Page 31 - 1962-08
P. 31
p'áf. 4 mtüMüü 'sovm usM ULv i Nr. 2371
UMXKELB ŞTIRI ULTIMELE S T I S I ULTIMELE Ş T l K l ULTIMELE ST IR I ULTIMELE Ş T IR I Un savant sovietic despre folosirea
rachetelor intercontinentale
pentru transport
Lucrările Com itetului ceîor 18 state In sprijinul dezarmării generale MOSCOVA 8 (Agerpres). — transportate animale de expe
şi totale TASS transmite : rienţă. Din acest fapt rezultă
că, in genere este posibilă ate
pentru dezarmare Adunarea reprezentanţilor vieţii publice din Moscova Problema folosirii rachetelor rizarea unei nave cosmice care
intercontinentale pentru tran transportă încărcătură sau oa
GENEVA 8 (Agerpres). - TASS Delegaţia S.U.A. — a arătat V. A, mării. Delegaţia S.U.A. a refuzat in MOSCOVA 8 (Agerpres) — sacre forţele traducerii în viaţă sport este foarte firească şi ac meni.
transmite : Zorin — a obiectat şi continuă să cluderea în text a cuvîntului „în do a hotărîrilor congresului. tuală, a. declarat unui cores
obiecteze cu îndărătnicie împotriva li meniul dezarmării“. Aceasta, a sub TASS transmite : pondent al agenţiei TASS Dat fiind că rachetele cosmi
La 8 august, V. A. Zorin şi A. chidării tuturor m ijloacelor de tran liniat V . A. Zorin, se poate înţelege La 7 august, la Casa priete Asistenţa a întîmpinat cu căl Gheorghi Pokrovski, doctor în ce sovietice au o foarte mare
Dean, copreşedinţii Comitetului celor sportare a armei nucleare şi îm po numai în sensul că S.U.A. vor să-şi dură cuvintările rostite de Sa- ştiinţe tehnice. durată a vieţii din punct de
18 pentru dezarmare, au prezentat triva încetării producerii ei, împotriva asigure posibilitatea de a verifica nu niei cu popoarele din ţările hib Singh Sokhey, fruntaş ai vedere energetic, a spus G. Po
spre examinare tuturor membrilor co lichidării bazelor militare străi numai măsurile de dezarmare, ci şi străine din Moscova a avut loc vieţii publice din India, laureat Racheta poate face din între krovski, şi mari rezerve de e-
mitetului proiectul de lucru al art. ne de pe teritorii străine, împotriva ceva mai mult, adică urmăresc in o adunare a reprezentanţilor al Premiului internaţional Lenin, gul glob pămintesc un singur nergie suplimentară în timpul
4 din tratatul cu privire la dezarma retragerii trupelor străine dc pe a- stituirea controlului fără dezarmare. vieţii publice din capitala so „Pentru întărirea păcii între po oraş în care fiecare om în cursul accelerării suprasolicitările vor
rea generală şi totală, care stabileşte ceste teritorii. vietică consacrată rezultatelor poare“ şi G-uilermo Sardinas, unei zile, dacă este nevoie, poa
principalele sarcini şi obligaţii din In problema termenului primei eta Congresului mondial pentru de membru al delegaţiei cubane. te să se întilnească cu oricare fi relativ mici.
prima etapă de dezarmare, precara şi După ce a subliniat că o aseme pe, deşi U.R.S.S. a mers în întîmpi- alt locuitor al planetei noas Desigur, se poate presupune,
termenele înfăptuirii lor. nea poziţie a S.U.A. nu are nimic narea S.U.A. şi a acceptat prelungi zarmare generală şi pace. Participanţii la adunare au tre. a spus savantul sovietic.
