amiaza aceleiaşi zile, New York o mare demonstraţie. cesioniştii katanghezi. Se cere dc ase­
Congresul şi-a continuat acti­ pe care autorităţile dlemiste le-
vitatea pe Comisii discutând In piaţa Organizaţiei Naţiunilor menea, desfiinţarea Federaţiei Rhode-
au respins însă cu încăpăţânare.
Unite a fost organizat un miting de sici şi Nyassalandului şi trecerea pu­

protest împotriva bombardării H iro- terii politice în mîinile populaţiei

şimei şi de solidaritate cu locuitorii africane care constituie o majoritate

din Hiroşima şi Nagasaki. absolută în aceste teritorii.

4 «-O-

probleme profesionale. re a Algeriei. In zilele de S şi 4 august a avut Procesul unor spioni prinşi în R. D. Vietnam rm: Demonstraţii împotriva segregaţiei rasiale
loc la Atena a 8-a plenară a Co-

Proclamarea independenţei Jatnaicăi îritetului administrativ al partidului HANOI 7 (Agerpres). — au fost la scurtă, vreme ares­ W A SH IN G TO N 7 (Agerpres). - „D in luna decembrie şi pînă azi,
Uniunea Democrată de Stingă (E.D.A.) După ctum anunţă Agenţia taţi. Agenţia United Press International în statul Georgia — transmite UPI
KINGSTON 7 (Agerpres). — s-au stins pentru a se reaprin­ consacrată problemelor situaţiei inter­ Vietnameză de Informaţii, la 6 informează că în oraşul Albany (sta­ — au fost arestate aproxim ativ 1.100
Mai multe zeci de mii de per­ de în momentul cînd drapelul ne actuale şi activizării luptei popu­ august au fost judecaţi de tri­ Din declaraţiile lor. a reie­ tul Georgia), au continuat dem on­ persoane, în cursul demonstraţiilor
soane s-au adunat în noaptea jamaiean a fost înălţat în su­ lare, precum şi problem elor legate de bunalul din Vinh Linh (provin­ şit că în cadrul „grupului de straţiile populaţiei de culoare îm­ împotriva segregaţiei rasiale“.
de duniinică spre luni pe sta­ netele noului imn naţional. pregătirile în vederea celui de-al observaţie“ ei au fost instruiţi potriva practicilor segregaţioniste.
dionul din Kingston pentru a doilea Congres al partidului. cie situată la nord de linia de în domeniul sabotajului, spiona­
asista la ceremonia proclamă­ Jamaica, a treia ţară de lim­ demarcaţie), alţi trei spioni sud- jului, paraşutism şi război psi­ =flfts=
rii independenţei Jamaicăi, în bă engleză de pe continentul După cum anunţă ziarul „A vgh i“, vietnamezî. hologic, de ‘ către specialişti
prezenţa lui Alexander Busta­ american, va deveni membră a plenara a adoptat o hotărîre care pre­ americani. Obiectele şi muni­ poveste eu cf0/ e/
mante, primul ministru al nou­ Commonwealthului britanic. vede intensificarea luptei populare Ecuzaţii au declarat în faţa ţiile confiscate sînt, de aseme­
lui stat, şi a oaspeţilor invitaţi. împotriva politicii guvernamentale a tribunalului că au fost instruiţi nea, de provenienţă americană. V* Un redactor al săp- să refuze. Atunci Comunităţii economi- !!j
In momentul cînd drapelul bri­ Agenţia Associated • Press războiului rece, împotriva pericolului
tanic care a fluturat deasupra anunţă că guvernul Bustamante de fascizare a ţării, pentru pace, de­ de specialişti americani şi că au După cum relatează Agenţia I tămÎTialtilui „France magnatul şi-a schim­ cc europene au reuşii
Jamaicăi timp de peste trei a trimis o telegramă Organiza­ mocraţie, amnistie generală, pentru făcut parte din „grupul de ob­ Vietnameză de Informaţii, aces­ Observaleur“ a rămas bat tactica. A înce­
secole a fost coborît, luminile ţiei Naţiunilor Unite, cerînd pri­ drepturile vitale ale oamenilor mun­ ta este al treilea proces din fără slujbă din cau­ put să ducă tratative să păcălească tinerele -jl
mirea Jamaicăi ca membră a cii şi pentru transformări democratice servaţie“ american care se ocu­ ultimele 16 zile. la care au fost za unei povestiri care pentru însurătoare pri-
organizaţiei mondiale. în ţară. pă cu trimiterea de spioni în judecaţi spioni sud-vietnamezl. a stârnit multa vîlvu vindu-şi viitoarea mi­ state africane, lipsite Jj»
R.D. Vietnam. Paraşutaţi anul y în lumea economişti-reasă ca pe o persoa­
trecut, în provincia Vinh Linh, Primul proces a avut loc la de experienţă, promi- 1;.
22 iulie. In cadrul acestui pro­
activitatea grupărilor politice pe care ces au fost judecaţi 12 spioni. ţindu-le un ajutor î.n ţţ
şe poate bizui acesta a fost stînjenită Al doilea, la 25 iulie, a judecat
de încetineala cu care el şi-a adus Ia alţi doi spioni. valoare dc două ori
îndeplinire propriul program de politică
