Page 30 - 1962-08

Nr. m î
Educarea candidaţilor şl a noilor
membri de partid » sarcină
Statutul partidului nostru cere mem­
brilor săi să fie fruntaşi în muncă,
să-şi ridice neîncetat calificarea profe­
sională, să muncească necontenit pen­
tru a-şi ridica nivelul de conştiinţă şi,
prin propriul exemplu, să mobilizeze pe
cei fără partid la lupta pentru mări­
rea productivităţii muncii şi scăderea
preţului dc cost, Ia întărirea discipli­
nei în muncă. In acest spirit de dra­
goste faţă de muncă, de devotament
faţă de popor, se străduiesc să educe
pe noii membri şi candidaţi de partid
şi organizaţiile de bază de la Uzina
cocso chimică a G.S. Hunedoara.
Organizaţia de bază din secţia chi­
mică, de exemplu, muncind cu răb­
dare şi folosind diferite forme şi me­
tode, a obţinut rezultate bune în pre­
gătirea şi educarea candidaţilor de
partid.
— Educarea candidaţilor de partid,
spunea tovarăşul Tiberiu Neuman, se­
cretarul organizaţiei, începe la noi
încă înainte dc a fi primiţi în orga­
nizaţie, Prcgătindu-i pentru a deveni
candidaţi, noi ne ocupăm cu grijă şi
de educarea lor, afrăgîndu-i în activul
t.lră rlc partid şi îngrijindu-ne ca or­
ganizaţia U.T.M., principala rezervă
de cadre a partidului, să educe tine­
relul în spiritul dragostei faţă de partid
şi de patria noastră.
intr-adevăr, organizaţia de partid
din secţia chimică a U.C.C., ajutată
de comitetele de partid de la uzină şi
combinat, a înţeles că educarea mar-
xist-Icninistă a membrilor şi candida­
ţilor de pnriid este un proces com ­
plex, care presupune nu numai
pregătirea teoretică, ci şi verificarea
în lupta cu greutăţile a calităţilor şi
aptitudinilor pe care le are fiecare nou
membru şi candidat de partid. De
aceea, pregătirea celor mai buni mun­
citori dc a deveni candidaţi şi membri
de parii,d, constituie numai o parte a
muncii pe care .o desfăşoară această
organizaţie pentru îmbunătăţirea com ­
poziţiei sociale şi întărirea rîndurilor
partidului.
Obligaţiile stabilite în Statut pen­
tru membrii de partid, sînţ deopotrivă
de obligatorii şi pentru candidaţii de
partid. De aceea, organizaţia de partid
din secţia chimică s-a îngrijit ca fie­
care candidat să cunoască tot aiît de
bine ca şi un membru de partid pre­
vederile statutului. Pentru aceasta, în
anul de învăţămînf de partid care s-a
încheiat, toţi candidaţii de partid au
fost încadraţi la cercurile de studiere
a Statutului P.M.R. şi s-au folosit di­
ferite forme şi metode cu scopul ca
fiecare candidat să-şi însuşească te­
meinic. prevederile statutului, să lupte
, pe.pj.nu a le aplica în munca şi viaţa
;-sa. In scopul de a ajuta pe-candidaţi
în această muncă, s-au organizât vi­
zionări de filme ce aveau, legătură cu
lecţiile predate, cum este de exemplu
filmul „Pagini din istoria partidului“ .
Dună fiecare vizionare, se organizau
discuţii asupra {(imului respectiv.
So wnifătile O. A, O. L F. dir? V alea Jîtjfai
Legume şi fructe multe,
de buna calitate
La redacţia ziarului nostru a
sosit o scrisoare trimisă din
Petrila. Semnatarul arată prin­
tre altele: „La unitatea O.A.D.L.F.
nr. 38 din Petrila se vînd ro­
şii, caise, cartofi etc. care nu
sînt tocmai proaspete. Cind în­
trebăm gestionarul de ce pune în
vinzare asemenea mărfuri, aces­
ta răspunde:
— N-am altele tovarăşe. Noi
cerem la depozit mărfuri bune
şi ne trimite din acestea. In
magazie nu ni se permite să in­
trăm ca să vedem, în calitate de
gestionari, ce fel de mărfuri
există acolo“.
Intrucit problema aprovizio­
nării oamenilor muncii cu legu­
me şi fructe este de mare ac­
tualitate, am întreprins un r.aici
prin unităţile O.A.D.L.F. din Pe­
tri )a şi Lonea şi mai ales la
cele amintite in scrisoare.
