Page 32 - 1962-08

TRÖLETARt DW TVATE TARI 11. V N t f l - V A 7
imlsocialismului Depănătoarea
A m ! XIV. Nr. 2372
Inovatorii - - participanţi activi Citiţi în pag. IH*a
la progresii! tehnic al producţiei
Inovatorii sînt oameni ingenioşi, Gugir, şi, numărul lor creşte de Ia marc de muncitori, ingineri, tehnicieni
neobosiţi cău'ători şi descoperitori ai un an Ia nitul. Numai în primul se­ şi maiştri în mişcarea de inovaţii, au
noului, oameni care printr-o muncă mi­
găloasă, participă nemijlocit la pro­
gresul tehnic al producţiei.
Mai sînt încă unii care spun că
procesul tehnologic esie bine pus la
punct, piesele se execută conform teh­
nologiei elaborate şi sînt de bună
calitate, !'ar planul de producţie se
realizează în fiecare lună. Totul este
bine pus Ia punct. De ce să ne mai
„batem " noi capul cu căutarea altor
soluţii ? Spre deosebire de aceştia,
inovatorii nu se mulţumesc cu so­
luţiile date. Nu le privesc în mod sta­
tic ci în continuă dezvoltare şi per­
fecţionare. Tehnica nu stă pe loc, ca
se dezvoltă continuu. Şi, inovatorii,
îşi pun întrebarea : oare procesele teh­
nologice claboraie nu pot fi îmbună­
tăţite, nu se pot găsi soluţii noi, mai
perfecţionate ? Oare această piesă nu
poate fi executată şi altfel ? Aici nu
se poale oare schimba nimic ? Răs­
punsul la întrebările pe care şi Ic pun,
ei îl caută în cărţile tehnice de spe­
cialitate care-i ajută să-şi concretizeze .
ideile, să Ie dea viaţă, să elaboreze so­
luţii noi. Ideile, soluţiile noi, nu pot
ti puse în practică aşa dintr-odaiă.
Trebuie învinse unele greutăţi piuă ce o economie anuală de 256.S12 Iei.
ideea se cristalizează şi poate .fi pusă
în aplicare. Ei trebuie să înfrunte şi şi îndrumată îndeaproape de către lori ai noului. Ei trebuie să caute noi
să învingă cu curaj eşecurile mereu-, comitetul de partid al uzinei şi de or- soluţii tehrii'ee, în scopul măririi pro
te ce le întîmpină pe parcursul elabo­ ganizaţiilc de bază din secţii, aduce ductivităţii muncii, reducerii preţului
rării metodei, soluţiei noi. Ideile, m c -! o mare contribuţie la promovarea teh­ de cost şi micşorării efortului fizic.
fodclc şi soluţiile noi se v e r ific ă -în ' nicii noi, la realizarea de economii.
practică. Practica este aceea care
scoate la iveală justeţea acestora,
avantajele şi eficacitatea lor *econo-'
mică.
Asemenea oameni ingenioşi, care se
avîntă cu curaj în căutarea şi desco­
perirea noului, sînt mulţi şi la U.M.
mm.
nimm
IH N P M
Primăvara anului 1960. Pe
poarta fabricii de tricotaje pă­
şea emoţionată o ţintiră blon­
dă, cu ochii albaştri. Era o
emoţie justificată. Din acea zi,
Elisabeta Fulea urma să fie
muncitoare la fabrica de trico­
taje „ Sebeşul“ din Sebeş.
Despre munca în fabrică au­
zise multe lucruri, mai ales că
şi mama ei lucrează tot aici.
Dar acum era ceva mai mult.
Ea, o fată Unără, urma să-şi
dovedească aptitudinile.
De la conducerea întreprin­
derii i s-a spus că va lucra pe
Ungă tovarăşa Maria Olteanu, o
muncitoare şi ea tinără, dar
cu bogate, cunoştinţe profesio­
nale. Cină i-a fost prezentată
noua „elevă“ , Maria Olteanu
fără să vrea şi-a adus aminte
de un moment asemănător.