Brazilia iese din „imobilism 16 internă. Frontul de Eliberare Naţionala Pe scurt @ Pe scurt fiţ lor din Europa occi-nă cu aceleaşi drep­ mai mic decit cel cc- jf
iniţiat de Lionel Brizola, guvernatorul
provinciei Rio-Grande-dc-Sul şi format n IA LTA . — Regele Afganistanu­ ăi denlală fi care a in­ turi. Asta numai pînă rut. In realitate, suma ,j*
din cei ce au zădărnicit în august lui, Muhammed Zahir Şah a sosit la
1961, după demisia preşedintelui Q ua­ 6 august la Talia, mare staţiune bal­ dignat la culme pe ce şi-o face interesul. acordată (şase sule de h-
dros, o încercare de lovitură de stat neară sovietică de pe coasta de sud
antidemocratică reprezintă o forţă rea­ a Crimeci, unde se va odihni. 4M marii magna/i ai Pie­ Toate ar fi fost bu­ milioane de dolari). (ţ
lă. Acum, pentru a putea înfăptui „re­
O particularitate a legislaţiei bra­ ultraconservatoare pe care preşedintele o mişcare formidabilă ridică masele formele radicale de care ţara are ne­ ® SA N TIA G O . — La Santiago şi-a ţei comune. ne şi la locul lor, nu este decit o fie- jit
ziliene, a determinat cu o lună şi ju­ Goulart a considerat-o inacceptabilă. populare care aspiră la revoluţie sau voie" cerute de 16 guvernatori brazili­ încheiat lucrările cel dc-al IlI-lea
mătate în urmă demisia primului mi­ Formal criza a încetat o dată cu inves­ cel puţin la reforme în adîncime. Pe eni intr-un memoriu trimis nu de mul! Congres al Centralei Unice a oam e-. Pe scurt, subiectul dacă redactorul revis­ ţiune, pentru că pro-
nistru, Tancredo Neves care, dorind să tirea celui de-al treilea candidat, Bro­ dc o parte, o dreaptă nuinericeştc ne­ la Brasilia, Goulart doreşte să parali­ niior muncii din Chile.
candideze în alegerile parlamentare de chado Da Rocha. Unii observatori po­ însemnată ; pe de alta, o stingă care zeze împotrivirea Congresului. nuvelei redactorului tei franceze şi-ar fi dusele statelor africa-
la 7 octombrie pentru un mandat dc litici au fost surprinşi de votul de în­ grupează în jurul ei cvasitotalitatea na­ Congresul a aprobat propunerea ca
deputat federal, trebuia să renunţe, în vestitură acordat dc parlamentul bra­ ţiunii. Or, acest raport între forţele In cartea îui Josue de Gastro „G eo­ între 6 şi 9 septembrie a.c., să fie concediat se rezumă sfîrşit aici povestirea. ne care vor lua dru- }l*
termenul legal, la funcţia sa guver­ zilian Iui Da Rocha care s-a prezen­ reale este exact inversul raportului re­ grafia foamei“ , continentul brazilian convocată o conferinţă sindicală a
namentală. Cum şi alţi miniştri doreau, tat cu un program definit de el în­ prezentat de forţele parlamentare, care ocupă un de neînvidiat Ioc de frunte. oamenilor muncii din America Latină. la faptul că un mare Dar pe redactorul cu mul Pieţei comune vor (¦[
de asemenea, să candideze a devenit suşi ca „program de luptă“ şi pre- ţin în loc cu toată puterea elanul ţâ­ Milioanele de ţărani fără pămînt îşi
necesară constituirea unui nou cabi­ văzînd pe plan extern o politică na- rii către o nouă ordine socială“ . îndreaptă privirile spre ligile ţărăneşti o BERLINUL OCCIDENTAL. — financiar o vrut să pricina nu l-a răbdat fi cu 10 lă sulă mai j(ţ
ţional-indepcndentă, iar pe plan intern şi spre liderul lor Francisco Juliao şi începutul acestei săptămîni a fost
net. Ultimele evenimente arată că criza îi cheamă ia acţiune. Ziarele braziliene marcat la bursa de fonduri din Ber­ se însoare. Cum stă condeiul să nu vină ieftine decit produsele A
Sirii cunoscute împrejurările în care reforme dintre care cea mai impor­ politică din ţară nu a fost rezolvată. scriu că dacă reforma agrară de sus linul occidental printr-o nouă scăde­
tantă urmează să fie reforma agrară. Preşedintele Goulart a ajuns la conclu­ va mai întîrzia mult, este de aşteptat re a cursului acţiunilor. Presa rela­ în obiceiul fiecărui cu o morală. Anume europene care vor «jj
această criză guvernamentală „tehni­ După cum arăta' însă, îndată după 10 zia că pentru a putea duce politica ex­ o reformă agrară de jos. Pe diverse tează că într-o serie de cazuri scă­
că“ a devenit o serioasă criză politi­ iulie, corespondentul din Brazilia al ternă independentă pe care o doreşte căi peste 1.000 de sindicate şi peste 20 derea cursului acţiunilor a atins 40 K capitalist, însurătoarea. — să spună că exact inunda pieţele afri­
că. Candidatura lui Santiago Dantas agenţiei France Presse, Congresul s-a şi pentru a rezolva dificilele probleme dc milioane de ţărani explică conducă­ de puncte.