Comparlnd volumul desfaceri­
lor din acest an cu aceeaşi pe­
rioadă a anului trecut, se poate
constata că O.A.D.L.F. Petroşani
a depăşit volumul vinzărilor cu
peste 30 la sută. Deci conduce­
rea acestei organizaţii s-a ocu­
pat in bună măsură de aprovi­
zionarea oamenilor muncii clin
Valea Jiului cu legume şi fruc­
te. Acelaşi lucru se poate spune
şi despre unităţile din Petrila
şi Lonea, In plus, vinzătorii de
aici au reuşit să servească cum­
părătorii mai bine. Dar aşa cum
se arată şi în scrisoarea adre­
sată ziarului, mai există în spe­
cial la Petri}»,, unele deficienţe
care nemulţumesc cumpărătorii.
Este vorba mai întâi de produ­
sele care se pun în vinzare. Şi
în ziua în care am vizitat uni­
tăţile nr. 38 Petrila, nr. 6 Lonea
şi altele, se găseau importante
cantităţi de roşii şi varză alte­
rate. Gire ’ este motivul ?
O.A.D.L.F. Petroşani a primit în
ultimul timp importante canti­
tăţi de roşii şi varză (mai mult
clecît cerinţele), şi ca să scape
cit mai repede de ele le-a diri­
jat către unităţile de desfacere
de pe raz? oraşului. In depozit
au rămas totuşi importante
cantităţi de asemenea produse
care au început să se altereze şi
care au fost tiimise la unităţi.
Varza mai ales aruncată la în-
importantă
De asemenea, pentru întregirea edu­
caţiei candidaţilor şi noilor membri de
partid s-au ţinut cicluri de conferinţe
cu teme c a : „Drepturile şi îndatori­
rile membrilor de partid“, „Despre
morala comunistă“ etc. şi s-au prelu­
crat articole cu caracter educativ ce
apar în presă,
O metodă care a dat rezultate în
educarea candidaţilor de partid, în
creşterea nivelului lor profesional şi
politic, este şi aceea de a încredinţa
comuniştilor cu experienţă sarcina ca
să răspundă de cîte un candidat de
partid. Astfel, comunistul Ladislau Bu-
dpi, organizator de grupă de partid la
atelierul de condescaptare, a primit
sarcina să se ocupe, în perioada can­
didaturii, de tovarăşul Petru Andro­
nache. Ajuiîndu-1 să-şi însuşească bo­
gate cunoştinţe profesionale şi politice,
în scurt timp Petru Andronache a a-
juns unul din cei mai apreciaţi lucră-
iori, motiv pentru care conducerea a-
telicrului i-a încredinţat munca de şef
VIAŢA DE PARTID
de echipă. Ajutat în continuare de
comunistul Budoi, Petru Andronache,
împreună cu echipa sa, a reuşit să-şi
depăşească în fiecare lună sarcinile
de plan. Asemenea exemple se pot da
multe.
Pe lîngă faptul că de educarea fie­
cărui candidat se ocupă cîte un mem­
bru de partid şi întreaga organizaţie,
aşa cura prevede şi Hotărîrea plena­
rei G.G. al P.M.R. din 23-25 aprilie
1962. cu privire la întărirea rîndurilor
partidului, tuturor candidaţilor de
partid li s-au repartizat sarcini con­
crete, pe măsura posibilităţilor lor şi
au fost ajutaţi sistematic să Ie ducă
Ia îndeplinire. Tovarăşul Ion Pătraşcu,
de exemplu, a primit sarcina să se
. ocupe de munca organizaţiei de Gruce
roşie (pînă la urmă, a fost ales pre­
şedintele secţiei de Gruce roşie şi mem­
bru în comitetul de Gruce roşie pe com ­
binat — dovadă că a muncit bine),
Gheorghe Pera a fost numit respon­
sabil al colectivului gazetei de perete
„Ghimistul“ care şi-a îmbunătăţit con­
tinuu activitatea; alţii au fost cu­
prinşi în corpul de agitatori, unde
tovarăşi bine pregătiţi se ocupă de
instruirea lor.
