Page 29 - 1962-08

D R T J M T T r snvrjtirsM titüT
Să m o b iliz ă m toate Sórbele la
urgentarea treierlşsiliii şi aratairilor
Aşa nu se pot obţine j Ura c e a s m e r g e , Lipseşte şaiba originală
recolte sporite
(Orinare din pag. l-a)
timp după recoltarea plantelor premer­ Cristur. Aici, am rămas plăcut sur­
gătoare. De aici se poate desprinde prinşi de entuziasmul cu care mun­
concluzia că pentru a pune baze trai­ cesc colectiviştii pentru ca din ro­
nice şi recoltei din anul viitor, tre­ dul muncii lor înfrăţite să nu se piar­
buie ca încă de pe acum să se efec­ dă nici un bob. .Şi hărnicia lor a
tueze arăturile adinei. Ce s-a făcut în fost încununată de succes, l’înă în
această privinţă la gospodăria colec­ urmă cu cîteva zile, ei au terminat
tivă din Bîrcea Mică ? Cu tractorul recoltatul cerealelor păioase (cu com­
disponibil' afiat la gospodărie s-a arat | binele şi cu mijloacele de care dispu­
o suprafaţă însemnată de teren, iar pe ne gospodăria), iar acum muncesc de
15 ha. s-a însămînţat porumb furajer
în mirişte. După aceea tractorul a
fost deplasat la brigada din Sînfnn-
drei (unde în ziua de 6 august la ora
10,30 un tractor cu plug stătea nefolosit tov. Petcr loan, preşedintele gospodă­
la gosp odărie)— cu toate că mai rămă­
seseră aproape 20 ha. nea rate Ia Bîr­
cea.
La gospodărie ni s-a spus că miriş­
tea rămasă se va ara mai tîrziu, de­
oarece acum se mai păşunează pe ea.
Chiar dacă suprafaţa nearată va fi în­
sămânţată numai în primăvară, este ne­
cesar totuşi ca în cei mai scurt timp
să sc treacă la efectuarea arăturii,
deoarece altfel producţia anului viitor
va fi diminuată.
Cînd ferenu!
nu este elibercii
Arătura de vară este una din
măsurile agrotehnice care con­
tribuie la realizarea unor spo­ fost satisfăcută fără întîrziere. Chiar de tractoare de la nizatorul, care a făcut
ruri însemnate de recoltă. Fo­
loasele arăturii de vară slnt bine
cunoscute şi colectiviştilor din
Batiz şi Nădăştia Inferioară.
Firesc ar fi deci ca şi Ia aceste
unităţi să se lucreze cu toate
forţele astfel incit arăturile de
vară să se prezinte intr-un sta­
diu avansat. Am constatat insă
că, pînă la 7 august la aceste
două unităţi arăturile de vară
sint mult rămase în urmă. La
G.A.C. clin Batiz, de pildă, nu
erau arate deeît 14 ha., iar la
G.A.C. din Nădăştia doar 21 ha.
Care sint cauzele pentru care
arăturile se desfăşoară anevo­
ios ? Deşi atit la gospodăria co­
lectivă din Batiz cit şi la cea
din Nadă ,tia Inferioară, sece­
rişul păioaseior s-a terminat cu
cîtva timp în urmă, paiele şi
snopii au continuat să rămînă
pe cimp ocupînd terenul şi îm-
piedieind tractoarele să are.
Ambele gospodării colective de­
ţin atelaje care ar fi putut
transporta recolta la arie dacă
consiliile de conducere ar fi or­
ganizat mai bine munca şi ar fi
mobilizat la lucru toate forţele
disponibile.
Desfăşurarea în ritm nesatis­
făcător a arăturilor este bine
cunoscută de organizaţiile de
bază din cele două gospodării,
ca şi de sfaturile populare res­
pective. Totuşi, pînă In prezent
nu a fost luată nici o măsură
menită să ducă la urgentarea
acestei lucrări.
Specialişti cu studii superioare
agricnii ura noastră colectivizată
Peste puţin timp, mii şi mii
iie tineri şi tinere se vor îndrep­
ta spre instituţiile de învăţă-
mînt superior.
In timpul regimurilor burghe­
ze, această perioadă era pen­
tru majoritatea tineretului stu­
dios pusă sub semnul incertitu­
dinii, al decepţiei sau al resem­
nării. Astăzi însă, cînd ţara
noastră se află în avântul crea­
tor al desăvîrşirii construirii so­
cialismului, tinerii absolvenţi ai
Invăţămînţului mediu îşi pot a-
lege cel mai potrivit drum din­
tre zecile ce li se deschid în faţă.