comun cu interesele unei dezarmări rea termenului propu3 de ca de la 15 Membrii delegaţiei sovietice adoptat o rezoluţie în care de că la început rachetele vor fi
După cum reiese din document, reale, V. A. Zorin a arătat că din luni la 2 ani, delegaţia S.U.A. in clară că sprijină cu căldură ho- G. Pokrovski a subliniat că folosite pentru transportarea
copreşedinţii s-au declarat de acord acelaşi motiv au rămas nerczolvatc sistă asupra termenului de 3 ani, cu la congres, care au luat cuvîn- tărîrile acestui forum al forţe in U.R.S.S. a. şi fost creată o materialelor importante, cores
că în prima etapa statele trebuie să şi un număr de alte probleme. nimic justificat. tul la adunare, i-au chemat pe lor iubitoare de pace. astfel de industrie de rachete pondenţei, matriţelor de ziare,
înfăptuiască măsuri în domeniul de oamenii sovietici, pe toţi oame puternică şi ştiinţa corespunză iar abia după aceasta vor fi
zarmării nucleare, să-şi reducă for Printre altele, delegaţia S.U.A. stă După ce a scos în evidenţă o se nii de bună credinţă să-şi con toare. că noile sarcini care apar folosite pentru transportarea
ţele armate, să înfiinţeze o organiza ruie asupra includerii în textul art. 4 rie dc alte puncte care nu au fost în domeniul comunicaţiilor cu oamenilor antrenaţi în acest
ţie internaţională de dezarmare, să puse de acord, V. A. Zorin a spus înfîtmpinarea Congresului P. C. din Cehoslovacia rachetele sînt, pentru ea, desi scop iar în sfîrşit şi al călăto
adopte măsuri pentru micşorarea pe din tratat a propunerii „de a sc în că asemenea rezultate ale lucrăriloi gur numai probleme particulare rilor.
ricolului de izbucnire a unui război, ceta producerea materialelor fisiona relor doi copreşedinţi nu pot fi so raoi s w c c e s e lîl î r a t r e c e r e a l e © a m e m l o r a căror temelie a fost pusă de
să ia măsuri îndreptate spre menţi bile pentru a fi folosite în arma nu cotite drept promiţătoare şi că aceas pe acum. Folosirea rachetelor de tran
nerea păcii şi securităţii internaţio cleară“. înfăptuirea unei asemenea muncii ce sport în scopuri paşnice poate
nale. măsuri n-ar face decît să creeze o tă situaţie este un rezultat al faptu G. Pokrovski a insistat In mod contribui la o foarte mare apro
iluzie că în domeniul dezarmării au lui că măsurile întreprinse dc guver PRAGA 3 Corespondentul A- rilor forestiere din Cehia de special asupra problemelor le piere a popoarelor din diferite
înţelegerea asupra acestor puncte fost întreprinşi anumiţi paşi, in timp nul U.R.S.S. pentru a veni în întîm- gerpres transmite: sud depun eforturi susţinute gate de aterizare. El a expli ţări de pe planeta noastră, a
ave o anumită însemnătate. 1otodată. ce statele ar fi păstrat toate stocu pinarea puterilor occidentale nu au pentru folosirea deşeurilor lem cat că aterizarea este veriga spus profesorul G. Pokrovski.
a spus V. A. Zorin, care a luat cu- rile lor de arme nucleare şi uriaşele fost urmate de contramăsuri. In întimpinarea celui de-al noase. Ele şi-au luat angaja cea mai importantă şi, ca să
vîntul la şedinţă, delegaţia sovietica stocuri de materiale fisionabile, de Xll-lea Congres al P.C. din Ce mentul să economisească anul spunem aşa, cea mai pericu Transportul cu rachetele fo
consideră necesar să declare că între care dispun. Totodată, S.U.A. au ex In cursul şedinţei de miercuri re hoslovacia, oamenii muncii din acesta faţă de normele de con loasă în zborurile cosmice. A- losit în scopuri paşnice este o
copreşedinţi nu s-a ajuns la o înţe plicat că ele au în vedere să sc in prezentanţii Braziliei. Indiei şi Etio întreaga ţară desfăşoară o vie sum planificate 1.500 metri cubi ceastă problemă a fost rezolva verigă care face parte din siste