Nu se poale spune însă că de la în ­
ceput organizaţia de partid a secţiei
chimice de la U.G.G. a muncit tot aşa
de bine. Se rnai întîmpla înainte ca
unii candidaţi şi membri de partid,
deşi primeau sarcini, să nu fie ajutaţi
să şi le ducă Ia îndeplinire sau cei
care manifestau lipsuri să nu fie la
timp ajutaţi pentru a le lichida. Un
astfel de caz a fost al tovarăşului Ion
Balaşa, care lipsea de ia adunări, de
la învăţămîntui de partid, iar ca or­
ganizator de grupă sindicală nu mun­
cea bine. Mai mult. dădea dovadă de
tîmplare a adus importante pier­
deri.
Cu ocazia vizitei făcute s-au
putut constata şi alte deficien­
ţe. La unităţile nr. 38 şi 5 Pe­
trila, 'lipseau o serie do produ­
se c a : fasole verde, ardei graşi,
caise şi altele, mult căutate de
cetăţeni. De altfel, asemenea
produse nu se găseau nici în de­
pozit. Din discuţia purtată cu
tov. Ioan Covaci, director şi
Gheorghe Scşpi, şeful serviciu­
lui comercial de la O.A.D.L.F.
Petroşani, a reieşit că o parte
din produsele amintite lipsesc
pe motiv că furnizorii nu res­
pectă întocmai contractele.
Totuşi, în Valea Jiului, pu­
ternic centru muncitoresc, tre­
buie să existe mai mult inte­
res privind aprovizionarea cu
legume şi fructe. Nu este admis
ca să nu intîlneşti în plin se­
zon produse ca acele amintite
mai sus, ne mai vorbind de vi­
nete care lipsesc cu desăvirşire.
Este necesar ca Sfatul popular al
oraşului Petroşani să facă o
analiză a felului cum O.A.D.L.F.
se preocupă de aprovizionarea
oamenilor muncii din Valea Jiu­
lui cu legume şi fructe. Din
scrisoarea primită la redacţie
reiese că tov. Ioan Durdai şi
Constantin Drăgan, responsabili
la depozitul central, au anumite
preferinţe în repartizarea măr­
furilor, în timp ce unele uni­
tăţi sînt vitregite. Credem de
asemenea că a nu permite ges­
tionarilor să-şi aleagă marfa de
care au nevoie din depozit, este
o practică cu totul greşită. Ges­
tionarul ştie precis ce anume
îi trebuie şi deci să i se dea
posibilitatea să-şi aleagă. Proce­
deul actual de a trimite uni­
tăţilor anumite cantităţi de, pro­
duse la voia întîmpîării nu es­
te bun. Din această cauză, la
multe unităţi, roşiile, castraveţii,
varza nu mai pot fi consuma­
te.
O.A.D.L.F. Petroşani are da­
toria să studieze mai profund
nevoile consumatorilor din di­
ferite localităţi aie Văii Jiului,
să le aprovizioneze cu legume şi
fructe în cantităţi suficiente şi
de bună calitate.
V, ALBU
comoditate ţi în munca profesională
Neajutat la timp, a ajuns să fie pus
în discuţia adunării generale. (Trebuie
remarcat faptul că în această organL
zaţie, adunările generale au devenit a-
devărate şcoli de educare a candidaţi­
lor de partid). Comunişti! au criticat
atunci activitatea biroului organizaţiei
de bază care a neglijat munca cu
acest tovarăş. In urina adunării, Indrei
Deak, membru în biroul organizaţiei
de bază, a primit sarcina să se ocupe
de tovarăşul Balaşa. In cîteva luni
de muncă. Ion Balaşa, ajutat de comu­
nişti, şi-a lichidat lipsurile, devenind
unul dintre fruntaşii secţiei.
De atunci, biroul organizaţiei dc
bază şi-a îmbunătăţit continuu munca
de educare a noilor membri şi candi­
daţi de partid făcînd ca organizaţia
respectivă să se numere printre orga­
nizaţiile din combinat cu cele mai
bune rezultate în această direcţie. Acum,
se urmăreşte atent activitatea fiecărui
candidat şi dacă se observă că nu este
pe măsura cerinţelor, se iau imediat
măsuri educative. Iată două exemple
semnificative şi oarecum diferite. S-a
observat bunăoară, că Ioan Giuştea,
candidat de partid, nu ia cuvîntul la
şedinţe, manifestînd timiditate, iar în
producţie se număra printre muncitorii
„de mijloc“, cum spune secretarul or­
ganizaţiei.