propusă de preşedintele Goulart a fost hotărît la acest pas pentru că a înţeles interne nu mai trebuie continuată po­ w trebuia făcută în afa ca in povestirea de cane.
respinsă de majoritatea reacţionară a că nu va mai putea prelungi în mod litica exprimată în mod curent de bra­ torilor statului că înfăptuirea reforme­ • CIUDAD DE GUATEMALA. —
Congresului. Trecutul politic al lui D an­ artificii criza, decit cu riscul dizolvă­ zilieni prin cuvintele „să lăsăm lucru­ Agenţia France Presse anunţă că un fel incit să-i aducă faţă se întîmplă azi Bineînţeles că re- !'I
tas nu-1 recomanda ca pe un viitor rii sale, deoarece masele populare în­ rile aşa cum sînt şi să vedem ce o lor promise le-ar consolida poziţiile şi vulcan, care nu mai dăduse nici un
prim-ministru care să înfăptuiască po­ cepuseră să-şi piardă răbdarea. Spe­ să iasă“ . Ziarele braziliene informea­ le-ar asigura definitiv baza de masă semn de activitate din august 1957, ac[iuni fi dividente lucruri asemănătoare prezenlanţii statelor Xj
litica pro-nord-atnericană a majorităţii ranţa parlamentarilor conservatori era ză ca la 8 august, ziua redeschiderii a erupt brusc, ameninţînd mai multe
parlamentare. (Ca trimis special al fos­ că noul guvern, ca şi cele anierioare, parlamentului, guvernul va cere împu­ pentru o politică externă realmente in­ localităţi din departamentul Sacate- noi. Marele industriaş cu... Piaţa comună. africane au rămas de- -jj
tului preşedinte Quadros el a încheiat va putea fi împiedicat pe căi aşa-zis terniciri speciale pe care le va folosi peguez în centrul Guatemalei. Lava,
un acord cu Republică Democrată Ger­ legale de la acţiuni în contradicţie cu pentru organizarea unui referendum dependentă. care iese din craterul situat la 3.800 nu găsea fată cu a- Plini de curtoazie, cei zamăgiţi, iar unii din Jj»
mană. Ga miniştrii de externe a procla­ interesele marilor latifundiari. Căci iată asupra sistemului de guvernămînf din m. altitudine, distruge întreaga vege­
mat o politică de neamestec - în tre­ cum defineşte săptămînalul francez Brazilia. Cum se va comporta oare Congre­ taţie în drumul său. Pînă în prezent vere pe placul său. şase parteneri ai Pie­ ci au plecat supăraţi
burile Cubei şi de respectare a drep­ „Tribune des Nations" raportul de forţe nu se semnalează victime.
tului ei la autodeterminare, a pre­ din B razilia: „O camarilă vrea să „Este cit se poate de necesar că na­ sul în faţa cererii legitime a guvernu­ I Era una, o copilă ne­ ţei comune poartă acasă. J(ţ
zentat la Geneva memorandumul neu­ menţină cu tot dinadinsul această ţară ţiunea să fie convocată pentru un ple­ ® PÂRIS. — După cum relatează
trilor în problema experienţelor nu­ pe calea conservatoare în care se îm ­ biscit înainte de viitoarele alegeri“ se lui ? In zilele care urmează vom afla presa pariziană, în primele şase luni gresă, ai cărei părinţi tratative cu 18 tinere Ncizbutind pe de- |(t
cleare şi s-a pronunţat adesea pentru potmoleşte. In faţa acestei minorităţi spune într-o declaraţie a ministrului ale anului curent, datorită accidente­
dezarmare, pentru extinderea relaţiilor — bogată, turbulentă, dar infimă — brazilian ai apărării, generalul Neison dacă reprezentanţii latifundiarilor şi lor de automobil, şi-au găsit moartea au fost crunt exploa- state africane care plin să-şi păcălească •>)
fcomerciale cu toate ţările lumii. Iată de Meio, publicată luni seara de ser­ în Franţa 5.322 persoane şi au fost
una din declaraţiile lui recente : „între­ viciul de presă al preşedinţiei. Acest ni înalţilor prelaţi catolici acceptă sau rănite 89.326 persoane. !• taţi de industriaş, dar şi-au cîşligat în ulti­ „asociaţii“, cei 6 par- 'jj
cerea îri cadrul coexistenţei este sin­ plebiscit ar avea menirea de a lichi­
gura calc de aplanare a contradicţiilor da antagonismul dintre preşedinte şi nu să se recunoască înfrînţi. i care de ciţiva ani au mii ani independenţa, teneri ai Pieţei comu- >
serioase care sfîşie liimea de azi“ . Congres care determină în ultîrrlă in­
stanţă un imobilism periculos, lărgind FELICIA ANT1P m izbutit să se smulgă pentru a le „ asocia“ ne se gîndeau ce tnij- ţţ
Candidatul agreat de parlament, An- împuternicirile preşedintelui. Pînă acum comentator Agerpres.
drade, a prezentat o listă ministerială jll din ghearele hrăpăre­ la Piaţa comună. A loace viclene să mai j(t