De aceea, este necesar ca tine­
retul şi părinţii să cunoască
structura şi perspectivele,- in
special, a acelor profesiuni cave
prin actualele cerinţe ale eco­
nomiei naţionale se bucură de
un viitor luminos. Un astfel de
drum îl deschid profesiile de in­
giner agronom şj de medic ve­
terinar. In formarea de cadre
calificate în acest domeniu un
rol important revine şi Institu­
tului agronomic „Dr. Petru Gro.
za“ din Cluj.
încheierea colectivizării a-
griculturii a înscris o nouă şi
măreaţă cucerire pe drumul de-
săvîrşirii construirii socialismu­
lui. Prin aceasta, în Republica
Populară Romînă socialismul a
învins definitiv la oraşe şi sate.
In noua etapă de dezvoltare
a agriculturii se ridică ia un
nivel şi mai înalt rolul şi răs­
punderea cadrelor cu pregătire
superioară ce activează şi vor
activa în acest domeniu. T oc­
mai de aceea Hotărîrea C.C. al
P.M.R. şi a Consiliului de Mi­
niştri al R.P.R. privind dezvol­ absolvenţii institutului agrono­ ă cunoscut o vertiginoasă dezvol­ seminariile, execută lucrări
tarea şi Îmbunătăţirea învăţă- mic din Cluj, îşi aduc aportul tare în anii regimului de demo­ practice pe teren sau în labora- tru Groza" din Cluj, care are o
Nr. 2371
asxjsisäsitsp^sss^ ESSSaRIESSa ESt^&Xft)SVfc3ga^<fafe^^
BINPB0 8 B&MUL
10 AUGUST 1962
PROGRAM UL I : 5,10 Emisiunea
pentru sa fe : Folosirea materialelor
locale în construcţii; 5,40 Jocuri popu­
p a ir a s s t ă ( ! ? ) Pe aria colectivişti­ s-o apuce, l-am găsit lare roraîneşti; 6,10 M uzică interpre­
tată de fan fară; 6,30 M elodii popu­
i In raidul întreprins am trecut şi pe lor din Hărău, raionul tolănit la umbra dea­ lare rom îneşti; 6,45 Muzică de es­
Ilia, e mare forfotă. să a unei sălci pletoa­ tra d ă ; 7,15 Muzică distractivă; 7,30
la gospodăria agricolă colectivă din Preşedintele gospodă­ se de Ungă sediul Sfatul m edicului: Prevenirea rahitis­
riei, tehnicianul agro­ gospodăriei din Chi- mului ; 7,35 Anunţuri, m u zică ; 8,00
nom, un mecanizator mindia, unde, zicea el, M u zică ; 8,30 Concert de dim ineaţă;
venise cu „treburi“ .- 10,08 M uzică populară din O lte n ii;
şi numeroşi colecti­ 11,03 Estrada instrum entelor; 11,52 IV-
vişti, roiesc în jurul Convorbirea telefo­ nerar industrial; 12,40 Tineri interpreţi
batozei instalată pe nică n-a avut nici un de muzică populară rom înească; 13,10
aria plină de stoguri. efect. In S.M.T. nu era Muzică de estradă; 14,00 Concert de
1Aşteaptă nerăbdători o altă şaibă. De aici p rîn z; 14,30 Cînteee şi jocuri popu­
să înceapă bătălia lare romîneşti şi ale minorităţilor na­
ţion ale; 15,17 Buchet de melodii ro­
m îneşti; 16,15 Vorbeşte M o s c o v a !;
16,45 Sub steagul partidului — pro­
gram de cîn teee; 17,30 In slujba pa­
triei ; 18,30 Cronică econ om ică; 19,00
Emisiune culturală; 20,40 Muzică de
d a n s; 21,15 Jurnalul satelor: 23,18
Formaţii de muzică uşoară. PROGRA­
MUL I I : 12,08 Recomandări din pro­
gram ; 12,45 Orchestre de estradă;