Tovarăşii din biroul organizaţiei an
căutat atunci calea cea mai potrivită
pentru a-1 face să se debaraseze de a-
ceste neajunsuri. In primul rînd, mai­
stru! Gornel Dobrei, membru de partid,
a primit sarcina să se ocupe de creşte­
rea nivelului profesional al tînărulul
candidat, iar acesta, la rîndul său a
primit sarcina să lupte pentru a deveni
fruntaş în producţie, să citească cit
mai mult, şi să prezinte în faţa com u­
niştilor recenzii ale cărţilor citite. In
felul acesta, s-a urmărit şi s-a reu­
şit să formeze la candidat deprinderea
de a vorbi în faţa oamenilor fără
sfială, cu curaj.
Iată cel de-al doilea exemplu. Deşi
dificil, comuniştii au ştiut să se des­
curce şi în acest caz. Este vorba de
lăcătuşul Trifîr Onica. După felul cum
îşi îndeplinea sarcinile de producţie şi
cele primite din partea organizaţiei,
merita să i se reducă stagiul de can­
didatură. Biroul organizaţiei de bază
întocmise chiar şi documentele nece­
sare pentru aceasta. Dar s-a aflat că
de cîîeva zile Trifir Onica nu are o
comportare bună în familie. Problema
nu trebuia neglijată. Biroul organiza­
ţiei de bază l-a chemat în faţa sa pe
Onica. a discutat cu el, dar se părea
că fără nici un rezultat. Atunci, Ti-,
betiu Neuman, secretarul organizaţiei,
împreună cu comunista Dima Gherguţa
au făcut o vizită familiei Onica, au
discutat cu amîndoi soţii, prieteneşte.
Au văzut cauzele neînţelegerii şi i-au
ajutat să vadă că asemenea lucruri
se puteau rezolva dacă cereau ajuto­
rul organizaţiei, fără a se ajunge la
certuri.
Pentru comportarea lui, comuniştii
an hotărît să nu-i reducă durata sta­
giului şi să sc ocupe cu şi mai multă
grijă de educarea lui.
Din cele relatate, se desprinde im­
portanţa pe care o acordă organiza­
ţia de partid a secţiei chimice de la
IJ.GG. educării candidaţilor şi noilor
membri de partid în spirit comunist.
Această muncă neobosită a făcut ca
în prezent toţi membrii şi candidaţii
de partid din organizaţie să fie exem­
ple demne de urmat în muncă şi în­
văţătură, fruntaşi în activitatea ob­
ştească şi luptători activi pentru înde­
plinirea hotărîrilor şi directivelor partL tt Din munca femeilor
dului.
R. BUDIN
P anu M .T.O a s
p r e v e d e r i şi r ş z u
In ultimul trimestru al anu­
lui trecut în cadrul unor însu­
fleţite adunări, constructorii de
pe şantierele de locuinţe ale
T.R.C.H. au luat cunoştinţă des­
pre noile sarcini de plan pentru
anul 1962. Faptul că volumul
fondurilor alocate de stat pen­
tru construcţiile de noi aparta­
mente în blocuri înregistra o
creştere importantă, a entuzias­
mat pe fiecare constructor în
parte. Pornind de la rezultatele
obţinute, de la deficienţele ivi­
te în cursul anului 1961 (şi ele
nu au fost puţine), constructo­
rii au chibzuit la o organizare
mai bună a muncii, Ia scurtarea
duratei de execuţie, reducerea
preţului de cost şi continua îrrî-
bmmtăţire a calităţii lucrărilor.
Pentru aceasta au făcut în ca­
drul adunărilor o serie de pro­
puneri care să asigure succesul
îndeplinirii ritmice a planului
La Cugir de pildă constructo­
rii şantierului nr. 4 au propus
oa un bioc mediu — construit
după metodele tradiţionale — să
dureze între 5-6 luni. Dar un
astfel de ritm nu se realizează
de la sine. Tocmai de aceea aici
prevederile planului de măsuri
tehnico-organizatorice au început
să prindă viaţă din prima zi de
muncă. Propunerea tovarăşului
Ioan Crăciun de a se executa
vopsitoriile mecanic, cu ajutorul
unui pistol cu aer comprimat,
a condus la o creştere conside­
rabilă a productivităţii muncii,
iar măsura luată de Samoilă
Huber de a se ataca lucrările
Btitmun 'smmusmvLm fll^ S
isas&ap Succesele viitoare se pregătesc
de pe acum
Potrivit unei înţelepte zica­ mult viteza de avansare. De un­
le, hunul gospodar îşi constru­ de înainte viteza de avansare nu
Însufleţit de apropierea marii aniversari a eliberării patriei, colec­ ieşte vara sanie şi iarna car. depăşea 30 m.l. pe lună, a cres­
Asemănâtor trebuie să se pe­ cut după aceea la 60 şi apoi la
tivul fabricii „Sebeşul“ din Sebeş realizează noi şi noi succese in producţie. treacă lucrurile şi în exploată­
rile miniere. Locurile de muncă 80 m.l. pe lună.