legerc asupra punctelor principale din stituie, sub aparenţa verificării înde piei — state neangajate — au relevat activitate pentru îndeplinirea de cherestea, ceea ce înseamnă tă de cosmonauţii sovietici, a mul de măsuri pe care ştiinţa
art. 4, referitoare la cele mai im por plinirii obligaţiei cu privire la înce necesitatea de a se ajunge cît mai şi depăşirea prevederilor de 8-9 hectare de pădure cu 2.800 spus în continuare G. Pokrov sovietică trebuie să le înfăptu
tante măsuri de dezarmare pentru pri tarea producţiei dc materiale fisio grabnic la un acord cu privire la în plan. copaci. ski. iască. In orice caz, în cadrul ce
ma etapă. nabile. un control asupra întregii in cetarea experienţelor nucleare. T ot lor două decenii de construire
dustrii atomice a statelor. Aceasta Un obiectiv important al an In întrecerea care se desfăşoa Este ştiut faptul că aterizarea
Uniunea Sovietică consideră drept insă, a subliniat V . A. Zorin, înseam odată. ei au amintit o dată mai mult gajamentelor luate în cinstea ră in cinstea congresului pen lui Gagarin şi Titov s-a făcut în a comunismului, prevăzute de
sarcină principală a primei etape în nă control fără dezarmare, adică o că memorandumul celor 8 ţări neu congresului este realizarea de tru obţinerea titlului de onoa condiţii bune. Acelaşi lucru se re! de-al XXIT-lea Congres al
lăturarea pericolului de război nuclear. formă ncdisimulată de spionaj mili tre constituie singura bază pe care economii. Succese frumoase în re de colectiv „Congresul al poate spune despre aterizarea
Din această cauză ca a propus să sc tar. cele trei puteri nucleare trebuie să acest domeniu au obţinut teh XII-!ea al P.C. din Cehoslova navelor-satelit pe care au fost P.C.U.S. această sarcină va fi
lichideze în această etapă toate m ij ducă tratative. nologii şi constructorii de la rezolvată, a declarat savantul
loacele dc transportare la ţintă a ar V. A. Zorin a arătat, de asemenea, Uzinele „V. I. Lenin“ din Plzen. cia“ au fost antrenate pînă sovietic.
mei nucleare cu încetarea totală a râ s-au ivit greutăţi serioase cu pri In această ordine de idei, V. A. Astfel prin folosirea construc acum aproximativ 18.000 de co
producerii ei şi concomitent să sc li lejul punerii de acord a punctului re Zorin a declarat că delegaţia sovieti ţiilor sudate ei au redus greu Swb opiniei publice internaţionale
chideze toate bazele militare străine feritor la înfiinţarea unei organizaţii că împărtăşeşte întrutotul părerea des tatea produselor cu 30-60 Ia su lective, 3.353 de secţii şi ateliere,
de pe teritorii străine, să sc retra internaţionale dc dezarmare, care este pre necesitatea stringentă de a se în tă, iar preţul de cost cu 25-27 Autorităţile îranchiste au fost silite să
gă toate trupele străine dc pe aces chemată să asigure verificarea obli cheia un acord cn privire la înceta la sută. Colectivele întreprinde- 800 de întreprinderi şi 44 de elibereze pe poetul progresist Marcos Ana
te teritorii. gaţiilor asumate în domeniul dezar- rea experienţelor nucleare. Confirmăm
pe dc-a-ntregul, a declarat el, că uzine mari. PARIS 8 (Agerpres). — iată ce ne-a făcut să rezistăm
Sub presiunea opiniei publice chiar în perioadele cele mai
memorandumul celor 8 state constituie Plecarea unei delegafii japoneze internaţionale autorităţile fran- sumbre. Solidaritatea era pen
pentru noi o bază adecvată şi sîn- cliiste au fost silite să elibe tru noi un lucru esenţial. îm
tem dispuşi să încheiem pe baza a- în Vîziiă în Uniunea Sovietică reze din închisoare după 22 de părţeam între noi pîinea şi su
ceasta un acord cu privire la înce ani de detenţiune pe poetul pro ferinţele. Reîerindu-se la justi
O crimă itriva omenirii“ tarea experienţelor cu arma nucleară. 'iOKIO 8 (Agerpres). — înainte de plecare şeful delegaţiei, gresist Marcos Ana, fiu credin ţia spaniolă, Marcos arată că