ţii ţului magnat. Părinţii le asocia, e un fel folosească pentru a ..

}j» fetei erau bogaţi, . dc a zice. Pentru că salva situaţia. Şi loc-

v aveau păduri de cau­ la Bruxelles, unde a mai atunci, colac pes- ţţ

ciuc, mine de aur şi avut loc întâlnirea, te pupăză, apare în ţi

uraniu. Marele finan­ tinerele state africane „France Observateur0 -,j’

ciar i-a omorît într-o au cerut un ajutor fi­ povestirea aceasta dc ,j*

noapte sub ochii fe­ nanciar, plinind ferm pe urma căreia au-

tei, apoi i-a cerut condiţia de a adera torul a rămas şomer j/j

0 acesteia să se mărite la- Piaţa comună in Povestire cu tîlc. .k

U cu el şi să-i pună funcţie de acest aju­ care a demascat în

•jj din nou la dispoziţie tor. Bineînţeles că cei faţa opiniei publice fţ

Sj toate bogăţiile pe care şase au refuzat şi nu ascunsele interese a ţţ

1 le exploatase odinioa­ s-a putut ajunge la o Pieţei comune curo- jş

ră. Dar cum nu mai înţelegere. Pînă la pene faţă de tinere

Ii) trăim in evul mediu. urmă plini de vicle­ state africane.

j|j fata a avut curajul nie, cei 8 parteneri a! I. P.

R ed p ţia şi adţflinlşţrajia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. leleton ; 188, 189, 75, 674. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale IM .l.K nr. 263.328 din b noiembrie 1949. — Tiparul ; Întreprinderea P oligrafica „ ! M ai“ — Deva.