Proaspătă absolventă a şcolii
profesionale textile din Sibiu,
a fost repartizată la „Tricoul
Roşu“ Arad. I se părea greu să
se descurce singură Ungă ma­
şină. Dar alături de ea a sim­
ţit. îndemnul oamenilor mai
vechi, a comuniştilor secţiei.
Şi acum iat-o într-o situaţie
«S. HivW-NV% *«*.Vtv^î. fiw*U-«9i.
ştirile zilei
Maria Corojan,
de la Filatura în contul contractului
Lupeni, organi- Colectiviştii din satul Cristur nu
fost printre primii din oraşul regio­
zi.ndu-şi d i n e nal Deva caic şi-au achitat in 'între­
gime îndatoririle contractuale tată de
munca şi folo­ stat. In contul contractului încheiat,
ei au predat la baza de recepţie
sind cu price­ 40.000 kg. grîu, ini în contul m un­
cilor S.M .T. şi a uiumului alte 09.000
pere timpul de kg. grîu.
Vineri 10 august 1962 4 pagini 20 bani lucru, depăşeşte Recital de poezii
lunar planul in
BED medie cu 40 la Comitcttil sindicalului salariaţilor
Frustului minier Deva a organizat zi­
sută. lele acestea un recital dc poezii. Au
fost citite poezii din operele lui Dan
99 4 şa e «&stăzi Deşliu şi 'liberia Olan. Au citit Mir-
ceu şi Eliza Baruţea, Maria Szabo.
p e la !66 lean Slocncscu, Victor Uzttnov şi alţii.
m rt w x rjjuriw i I. SIM IO N
corespondent
mestru al acestui an s-au eliberat 40 contribuit mult cele trei concursuri ale -UMtll Turneu fotbalistic
noi certificate de inovator. Inovatorii inovatorilor organizate în acest an,
din această uzină, încadraţi în 14 bri­ expoziţiile de inovaţii, schimburile de h întîmpinareci zilei de 23 AUGUST Asociaţia sportivă Minerul Deva or­
găzi şi 2 cercuri de inovatori, des­ experienţă cu inovatorii diîi alte uzi­ ganizează în zilele de sîmbătă şi du­
făşoară o activitate complexă pentru ne c a : „Republica" şi „23 August“ Intervenţie oportună ei defectul cit mai repede. Pen­ 120 la sută realizarea planului, minică un interesant turneu fotbalistic.
promovarea tehnicii noi. Eficacitatea Bucureşti, „Independenţa“ Sibiu, „Stea­ tru aceasta toţi trei au început precum şi alte echipe. M eciurile se desfăşoară în cadrul m a­
inovaţiilor şi raţionalizărilor creşte gul roşu“ Braşov, „Unirea" Cluj şi al­ Pentru o cit mai bună pregă­ să lucreze de sîmbătă seara şi nifestărilor organizate în cinstea Zilei
an de an. F.i fac ca tehnica să pro­ tele, sesiunile tehnico-ştiinţiiice ale in­ tire a trenurilor ele marfă ce au lucrat toată noaptea, iar du­ Angajamente depăşite Minerului. La turneu participă echi­
greseze continuu. Inginerul Dorin ginerilor şi tehnicienilor şi alte ac­ pleacă clin staţia Simeria-triaj, minică dimineaţa la ora 10, com­ pele C.F.R. Arad, A.S.A. Sibiu, Sebeşul
Goţa, de exemplu, a reuşit, în urma ţiuni. din punct de vedere al frînării, Brigăzile concluse de Radu Sebeş şi Minei ul Deva.