La 8 august a părăsit Tokio, pie Kavai, a făcut pe aeroport o declara cios al poporului spaniol. „ceea ce este grav în Spania
Anglia face pregătiri pentru un război bacteriologic rind cu un avion special în Uniunea ţie pentru presă în care a menţionat Săptămînalul francez „L’Ex- sînt procedeele justiţiei şi na
Sovietică un mare grup de reprezen că membrii delegaţiei sînt bucuroşi că pres“ publică un interviu cu tura pedepselor. Incepînd din
LONDRA 8 (Agerpres). — pe o scară şi mai largă şi cu o putere La 8 octombrie — alegeri tanţi de seamă ai cercurilor de afaceri au posibilitatea de a vizita Uniunea Marcos Ana, în care acesta des- anul 1939 se continuă judecarea
„O crimă împotriva omenirii" — ast mai distrugătoare decît a avut vreo în R. P. D. Coreeană din Japonia, în frunte cu Yosînari Ka- Sovietică şi, de a lua cunoştinţă prin scrie condiţiile în care sînt de delictelor“ de opinie în virtiU°a
fel caracterizează cunoscutul publicist dată Metodele cu ajutorul cărora a vai, preşedintele firmei constructoare tre altele de dezvoltarea economică a ţinuţi condamnaţii politici in legilor excepţionale promulgare
de maşini „Komat.su Scisakudzio“ . Din Siberiei. Kavai s-a pronunţat peniru în timpul războiului, care s a
englez M. Muggeridgc, pregătirile care fost distrus baccilul ciumei, sînt folo PHENIAN S (Agerpres). — delegaţie face parte un mare grup de lărgirea prin ioate mijloacele a co închisorile îranchiste. După cum terminat acum 23 de ani. Exis
se fac în Anglia în vederea unui răz site acum pentru cultivarea celor mai După cum transmlic Agenţia Co preşedinţi şi reprezentanţi ai consiliilor merţului cu Uniunea Sovietică în in se ştie Marcos Ana a fost ares tă în Spania un mare număr de
boi bacteriologic. Autorul acestui ar periculoase forme ale acestui microb, reeană (le Ştiri. In S august, Prezidiul de administraţie ale unor importante teresul dezvoltării economiei Japoniei. tat în anul 1939, cînd nu împli
ticol, publicat in ziarul „D aily Herald“ , ca armă potenţială, de război“ . Adunării Populare Supreme a R.P.D. companii, firme şi bănci din Japonia, nise nici 18 ani. In 1941, Mar oameni care slnt închişi de pes
comentează împrejurările morţii lui X Coreene a dat publicităţii un decret împreună cu delegaţia în U.R.S.S. au Peste 1.500 de cos Ana a fost condamnat la
„GTima şi alte boli îngrozitoare de prin rare stabileşte data de S octom plecat Toluifaro Kitamura, preşedintele oameni s-au adu- moarte, dar sentinţa tribuna te 20 de ani pentru că n.au în
Bacon, colaborator al centrului de cer care -.văpascrăm deja, scrie autorul, pot brie 7.0(72 pentru alegerea de depu Asociaţiei pentru sprijinirea dezvoltării nat pe bulevardul lului a fost anulată, deoarece
cetări bacteriologice al Ministerului de din nou să ne lovească — de dala a- taţi in Adunarea Populară Supremă comerţului Japoniei cu U.R.S.S. şi ţă Midi din Bruxel- Marcos era minor. cetat să-şi proclame opiniile
război din localitatea Porton Downce, e R.P.D. Coreene. rile din Europa răsăriteană, precum şi lcs, manifestîndu-şi
care s-a îmbolnăvii de ciumă pulmo cea-'tn in mod premeditat“ ; Ultimele alegeri au avut Inc in persoanele care îi însoţesc, corespon solidaritatea cu Moralul ridicat, arată Marcos, sau pentru că s-au solidarizat
nară. august denţi ai radioului, agenţiei Kjodo Ţii
„Gultivînd bacterii, ne pregătim sin sin şi ai unor mari ziare, în total a r*** cu deţinuţii.
Acum aproape şa’se secole, scrie Mu- guri mcrmîritul“, scrie iu încheiere an proximativ 60 dc persoane
ggcfidge, Europa a fost pustiită de tei uî. -O ft*
firile capitaliste
!aWdA&MsxiN3Xfs-iSf'¦Ă:
mmmm
'.......TötSbr
„moartea neagră" — ciuma care „s-a
abătut ca un vifor asupra oraşelor şi
satelor, nimicind populaţia şi fâcînd la ampliare mişcarea grevistă fu lupta oamenilor
aproape cu neputinţă desfăşurarea nor muncii din Spania.