13.15 Limba noastră — vorbeşte acad.
prof. AI. Graur (reluare) ; 13,25 Dan­
zor la treieri}. 'j treierişului. s-au dat insă soluţii suri şi muzică de balet din op ere;
Zadarnic insă, pen­ preţioase. Să fie cău­ 14,03 Piese corale sovietice; 14,30
— In cel mult 8-4 zile, ne spunea „Album de melodii“ — muzică de es­
tru că batoza „îndă­ tată şaiba pentru că tradă ; 15,00 Din muzica popoarelor *
rătnică“ nu vrea să batoza a avut aşa ceva. 5,35 Actualitatea în ţările socialist
funcţioneze. De ce ? 16.15 Gînfă formaţia de muzică uş
riei, vom termina şi treierişul. Recolta Pentru că şaiba origi­ Şi-n vreme ce co­ ră condusă de Paul G henţer; 16.^0
nală de la tobă lip­ lectiviştii nerăbdători Muzică populară romînească interpre­
este cit se poate de bună. seşte, iar cea montată pierdeau o zi preţioa­ tată dc Sile Ungureanu la acordeon si
pe batoză este cu un să de lucru, au înce­ Florea Netcu — la flu ier; 16,50 Curs
Acesta-i un lucru demn de laudă. diametru mai mare, put căutările. Toate se de limba ru să ; 17,30 Sfatul medicu­
fiind adaptată pentru dovedeau insă zadar­ lu i: Prevenirea rahitismului; 17,35 A-
Din constaturile noastre a reieşit însă, acţionatul ei electric. nice. Nici urmă de nunturi, reclame, m u zică; 18,05 Pre­
Dar batoza a avut şi şaibă. Şi ea totuşi exis­ lucrări şi aranjament de folclor de
că aici există o serioasă răminere în o şaibeţ originală. Ni­ tă. Era (ne referim la George V a n cu ; 18,25 Muzică de ope­
meni nu ştie insă unde 7 august), lingă p i­ retă interpretată de cîntăreţi rom îniî
wmă a arăturilor care pînă la 7 au­ se află. Nici chiar a- chetul de incendiu de
pe aria colectiviştilor __________________ i L E
gust fuseseră executate pe numai 18
10 AUGUST 19G2
ha., din cele 160 ha. planificate. Mult DEVA: Comedianţii — cine­
matograful „ Patria“ ; Omul nu
prea puţin dacă avem în vedere fap­ se predă — cinematograful
Grădina de vară; HUNEDOA­
tul că la dispoziţia gospodăriei s-au RA : Agentul X 25 — cinemato­
graful „Victoria“ ; Carmen de la
pus suficiente tractoare, lată şi cau­ Ronda — cinematograful Stadion
„ Corvimul“ ; SEBEŞ : Dragostea
zele rtimînerii in urmă. Iul Alioşa — cinematograful
Gospodăria dispune de un nu­ „Progresul“ ; Cerul Balticii (se­
ria I-a şi a II-a) — cinemato­
măr redus de atelaje care sint mult graful „M. S a d o v e a n u “ ;
solicitate la transportul griului pe P E T R O ş A N I : Experienţă
arie. la strîngerca fulurilor sau la alte primejdioasă — cinematogra­
ful „Al. S a h i a “ ; Duelul
munci deosebit de urgente. Aşa stînd gronomul de sector, din Şoimuş care, ter- Neasemuit de frumoase sint meleagurile păidureneştl din n-a avut loc — cinematogra­
lucrurile, colectiviştii au solicitat Aurel Radu, care răs­ minlnd treierişul, au ful „7 Noiembrie“ ; ALBA iu-
S.M.T. din Oruştie o presă de balo­ punde de bunul mers trimis batoza vecini­ LI A: Omul amfibîe — cinema­
tat paiele, pentru a elibera terenul al muncii In brigăzile lor lor din Hărău. Din tograful „ Victoria“ ; Cinc-i de
în scopul executării arăturilor adinei. a l-a, a II-a şi a HUa neatenţie insă, meca­ vină — cinematograful „23 Au­
Cererea colectiviştilor din Cristur a gust“ ; ORĂŞTIE: învierea (sc­
ria l-a şi a II-a) — cinema­
părţile Ghelarului. Dealurile şi văile sale, poienile smălţuite cu tograful „V. Roaită“ ; Vizita
preşedintelui — cinematograful
a doua zi, la gospodărie a sosit presa. S.M.T. din Dobra. deplasarea batozei, n-a flori din pădurile umbroase sînt îndrăgite de mineri, fiind locuri „Flacăra“ ; învierea (seria l-a
Dar, spre dezamăgirea colectivişti­ — N-avem şaibă, ori­ luat-o, iar agronomul pe care ei le cercetează grupu ri, grupuri, în timpul liber. şi a II-a) — cinematograful
de sector nici nu ştie „Grădina de vară“ ; SIMERIA :
lor de aici, după prima tură făcută ginală. Trebuie să ni că batoza este dotată TN FOTO: Un grup de tineri mineri din Ghelar, la un p o­ Austerlitz — cinematograful „I.