IN FOTO: Muncitoarea fruntaşă Iolanda Topîrceanu din secţia tri­ de unde se via extrage minereu La rîndul lor, minerii de la
In cursul anilor următori tre­
cotaje şi brigadiera Ana Păcurar. i buie pregătite de pe acunp investiţii au muncit cu elan
pentru a realiza cele mai bune
Veşti din satele raionului Haţeg La Exploatarea minieră din performanţe la locurile . lor de
Ghelar acest lucru este pe de­ muncă, un accent deosebit pu­
X. plin Înţeles. Aici se acordă su­ nindu-1 pe calitate.
ficientă atenţie Îndeplinirii pla­
t Zece ani de muncă în colectiv nului de investiţii. Aşa se şi Enacesar un iîrspufs
explică faptul că majoritatea
l poziţiilor sînt realizate, unele Şl totuşi există unele rămi-
dintre ele chiar depăşite. ned în urmă. Acestea sînt le­
[ Zilele acestea colectiviştii din acţiunea de curăţire a clădirii se­ gate In special de lucrările da­
Bunăoară, la lucrările minie­ te în antrepriză. La construcţia
l satul Rin Bărbat vor sărbători diului şi a curţii. Pînă acum s-au re executate în regie proprie, de locuinţe s-a realizat doar
plănui a fost depăşit cu 80 la 72,8 la sută (antreprenor
l 10 ani de la înfiinţarea gospodă­ zugrăvit toate încăperile şi cori­ sută. Şi, asemănător se prezin­ I.C.S.H.), la instalaţia de pre­
t riei lor colective. Alături de con­ doarele, s-au revopsit uşile şi gea­ tă situaţia la lucrările geolo­ parare a sideritei mărunte doar
[ strucţiile ridicate, în acest timp, murile, s-a spoit exteriorul etc. gice în regie. Realizări de sea­ 64,81 la sută (antreprenor
l Numai colectivistele, mobilizate de mă s-au obţinut la poziţia sis­ I.C.S.H.), la completarea la ali­
rUl printre care se numără grajduri, către comisia de femei, au efec­ tematizarea reţelei de aer com­ mentarea cu apă nu s-a făcut
magazii, silozuri, remize, pătule tuat peste i>00 ore de muncă pa­ primat, unde planul a fost de­ nimic (antreprenor' T.C.M.M. —
triotică. Printre cele care s-au evi­ păşit cu 335 la sută. sector Deva). Slab s-au desfă­
cl etc., colectiviştii vor primi oas­ denţiat pot fi amintite lulci Mun- şurat lucrările şi la puţul de
peţii care-i vor vizita cu acest pri­ teanu, Ncli Dobocan, Zamfira Stoi­ Investiţiile — în aîenfip explorări nr. 2 vest !(antrepre­
t nor I. E. Deva, sectorul Teliuc).
lej, şi într-un sediu frumos şi organizaţiilor de partid
Desigur, nu contestăm faptul
L bine amenajat. Aceste succese îşi au explica­ că o seamă de cauze obiective
ţia în felul cum organizaţiile au influenţat negativ mersul la
l In acest scop, încă cu o săptă- ca, Maria Brăila, Maria Duncea şi de partid s-au preocupat de o serie de lucrări. Dar aceasta
l mînă în urmă s-a început aici altele. realizarea ritmică a tuturor in­ nu poate explica întru totul ră-
l dicilor de plan. La orizontul I, mînerea în urmă. I.C.S.H. şi
de pildă, lucrările de la depo­ T.C.M.M. — sectorul Deva ar fi
Í Controlul obştesc pe teren zitul de exploziv „Mina Centra­ putut realiza mai mult la lu­
lă“ şi cele de cercetare de la crările ce le reveneau dacă ar
C Valea Caselor se desfăşurau îi depus mai mult interes. S-au
t prea lent. Prin luna martie, or­ neglijat însă aceste lucrări în
Echipa de control obştesc din corespunzătoare, uneori plinea se ganizaţia de partid de aici (se­ favoarea altora, aşa cum nu ra­
t Pui, alcătuită din tovarăşii Nicu mai aşează şi pe duşumea, peste cretar tov. Toma losif Paşa) a re ori se întîmplă în activi­
l hîrtie, iar la cîntărirea cîtorva pîini luat în discuţie această proble­ tatea celor două unităţi.