mală a vieţii“ . Acum, „după o între In una din pieţele
oraşului a avut loc
rupere îndelungată, un om — J. B a Franţa Ia Paris a fost dat publicităţii o de ţiilor de presă, la 7 august 600 de un marc miting.
con — a căzut din nou victimă a muncitori de la uzinele de asamblare
„morţii negre“. Dacă „în evul mediu PARIS 8 (Agerpres). — claraţie a sindicatului naţional al pi a maşinilor de cusut „A lfa“ din Spa In clişeu : Parti
moartea în masă a oamenilor era ine In dupâ-amiazn zilei de marţi a luat nia au declarat o grevă de protest îm cipanţii la demon
vitabilă dat fiind condiţiile de atunci", efirşit greva de 48 de ore a piloţilor loţilor şi al personalului ce deserveşte potriva condiţiilor grele de muncă şi straţie.
arata autorul, moartea lui Bacon „a şi personalului companiilor aeriene împotriva refuzului conducerii uzinei
fost o urmare directă a activităţii uma „Air France“, „Transports Interconti avioanele franceze, in care se arată că de a majora salariile muncitorilor cu ©
ne. Ea a w lt un produs secundar al nentaux“ , şi „Union Aeroinaritime des greva declarată la 6 august nu a fost 25 peseta pe zi.
pregătirilor pentru un război bacterio IranspOrls“ care deservesc liniile ae decît un prim avertisment Ia adresa
riene interne şi internaţionale ale Fran conducerii acestei companii care re Agenţia France Presse relatează că
logic*. ţei. In timpul grevei de 48 de ore com imediat după declararea grevei poli
„Ştiinţa care a salvat lumea occiden fuză să ia în considerare revendicările ţia franchistă a intervenit cu brutali
de îmbunătăţire a salariului, pensiilor tate pentru y forţa pe muncitori să
şi a sistemului de asigurare a perso renunţe la grevă. Uzina a fost ocu-
palâ de poliţie pentru un timp neli
tală de „moartea neagră“, continuă au pania „Air France“ a fost nevoita să nalului navigant. mitat.
torul, este folosită acum pentru a anuleze aproximativ 100 de zboruri. Declaraţia menţionează că în cazul
pregăti mijloacele de răspîndire a ei In cursul după-amiezii de 7 august, cînd aceste revendicări nu vor fi sa
E9H~ tisfăcute piloţii şi personalul care de
serveşte liniile aeriene interne şi in ita lia un plan puţin convingător
ternaţionale ale Franţei vor declara o
nouă grevă dc protest. ROMA 8 (Agerpres). —
C A IR O . — La 6 august, Ia A le şefa delegaţiei Republicii T ogo la A u stria Două milioane dc dijmaşi italieni Zarva în jurul aşa-zisuiui „plan caută să se erijeze in postura de escală la Leopoldville şi interzicerea
xandria s-a deschis Festivalul inter această conferinţă a declarat : „Fe au început marţi o grevă generală or- occidental'' cu privire la Katanga, „salvatoare" a Congo-ului şi în ace telecomunicaţiilor directe intre Ka
naţional al film elor pentru televi meile africane aparţinînd atît grupu VIENA 8 (Agerpres). — ganizînd în întreaga ţară mitinguri şi cunoscut şi sub numele de „plan laşi timp să-şi taie partea leului tanga şi străinătate.