pe mirişte, s-a defectat. 7 imp de ci- se trimită una de la cu o asemenea piesă. pas într-o poiană, Intr-o excursie organizată după orele de Pintilie“ ; HAŢEG : Cintecul în­
teva ceasuri s-a muncit la repararea S.M.T. Am telefonat muncă. trerupt — c i n e m a t o g r a f u l
ei pentru ca la alte 2-3 ture să se tovarăşului director şi S-o caute deci... dar „Popular“ ; BRAD: Făclii — cine­
defecteze din nou şi să fie iarăşi ne­ aşteptăm să sosească nu la timbra sălciei W Salutări din ... matograful „Steaua roşie“ ; LO-
cesare orc în şir pentru repararea ci. din minut în minut, pletoase. Şi asta cit NEA : Post-restant — cinemato­
Defecţiunile repetate au avut drept graful „ Minerul“ ; TEIUŞ :
rezultat un bilanţ lit se poate de ne- Salt spre glorie — cinemato­
graful „V. Roaită“ ; ZLATNA:
satisfăcător. In patru zile presa ba­ ne răspunde agrono­ mai urgent. Altfel, co­ ln ultimul timp, factorul şi-a petrecut concediul de Aproape zilnic alţi mi­ Pescuitorii de bureţi — cinema­
lotase paiele de pe numai 6 'ia. (? !)¦ mul, pe care in timp lectiviştii din Hărău poştal trece zilnic pe la co­ odihnă la Eforie sud, scrie neri, tehnicieni, ingineri şi tograful „ Muncitorul“ ; ILIA :
ce colectiviştii din Hă­ vor termina treierişul mitetul de partid }i sindical tovarăşilor săi: „Vă transmit funcţionari de la E.M. Barza Nana — cinematograful .,Gh.
— Cu asemenea viteză de lucru, rău nu ştiau încotro la... toamnă. al E.M. Barza. De fiecare multe salutări de pe litoral, pleacă cu bilete repartizate Doja“ ; APOLDUL DE SUS :
ne-au spus colectiviştii, vor raţiune dată tolba îi este tot mai unde mă simt foarte bine. prin sindicat să-şi petreacă Primele încercări (seria I-a şi a
paiele pc chnp încă multe zile. II-a) — cinematograful „23 Au­
gust“ .
plină. Pe adresa comitetu­ Doresc o revedere plăcută, concediul de odihnă in sta­
lui de partid şi sindical so­ urtndu-vS spor la muncă“ . ţiuni balneo-climaterice. Se-
Trebuie luate măsuri eficiente«« sesc zilnic un mare număr Din Tuşnad un grup de r'afin Tiu, miner şef de echi­
de cărfi poştale ilustrate mineri scriu: „Aducem mul­ pă. de pildă, a fost 21 de
din cele mai diferite sta­ ţumiri pentru grija ce o zile la staţiunea Călimăneşti,
să vegheze ca delecţiunile tractoarelor şi bato- M poartă partidul şi guvernul iar minerul loan Trofin lui
Din constatările iăcute pe teren reiese că în ţiuni balneo-climaterice din pentru odihna oamenilor loachim, tot 21 de zile la
raioanele şi oraşele la care se releră raidul nos- zelor să fie imediat remediate. muncii“. Multe salutări tran­ Herculane. Un concediu plă­
jj-tru au existat şi există încă multe deficienţe ţară. Ele sînt trimise de smit şi minerii care şi-au cut şi-au petrecut şi tov. Pe­
K privind organizarea muncii în unităţile agricole Intr-un ritm nesatisfăcător se execută şi ară­ petrecut în luna trecută tru Riistt, lăcătuş, la atelie­
ţţ şi în S.M.T. Aspectele relatate mai sus con- minerii plecaţi în concedii concediul la Căchdata. rul mecanic al minei, în sta­
'/{" Urmă acest lucru. turile adînci de vară. Fină la data mai sus ţiunea Călimăneşti ca şi mi­
4r De pe mari suprafeţe griul recoltat nu este încă de odihnă. Să răsfoim cîte­ Din vraful de cărţi poşta­ nerul loan Faur, în staţiu­
transportat la arii. Acest lucru face ca unele ba- amintită au fost efectuate arături în proporţie} le ilustrate distingi pe cele nea Govora.
i'j. toze să uu-şi poată începe lucrul, iar altele să va din aceste cărţi poştale care vin de peste hotare.