l Mărgincanu şi Horică Domşa, s-a s-a constatat că au lipsă la gra­ mă. Comuniştii au criticat fap­
l deplasat recent la brutăria din lo­ tul că mai există lipsuri în ce Ar fi putut face mai mult şi
t calitate efecluînd un control asupra maj cîte 200-300 grame. priveşte aprovizionarea cu ma­ sectorul Teliuc al întreprinde­
teriale şi vagonete goale, că se
l felului cum se desfăşoară aici ac­ In procesul verbal încheiat, echi­ lucrează uneori în detrimentul rii de explorări Deva.
ct tivitatea. pa de control obştesc a atras aten­ Investiţiilor, c ă . se descomple­
Printre altele, echipa de control ţia tov. Cristea Filip — responsa­ Pînă la sfîrşltul anului mal
l bilul brutăriei — să treacă de ur­ tează echipele. Fireşte s-au luat este încă timp. De aceea, între­
N obştesc a constatat şi o serie de genţă la remedierea lipsurilor sem­
nalate. măsuri. Şi, efectul n-a întîrziat. prinderile antreprenoare au da­
L neajunsuri. Aşa, de pildă, curăţenia
din incinta brutăriei, este încă ne­ La amîndouă obiectivele sînt toria să-şi Intensifice eforturi­
C
tcc Noutăţi la bibliotecă acum depăşiri mari. Echipa con­ le pentru a recupera rămînerea
Biblioteca căminului cultural din zootehnice. dusă de minerul Constantin în urmă. Nu trebuie să se uite
t Rin Bărbat are un însemnat număr Printre cei care s-au bucurat cel Ghervasia a urcat viteza de a- nici o clipă că necesarul de mi­
l de cititori din rîndurilc colectiviş­ mai mult de sosirea noutăţilor lite­ vansare la 83 m.l, pe lună, apoi nereu de fier este în continuă
cl rare se numără şi cititori vîrstnici
tilor tineri şi vîrstnici. In zilele din ca Brutus Bura, Ladislau Duncea. la 90 şi pentru august s-a an­ creştere. Or, realizarea acestui
t urmă. rafturile cu cărţi au fost Ştefan Neagil şi alţi purtători ai
insignei „Prieten al cărţii“, gajat să atingă 100 m.l. spor depinde în mare măsură
t reîmprospătate cu noi volume de li­
t teratură beletristică şi cărţi’ agro­ Similar s-au petrecut lucruri­ de felul cum sînt pregătite pen­
le la orizontul VI. Aici orga­ tru exploatare rezervele din
nizaţia de partid (secretar tov. cîmpul minier Ghelar.
Ilca Krsenie) a analizat felul La rîndul său Trustul minier
cum conducerea tehnică a sec­ Deva, prin serviciile de resort
torului s-a ocupat de introdu­
are datoria să se ocupe mai
[ cerea tehnicii noi în scopul im­
mult de activitatea de investi­
pulsionării lucrărilor de inves­
ţii de la această exploatare. E In
tiţii. Evident, s-au făcut pro­
putinţa conducerii trustului să
puneri interesante, s-au luat mă­
insiste pe lîngă întreprinderile
suri. Intre altele s-a pus in
antreprenoare, să se ocupe in
funcţie maşina de perforat Bu-1.
mai mare măsură de aprovizio­
Ca urmare şi aici a crescut
narea cu materiale, proiecte şi
maşini.
Ing. N. ANDRONACHE
=HHi
t, Terminînd cu secerişul, colecti­ unde au recuperat mari cantităţi Faza regională a campionatului
l viştii din Pili, brigada Ponor, au de material. La aceste acţiuni nu­
L
trecut de zor la treieriş. La pre­ mai colectivistele au efectuat un cooperativelor meşteşugăreşti la popica
t gătirea începerii acestei munci co­ număr de peste 200 de ore muncă
t patriotică. Gei mai buni popicari, lucrători din
r misia de femei din Ponor şi-a adus mele trei locuri s-au ctasa-t: 1. Ru­
cooperaţia meşteşugărească, şi-au dis­ dolf Kleman (Voinţa Alba Iulia) 407
t o valoroasă contribuţie. Printre cele mai active partici­ putat la Petroşani întiietatca în faza p.d. 2. Eugen Ghirciş (Voinţa Petro­
l •Ar pante pol fi amintite tovarăşe ca regională a campionatului cooperaţiei şani) 385 p.d. 3. Ştefan Pacepa (V oim
Voichiţa Bolea, preşedinta comisiei meşteşugăreşti. La această competiţie ţa Alba Iulia) 383 p.d.