ziune. La festival participă 15 ţări, lui de la Monrovia cît şi grupului La 7 august a început greva func de convingere“ (al lui Cliombe — din bogăţiile acestei ţări, rezervate
printre care R.A.U., Uniunea Sovie de la Casablanca sînt hotârîte să ţionarilor vamali din Austria care re demonstraţii. In multe regiuni ei au N.R.), continuă. Este vorba dc re pînă acum numai monopolurilor Dc asemenea, se interzice între
tică, Japonia, Cehoslovacia, Anglia, realizeze în cît mai scurt timp uni vendică majorarea salariilor. Greva a zultatele unor convorbiri neoficiale, belgiene, franceze şi engleze. Sub prinderilor comerciale cu sediul la
R.D.G,, Argentina. Televiziunea din tatea A fricii“ . provocat considerabile dificultăţi in refuzat să predea recolta. Dijmaşi! pro care au loc la Washington la sediul pretextul necesităţii menţinerii uni Leopoldville să aibă sucursale in Ka
R.P. Romînâ participă cu film ele: domeniul transporturilor. La principa testează împotriva refuzului guvernu Departamentului de Stat, între re tăţii congoleze, S.U.A. l-au deter tanga şi invers. Seriozitatea acestor
„Fumatul oprit“, „Elevii în vacanţă“ , LAG O S. — La 7 august a fost lele pundc de control s-au format rin- lui de a începe discutarea în parla prezentanţi ai S.U.A., Angliei şi Bel minat, după cum se ştie, pe Adoula măsuri reiese din faptul că ele nu
„Căldură mare“, „DI. G oc“ , „Izvoare inaugurată prima linie telefonică di duri lungi. ment a legii, prin care pămîntu! să giei, în prezenţa unui „observator" să facă însemnate, concesii lui vor aduce nici un inconvenient lui
rectă între Nigeria şi Dnhomev. Pînă Ziarele austriece relatează că zilele fie predat celor care-1 muncesc. Ei cer francez. Planul, care nu a fost încă Chombe, prezenlind un proiect de Chombe. De pildă, după cum a de
ferm ecate“ . acum, pentru o convorbire telefonică următoare vor intra în grevă de ase de asemenea o reducere a dijmei pe definitivat si •care, după relatările constituţie care prevede crearea unui clarat şi vn purtător dc cuvînt al
V A R Ş O V IA . — Recent, la şantie între aceste două state africane vecine menea funcţionarii de poliţie. Potrivit care sînt nevoiţi s-o dea proprietarilor agenţiilor occidentale, ar cuprinde stat de tip federal, adică tocmai O.N.U., în loc să aterizeze la Eli-
era nevoie să sc facă mai întîi le calculelor ziarului „Kurier“ la grevă de pămînt. 21 de puncic, este menit, chipurile, sabetliville, avioanele cu direcţia
rul naval din Gdansk a fost lansat gătura... cu Londra şi cu Parisul. vor participa aproximativ 30.000 de să-l determine pe Chombe să pună NOTĂ EXTERNĂ Katanga vor putea ateriza în oraşul
la apă un nou tanc petrolier cu un poliţişti şi de funcţionari din Austria. Tot marţi au declarat o grevă de capăt secesiunii katangheze. Esenţa apropiat Ndola, in Rhodesia de
tonaj de 19.000 tone. Aceasta este DELIII. — După cum reiese dintr-o o săptămînâ muncitorii de la exnloa acestui plan rezidă în aceea că se ceea ce a pretins dinlotdeauna că Nord, dc unde pasagerii vor putea
cea de-a patra navă de acest tip ştire publicată în ziarul indian „Sta- A3r ţările forestiere din provincia Gatn exclude folosirea forţei. Maximul petenia secesioniştilor katanghezi. fi transportaţi cu autobuzul în ca
lansată la apă la şantierul din tesman“ . circa 450 de persoane din zaro. In provincia Palcrmo se află in care se prevede în cazul cirul Chom Acesta este un - prim rezultat al pitala hatangheză.
Gdansk. două districte din Bengalul de vest S p a n ia grevă muncitorii viticultori. Intre 6 ş be ar refuza să accepte un Congo „planului occidental“. Un alt rezul
şi alte 160 de persoane din Assarn, S august 60.000 de muncitori agricol unificat este exercitarea de „pre tat este că s-a reuşit să sc împie Paralel cu farsa „măsurilor de con-
A C C R A . — Peste 100.000 de locui s-au îmbolnăvit dc paralizie după ce MADRID 8 (Agerpres). — din regiunea Emilia s-an aflat de ase siuni economice". Dar chiar şi în dice convocarea Consiliului de Secu stringerc“' sc vorbeşte despre inten
tori ai Accrei au întîmpinat cu en au consumat turte pregătite din făi După cum reiese din relatările agen menea în grevă. Se semnalează de această privinţă există divergenţe ritate pentru a examina situaţia din ţia societăţii „Union Miniere“ de
tuziasm pe preşedintele Republicii nă importată din S.U.A. Ziarul subli monstraţii şi greve ale muncitorilor între participanţii la tratativele de Congo. De altfel, pentru a da mai a transfera la Bruxelles mari sume
Ghana, Kv/ame Nkrumah, care s-a niază că această făină trimisă ca „a ju agricoli în regiunea Sardinia. la Departamentul dc Stat, Anglia siluită greutate planului lor, S.U.A. de bani peniru a evita plata impo
reîntors în capitală din oraşul T amale tor“ , era contaminată cu un insecti şi Belgia opunîndu-se oricăror mă încearcă să-l prezinte sub egida zitelor către guvernul central in
din nordul ţării, unde s-a odihnit cid chimic. Un general argenfinean se proclamă suri cu caracter de constrîngere eco O.N.U. cazul „unificării“ Congoului.