{(* nu lucreze la întreaga lor capacitate, Se con- de numai 36 la sută din suprafaţă, planificată ţ Zeci de oameni ai muncii Din statisticile comitetului
stată apoi repetate defecţiuni la batoze care, de ilustrate. de la E M. Barza, şi-au pe­ sindicalului reiese că în pri­
jjj asemenea, iac ca ritmul treierişului să tie sub trecut o parte din concediul mul semestru al anului şi-au
tj’. nivelul posibilităţilor. Aşa se explică de ce pînă -ln raionul Ilia, de 35,1 la sută în oraşul regio- \ ...loan Tripon este miner ’de odihnă, în excursiile or­ petrecut concediile, benefi­
!ii la 7 august treierişul s-a tăcut doar în pro- nai Hunedoara şi sub 24 la sută In raionul Ha-ffl la sectorul III al minei ganizate de O.N.T. „Car- ciind de bilete de odihnă şi
ţeg. La această rămînere în urmă contribuie în j , Valea Morii de la E.M. Bar­ paţi“ peste hotare. Ingine­ tratament repartizate prin
jţl porţie de 29,8 la sută în oraşul regional Hune- primul rînd faptul că mare parte din terenuri za. Miner harnic şi price­ rul N. Golcea a fost într-o .sindicat peste 500 mineri,
iŢî doara, 16,8 la sută în raionul Haţeg şi 30 la sînt încă neeliberate de paie s-au snopi, dm li­ put. In luna iulie a primit croazieră pe Marea Neagră. tehnicieni, ingineri şi func­
yj sută în raionul Ilia. Faţă de astfel de neajun- căre cauză tractoarele nu pot lucra la întreaga kj, prin sindicat bilet de tra­ Din frumoasa staţiune lalta, ţionari. In trimestrul III alţi
T suri se impune ca organele de partid şi consi- a transmis tovarăşilor de '554 au plecat sau vor pleca
lor capacitate. tament pentru 21 de zile muncă, multe salutări. Urări
})¦ liile agricole de aici să ajute conducerile uni- de mult spor la muncă a în staţiuni balneo-climate­
O vină o poartă în această direcţie şi S.M.T. jfi în staţiunea Eforie nord. transmis şi tov. Viorel Popa,
v ia ţilo r ag.ricole î.n mobilizarea tuturor tortelor dm care şi-a petrecut o parte rice.
gospodărie la intensificarea transportului grîu- din Orăştie şi Dobra care au trimis în unităţile jij Dar nici aici loan Tripon 'din concediul de odihnă in­
tr-o excursie în R.P. Bul­ Pe toţi îi vor aştepta la
V lu i, la organizarea a cîte două sau trei schim- agricole prese de balotat nepuse la punct sau ,|j nu a uitat de tovarăşii săi garia.
staţiuni aceeaşi primire cal­
V buri pe ariile electrificate, asilel îneît batozele mînuite de mecanizatori cu o pregătire neco- |j- de muncă. Impresiile culese
respunzătoare, din care cauză acestea dau un W dă, familiară.
ţj-să lucreze tară întrerupere, iar conducerile S.M .I. aici a ţinut să le împărtă­
f.randament scăzut. A) F. V A S IL E
şească şi ortacilor de la
Timpul este destul de înaintat. Este necesar j|j E.M. Barza. „Mă simt bine,
cca în aceste L
agricole din C
zile deosebit de prielnice lucrărilor tratamentul este foarte bun,
actuala campanie să fie mobilizate iV< iar condiţiile de cazare ase­
toate torţele existente în gospodăriile agricole K L menea“, scrie minerul loan
colective, de stat şi S.A1.T., astlel îneît treie- ţi Tripon.
rişul şi arăturile de vară să tie efectuate în în- vi t
l Maistrul loan Babar, din
tregime şi Iară întîrziere.