unui studiu urmat de numeroase expe­ revizia de vagoane este înzes­ presorul funcţiona normal. Tre­ Dinu şi Nicolae Creţescu, de la
rimentări, să simplifice schema elec­ Biblioteca cabinetului tehnic cu cele trată cu un compresor pentru nurile nu au mai întîrziat. depozitul de lemn de mină al M eciurile se vor desfăşura după ur­
trică a maşinii de frezat universale 20.000 cărţi tehnice de specialitate, producerea aerului comprimat E. M. Petrila, s-au angajat ca în mătorul program : SIM B Ă TA : C.F.R.
prin eliminarea unor relee. Rezulta­ cele 18 biblioteci tehnice- din secţii şi şi instalaţii fixe pentru proba­ ALEXANDRU PADURARU cinstea zilei de 23 August să de­ A rad — Sebeşul Sebeş (orele 16) ;
tul : peste 100.000 lei economii. De rea frînelor automate. corespondent păşească normele cu 30 la sută. A.S.A. Sibiu — Minerul Deva (orele
asemenea, muncitorul Traían Dicu, sectoare, buletinele de informare, felmi- Un angajament asemănător 17,30). D U M IN IC Ă : A.S.A . Sibiu -
frămînfat de ideea găsirii unei solu­ Intr-una din zilele trecute, Brigăzi fruntaşe şi-au. luat şi brigăzile conduse Sebeşul Sebeş (orele 16) ; C.F.R. Arad
co-şfiinţifîcă şi conferinţele cu carac­ pompa de apă pentru răcirea de Dumitru Dincă şi Toma Iva- — Minerul D eva (orele 17,30).
ţii noi, mai bune, pentru debitarea ma­ ter tehnic şi ştiinţific ce se organizea­ compresorului s-a defectat şi Organizind mai bine munca,
ză periodic, creează condiţii optime compresorul nu mai putea pro­ îăcmd o bună aprovizionare cu nov. Muncind cu entuziasm şi Echipei cîştigătoare a turneului i se
terialului, a conceput şi realizat un duce aerul necesar din care cau­ materiale şi punînd în practică organizind bine lucrul, cele pa­ va conferi „Cupa m inerul“ cu care
de documentare pentru inovatori. Fap­ ză trenurile erau expuse intîr- cele mai bune metode de lu­ tru brigăzi au depăşit planul este dotată competiţia.
fierăstrău cu flacără oxi-acetilcnică. zierilor. cru. minerii de la E. M. Certej in luna iulie cu 35—40 la sută,
tul că în primul semestru 1.927 de au reuşit să depăşească planul depăşindu-şi angajamentele. întâlnire cu tineri scriitori
Economiile ce se realizează anual prin Văzînd această situaţie şi ţi- pe luna iulie. In mod deosebit
folosirea acestui fierăstrău se ridică la cititori an împrumutat şi studiat de la nînd seama că a doua zi era s-au evidenţiat echipele conduse întregul colectiv al depozitu­ Ieri seară a avut loc in sala
această biblioteca 3.787 de cărţi teh­ duminică şi meseriaşii care tre­ de tovarăşii Dumitru Jurj, care lui a reuşit să descarce 662
S9.ÓOO lei- buiau să repare pompa nu erau a realizat planul în proporţie vagoane cu materiale, fără nici clubului sindicatelor din Deva o
nice, dovedeşte dragostea şi interesul în serviciu, comuniştii Avram de 132 la sută, Gheorghe Bug- o locaţie.