după atentatul nereuşit comis împo comandan! şef al armafei nomică. In ce priveşte Franţa, după
triva sa de un grup dc complotişti. TO K IO . — La 8 august, la mina cum se relatează într-un comenta Intre timp, autorităţile guvernului Este insă semnificativ că autori
Koyo, situată în regiunea oraşului BUENOS AIRES 8 (Agerpres). ralul Loza, numit ministru de riu cu caracter oficios al agenţiei central congolez au purces la apli tăţile belgiene se tem să nu întin
PARIS. — In legătură cu împli Takabaghi (prefectura Ibaraki), s-a După cum relatează agenţia război şi comandant şef al ar France Presse, ea este în general carea unor „măsuri de constrînge dă prea mult coarda. Un purtător
nirea a 18 ani de la eliberarea Fran produs o surpare care a prins sub Reucer, la 8 august. Ministerul matei după înlăturarea preşe împotriva oricărui plan în problema re“ împotriva lui Chombe, cum ar de cuvînt al guvernului belgian a
ţei de sub ocupaţia germano-fascistă, dărîmăfuri cîţiva muncitori din schim dintelui Frondizi in martie tre hatangheză. (Agenţia France Presse fi interzicerea zborurilor directe anunţat ca nit se va permite lui
feroviarii de la gara Saint Lazare bul de dimineaţă. Se înregistrează de Război al Argentinei a anun cut. a anunţat că „se iau mă explică aceasta prin interesele spe spre Blisabethville, pe viilor ase Chombe, care se află actualmente în
din Paris au dat publicităţii o de victime. ţat că generalul Federico To- suri pentru restabilirea ordinei ciale pe care le are Franţa in Ka menea zboruri fiind autorizate numai Elveţia, să vină la Bruxelles, dato
claraţie în care se spune că partici ranzo Montero, comandantul în armată“ . tanga, de unde importă aproape în dacă avioanele respective vor face rită „complicaţiilor politice“ care
panţii la mişcarea de rezistenţă au LONDRA. — Un muncitor şi-a forţelor armate din provincia tregul său necesar dc cupru). ar putea decurge de aici. După cum
jurat să nu admită niciodată reîn pierdut viaţa şi şapte au fost răniţi Saltas, in nordul Argentinei, Potrivit agenţiei Reuter, ac se vede, coautorii noului plan sini
vierea militarismului german. în urma unei explozii care s-a pro s-a răsculat împotriva ministru ţiunea generalului Montero se In realitate, „planul occidental" cit se poate de conştienţi de „popu
dus marţi scară la depozitul de ţiţei lui de război, generalul Juan este de inspiraţie americană, S.U.A. laritatea“ de care se bucură pro
LOM E, T O G O . — Subliniind că din Wcnsbury (Staffordshire), aparţi Batista Loza, şi s.a proclamat bucură de sprijinul garnizoa tejatul lor.
lucrările Conferinţei femeilor din în nînd societăţii „Patent Shaft Steel comandant şef ai armatei. El
treaga A frică cave a avut loc la Works Ltd“. a abandonat sediul comanda nelor din Mendoza, Cordoba, ROMULUS CĂPLESCU
Dar-cs-Salam, au fost încununate de mentului său din Saitas şi s-a
un „ ’deplin succes“, MaYguerite Trenou, instalat în oraşul Jujuy. Gene Comodoro, Rivadavla şi La
Plata şi posibil al Academiei
Militare din Buenos Aires.
Ketţşcţia şi administraţia ziarului: slr. 6 Martie nr. 8. 1«detun: 188, 188, 75, 674, Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale B. 1,1.k ar. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea R0H grafică „1 M at" — Deva.