l sectorul de construcţii, care
r
craţie populară, înzestrarea la- tor, întocmesc proiecte la unele frumoasă tradiţie ştiinţifică şi să organizeze şi să conducă cu
boratoai’elor, catedrelor celor discipline de specialitate. Ei p ri­ de pregătire a cadrelor necesare pricepere marile gospodării so­
două facultăţi — facultatea de mesc un ajutor substanţial din agriculturii, îşi aşteaptă cu por­ cialiste.
peai&ru agricultură şi facultatea de me­ partea cadrelor didactice prin ţile deschise noii studenţi. Avem
In importantele documente de
dicină veterinară — creseînd orele de consultaţii şi prin alte nevoie de tineri bine pregătiţi,
neîncetat, ca şi numărul stu­ metode, in afară de acestea, dornici de a-şi consacra avîntul, partid privind pregătirea spe­
pentru o organică legătură cu energia şi aptitudinile lor mun­ cialiştilor cu studii superioare,
denţilor care a fost în anul uni­ agricole se reflectă realitatea
versitar 1961— 1962 de peste producţia, în procesul de învă­ cii măreţe de dezvoltare a a- obiectivă care ne arată că a-
1000. ţământ se include şi practica, gricuiturii socialiste, in special
Prof. EMIL NEGRUŢIU ' lor în gospodăriile agricole de care, în primii ani de studii se pentru tinerii absolvenţi din gricultura socialistă nu poate fi
rectorul Institutului agronom ic stat, gospodăriile colective, sta­ Regimul nostru democrat- desfăşoară pe grupe de studenţi mediul rural, studiul ştiinţelor concepută decit ca o agricultu­
ţiuni de maşini şi tractoare, in­ popular alocă şi Institutului în întreprinderi adecvate, iar agricole înseamnă posibilitatea ră organizată pe baze ştiinţifi­
„Dr. Petru Groza« — Giuj stitute de cercetări etc. Cei din nostru însemnate fonduri pen­ în ultima parte a studiilor se dezvoltării nelimitate a talen­ ce ; în acelaşi timp, ea oferă1
promoţia acestui an au hotărît tru înzestrarea cu mijloacele face în mod individual In uni­ tului şi aptitudinilor ca factor vaste posibilităţi pentru intro­
mîntului agricol prezintă un in­ să meargă cu toţii în gospodă­ necesare desfăşurării unui în­ tăţi fruntaşe. activ în progresul tehnic şi so­ ducerea largă a ştiinţei în pro­
teres deosebit în ansamblul de riile colective. văţământ pe baze moderne. A- cial al agriculturii. ducţie. De aici, importanţa deo­
măsuri luate în scopul progre­ paratura de laborator, utilajul, Pentru a se deprinde cu cer­ sebită a muncii în agricultură,
sului rapid al agriculturii noas­ Tinerilor specialişti, in func­ animalele de înaltă productivi­ cetarea independentă şi pentru Aşa după cum arată tov. dar şi sarcinile mari ce revin
tre. Ea are o mare importanţă tate, ferma didactico-experimen. dezvoltarea interesului pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej, în ra­ inginerilor agronomi, medicilor
şi pentru pregătirea cadrelor ţie de profilul de pregătire, li tală etc. dau posibilitatea stu­ munca creatoare, studenţii noş­ portul prezentat la Sesiunea ex­ veterinari şi altor specialişti.
cu studii superioare necesare a- denţilor să îmbine armonios cu­ tri pot activa în diferite cercuri traordinară a Marii Adunări
griculturii. Profilarea acestor se asigură condiţii optime de noaşterea teoretică cu practica. ştiinţifice, elaborînd adesea lu­ Naţionale din 27 aprilie 1962, Conştienţi de această măreaj
cadre potrivit nevoilor, legarea In curînd se va începe construi­ crări remarcabile, bucurîndu-se una din condiţiile de bază ale ţă sarcină, ne vom strădui să
strînsă a institutelor de învăţă- lucru. La locul de producţie ei rea unor noi clădiri menite să în această direcţie de tot spriji­
mînt superior de producţie pen­ contribuie la lărgirea spaţiului nul corpului didactic. Multe alte dezvoltării agriculturii socialis­ contribuim la îmbogăţirea cu­
tru ca viitorii ingineri agronomi sint întîmpinaţi cu deosebită didactic, la îmbunătăţirea con­ activităţi completează pregăti­
şi medici veterinari să devină tinuă a procesului de învăţă­ rea studenţilor institutului nos­ te este asigurarea ei cu cadre noştinţelor studenţilor, astfel
conducători pricepuţi şi compe­ dragoste şi încredere de munci­ mânt. tru.