[ In scopul asigurării unui adăpost de femei'a brigăzii G.A.C. din Po­ au luat parte echipele: Voinţa Alba
nor., candidatele de partid Maria Iul ia, Voinţa Deva, Voinţa Brad, Voin­ Pe echipe, primele 3 locuri au
l pentru animalele gospodăriei, co­ Duncea şi Floarea Bţri, utemista ţa Orăştie, Voinţa Hunedoara, Voin­ fost ocupate d e : 1. 'Voinţa Alba Iu­
l lectiviştii din Ponor au început, a- Armina Siminic si multe altele. ţa Lupeni, Retezatul Haţeg, Voinţa
Petroşani şi Unirea Sebeş. După trei lia 2.198 p.d. 2- Voinţa E^froşanl 2.111
l menajarea unui grajd. Ei au de­ ANUŢA GLIGOR zile de concurs, la individual pe pri- p.d., 3. Unirea Sebeş 2.0/6 p.d-
corespondentă
l molat parţial o clădire mai ve­ N. SBUCHEA
Í corespondent
l che, proprietate a gospodăriei, de
t,
,Tffi>'<HM«-mi— nM(w r x .< nwTn;rj nM >in,ii mu i n j . n im m i uic.jitanera.« .sac ra
durat mai bine de un an. Pe nizarea vopsitor iilor, aplicată cu
mai multe şantiere, printre ca­ succes la Cugir, nu s-a extins
re Deva şi Călan, neexistînd su­ pe nici un alt şantier. La fel
9P ficientă preocupare pentru ur­ se prezintă situaţia cu lucrul în
mărirea îndeplinirii grafice­ două schimburi la zidărie, a fo ­
la un bloc pe tronsoane in sis­ prepararea betonului şi mortaru­ lor ' de lucru şi aplicării losirii unor prefabricate de m o­
temul lucrului în lanţ, a asi­ lui se face centralizat, !â toa­ cu perseverenţă a măsuri­ zaic şi panouri de parchet, etc.
gurat o continuitate în munca te blocurile s-a extins munca în lor preconizate, lucrările merg
constructorilor, un ritm rapid. acord global, iar o serie de mun­ aneyoios. Aşa de pildă, la Din păcate nici prevederile
O măsură aplicată cu bune re­ citori calificaţi, cum sînt tîm- punctul 5 al planului de mă­ planului M.T.O. al trustului nu
zultate a fost şi extinderea plarii, fierari-betoniştii, au tre­ suri a şantierului Deva se pre­ şi-au găsit ecoul în activitatea
muncii în acord global. Marea cut şi ei să lucreze în acord vedea organizarea unei staţii
majoritate a echipelor şlu lucrat global. centrale de betoane încă din de­ şantierelor. Unele fie pentru că
după acest sistem. Aici, la Cu- cembrie 1961. De-abia în ulti­ nu au fost traduse în viaţă, al­
gir, sub îndrumarea organizaţiei Prin aplicarea în viaţă a mă­ mul timp, după lungi discuţii, tele, fie că aplicate, nu au fost
de partid, se acordă atenţie cu­ surilor propuse şi aici, la con­ a fost amenajată staţia. Deşi în urmărite cu perseverenţă. Aşa,
venită aplicării în practică a strucţia blocurilor, s-a înregis­ plan se prevedea trecerea la or­ de pildă, se prevedea ca pînă
măsurilor tehnico-organizatori- trat un ritm susţinut de muncă, ganizarea lucrului în două la 30 iunie să fie asigurate şan­
ce dă garanţia că planul pe schimburi, la toate punctele de tierele cu forţa de muncă nece­
OOQ<>OOOOOOOOOO OOCSCXXSCS acest an va fi îndeplinit. lucru aceasta se face doar de sară îndeplinirii planului şi re­
o singură brigadă. cuperării rămînerii in urmă. Or,
Constructori Peste tot însă lucrurile stau la sfîrşitul trimestrului, din pla­
aş#? Se acordă aceeaşi aten­ Asemenea prevederi care au nul forţelor de muncă se reali­
şi construcţii ţie traduceai în viaţă a proprii­ rămas doar pe hîrtie intîlneşti zase doar 89,20 la sută. O altă
lor măsuri tehnico-organizatori­ şi la alte şantiere. Ca urmare,, măsură deosebit de importantă
0 0 0 '.?!iXK>yOOOOOi,>0 0 0 (X>0 < ce stabilite ? Faptele demon­ multe din măsuri, deşi erau ab­ care nu a fost generalizată este
strează că nu. Şi să pornim de solut necesare, nu se aplică şl cea privind extinderea muncii în
ce. Acesta este de fapt şi unui la modul in care s-a realizat deci munca se desfăşoară de­ acord global. Prea puţin s-a fă ­
din factorii care au contribuit planul în primul semestru al fectuos, cut şi pentru asigurarea unor
Ia obţinerea unui ritm rapid anului în curs. Planul valoric a condiţii optime de cazare a
de lucru. Un bloc cu 32 apar­ fost îndeplinit, doar în proporţie Explicaţia neaplicării în prac­ muncitorilor mai ales la Deva.