tenţi ai producţiei agricole. bine pregătite din punct de ve­ ca de la Institutul nostru a-
torii din unităţile agricole so­ Măreţele obiective ale con­ Prin grija partidului şl gu­
In cadrul actualului plan de strucţiei socialiste deschid mari vernului au fost create studen­ dere teoretic şi practic, capabile gricultura să primească cadre
6 ani şi al programului econo­ cialiste de stat. sau de masele perspective pentru progresul ţilor condiţii deosebite de stuj
mic de perspectivă, prin munca ştiinţelor agricole. Documentele diu şi trai. Majoritatea studen­ să aplice în producţie cuceririle eu o pregătire superioară mul­
creatoare a întregului popor se de ţărani colectivişti pentru ca Congresului al IlI-lea al P.M.R. ţilor noştri sînt bursieri. In anul
obţine un avînt al tuturor ra­ cit şi recentele I-Iotăriri ale trecut, de exemplu, 65 la sută ştiinţei şi experienţa înaintată, tilaterală, la nivelul agriculturii
murilor economiei naţionale. In împreună să utilizeze mijloace­ partidului trasează sarcini ex­ din studenţii noştri au primit socialiste.
agricultura complet colectivi­ trem de importante cadrelor burse de stat, burse ale sfatu­
zată s-a asigurat drum liber dez­ le moderne ce le oferă ştiinţa tehnice dm agricultură. în do­ rilor populare şi ale întreprin­
voltării forţelor de producţie şi derilor agricole socialiste.
a creşterii substanţiale a pro­ agronomică (mecanizarea, chi­ meniul măririi producţiei, pro­
ducţiei agricole. Astfel, pînă în ductivităţii muncii in agricul­ Locuind în cămine noi, con­
1965 producţia globală agricolă mizarea, irigările, desecările tură, al mecanizării complexe a fortabile, studenţii Institutului
va spori cu 70—80 la sută faţă muncii Şi organizării produc­ agronomic din Cluj, au totoda­
de cea a anului 1959. Pe această ş.a.L In mijlocul naturii şi în ţiei, a anlicarii ştiinţei şi prac­ tă la dispoziţie o bibliotecă bo­
cale se va asigura un belşug de ticii înaintate. gat înzestrată ş! numeroase săli
produse agro-aiimentare nece­ lupta cu ea, cadrele de ingineri
sar pentru ridicarea continuă Pentru a răspunde cu succes de lectură, se bucură ide asis­
agronomi sînt chemate să hotă­ acestor sarcini, procesul de în-*
văţămînt din Institutul nostru tenţă medicală gratuită, iar
rască soarta producţiei agri­ este în aşa fel organizat incit
cei care s-au evidenţiat în mun­
cole. i
Incepînd cu acest an univer­
sitar, la Institutul agronomic
„Dr. Petru Groza“ din Cluj a
luat fiinţă şi o facultate de me­
dicină veterinară Profilul nou
ai medicului veterinar asigură o
bună specializare în alimenta­
ţia. îngrijirea, selecţia, repro-
ductia şi valorificarea raţională
a animalelor domestice, precum
şi în prevenirea şi tratarea b o­
lilor la animale.
a nivelului de trai ai populaţiei. Cu forţe unite, soecialistii cu o dată cu pregătirea teoretică că sînt trimişi în timpul vacan­
studii superioare din agricultu­ generală, viitorii ingineri şi ţei în tabere de odihnă, în sta­
Dar, după cum aminteam, în ră vor trebui să asigure rezol­ medici veterinari să se poată şi ţiuni balneo-climaterice. In tim­
îndeplinirea acestor sarcini mă­ varea cu competenţă a tuturor spec!.*liza la facultatea aleasă. pul liber, studenţii au posibili­
reţe sînt necesare tot mai nu­ problemelor pe care le ridică In cadrul invăţămînţului stu­ tatea de a desfăşura o bogată
meroase cadre de ingineri agro­ producţia agricolă. denţii frecventează cursurile şi activitate culturală şl sportivă.
nomi şi medici veterinari bine
pregătite, in această privinţă, Institutul agronomic din Cluj
Institutul agronomic „Dr. Pe­ Institutul agronomic „Dr. Petru Groza“ din Cluj — unul
din pavilioanele laboratoarelor.