tamente a fost construit în mai de 87,31 Ia sută, productivita­ tică a măsurilor cuprinse în pla­ Călan şi Haţeg, deşi în pianul
puţin de 6 luni. Iar alte două tea muncii cu. 97,87 Ia sută nurile M.T.O. ale şantierelor M.T.O. se prevedeau asemenea
blocuri se vor încadra în grafi­ iar Ia preţui de cost s-au înre­ T.R.C.H. constă şi în faptul că măsuri.
cul de lucru, adică 6 luni de gistrat depăşiri de peste 3.000.008 însăşi la nivelul trustului nu se
zile. lei. desfăşoară o activitate rodnică Desigur că dacă ar fi existat
In acest sens. In urma diferi­ o mai mare preocupare pentru
Despre o asemenea experienţă Fără îndoială că la aceste re­ telor analize făcute la nivelul înfăptuirea tuturor prevederilor
se poate vorbi şi la şantierul nr. zultate nesatisfăcătoare a con­ trustului planul M.T.O. a sufe­ planului M.T.O., şi s-ar fi urmă­
9 Petroşani. Deşi aici lucrările tribuit şi lipsa de preocupare rit mereu modificări (circa 3-4).. rit continuu aplicarea măsuri­
la noile blocuri r,u început cu susţinută pentru aplicarea în Dar nici acum nu se poate spu­ lor cuprinse în plan, în activi­
cîteva luni în urmă — dat fiind viaţă a măsurilor tehnico-or- ne că el cuprinde cele mai im­ tatea T.R.C.H. s-ar fi înregistrat
faptul că documentaţiile au so­ ganizutorice prevăzute în planu­ portante şi eficace măsuri. Spu­ rezultate mult mai bune. Acest
sit cu oarecare întîrziere — con­ rile tuturor şantierelor. Spre nem aceasta deoarece în el sînt lucru îi dovedesc însăşi faptele
ducerea şantierului, la indicaţia exemplu, deşi în cadrul şantiere­ cuprinse măsuri mai mult de or­ de pe unele şantiere. De aceea
organizaţiei de partid, a întoc­ lor din Alba Iulia şi Petroşani din administrativ şi nicidecum este de datoria conducerii
mit un minuţios plan de mă­ (şantierul nr. fi) s-au prevăzut nu cuprind cele mai importante
suri tehnico-organizatorice. Ma­ măsuri care să ducă la grăbirea prevederi din planurile M.T.O. T.R.C.H. a organizaţiilor de
re parte din măsurile preconi­ ritmului de lucru, ele nu au fost, ale şantierelor. Era firesc ca partid şi comitetelor sindicale
zate şi-au găsit anlicărea im e­ traduse în viaţă. Ca urmare, T.R.C.H. să includă în planul clin şantiere, a conducerilor din
diată in procesul de producţie: aici construcţia unor blocuri a său măsuri care să fie genera­
lizate pe toate şantierele. Este şantiere să acorde toată aten­
suficient să amintim că meca- ţia aplicării cu perseverenţă a
planurilor M.T.O. In felul aces­
ta munca va cunoaşte un nou
impuls. y. FURIR