Pe aceeaşi linie se Înscrie şi ino­ Bedea, loan Racolţa şi Andrei nar, cu o realizare a planului întîlnire a minerilor cu tineri
muncitorilor şl a cadrelor tchnico-in- Rotea s-au hotărît să înlăture de 130 la sută, Nicolae Iovan cu I. CIUR
vaţia privind modificarea procesului corespondent scriitori din oraş. In cadrul în-
ginereştî din această uzină pentru stu­
tehnologic de fabricaţie a piuliţei re­ dierea şi aplicarea tehnicii noi. tilniril, tinerii scriitori au citit
morcii basculante realizată de ing. In faţa harnicilor constructori de fragmente din lucrările lor 11-
loan Budiu, muncitorul loan Drăgoi maşini din Gugir stau sarcini dintre terare. ¦& i. CIUBA
şi maistrul Radu Zaheu, care aduce cele mai importante. Pentru îndeplini
rea (or sînt chemaţi să-şi aducă apor
Activitatea inovatorilor, coordonată tul şi inovatorii, perseverenţi promo Ce toate terţele la urgentarea toeierfşului
şl arăturilor
Succesele ce au fost obţinute pînă
Faptele conîirrnă pe deplin'acest lucru. acum trebuie să constituie pentru toii re co lta în m a g a zin a tă Zile de treier
Cele 60 de inovaţii aplicate îu cursul inovatorii de la U.M. Gugir punctul
primului semestru din acest an aduc de plecare pentru dobîndirea de noi Mobilizînd toate forţele şi m ijloa­ Paralel cu secerişul şi treierîşul, me­ r~*r-'ru —¦ r-'r-'r-'mr-'r-'t
uzinei o economic post calculată' de şi noi succese în promovarea şi apli­ cele la sirînsul recoltei de cereale pă- canizatorii de la S.M.T. Dobra, dintre », 1
1.252.925 Ici şi cinţecalculată de carea cu curaj în producţie a celor ioase, colectiviştii din salul Sîrbi, ra­ care s-au evidenţiat Roman Olarii,
1.136.790 Ici. inai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­ ionul Ilia, cu sprijinul mecanizatori­ Viorel Pelrescu, loan Groza şi alţii, L La ana colectiviştilor din. Liva- Deşi sînt cu mult mai în etate, ")
nicii. lor de la S.M.T. Dobra an terminat au efectuat arături adinei dc vară
La atragerea unui număr cit mai în scurt lîmp secerişul. Printr-o bună pc 80 ha. şi au însămînţat 25 ha. cu l din munca se desfăşoară din !!lin. Petru Crăciunescu şi ncvaslă-sa 1
organizare a muncii Ia treieriş, colec­ porumb furajer. t Am ajuns acolo tocmai la ora
tiviştii an reuşit ca în decurs de 12 I prinsului cînd echipa Ini Lascu Crişca sc prinseră ta întrecere la 1
zile să înmagazineze întreaga recoltă A. CAŞOLEA j
de pc cele 130 ha. cultivate cu grîu. corespondent e Ceuţă lăsa locul dc mancă la căratul snopilor din cîmp cu fa- ^
c[ viilia Liviu şi Dorina Sîrbn, cu 1
O atenţie deosebită a fost acorda­ Corespondentul nostru, tov. Biaga
IP ! tă predării obligaţiilor contractuale Pericle ne informează că în urmă cu i batoză unei alte echipe, celei con­ toate că aceştia din urmă Ic fiu- j
faţă de stat, a uiumului şi a canti­ cîteva zile au terminat treierîşul şi au i duse de Ion Unguraş Jambăr.
tăţilor de cereale cuvenite pentru mun­ predat obligaţiile contractuale faţă de tenii fi copii. Murişa Vladislav îl
cile efectuate cu S.M.T.-ul. încă din stat şi colectiviştii din Petreşii, raio­
primele zile de treieriş, acesie obli­ nul Sebeş. Schimbul se face din mers. La îndemna mereu pc Păluţ, bărbaţii- ]
gaţii au fost achitate în întregime.
i datul snopilor pe maşină, locul lui său, să mine mai repede clacă nu j
î Corvin Popescu îl ia Anica Un­ vrea să rămîie de ruşine. 1
t guraş ; la legatul sacilor cu boabe Pe aria colectiviştilor din Liva-
ci rămîne Liviu Vladislav, iar Lascu dia munca se desfăşoară din plin. -j
Ceuţă pleacă. Lăscuţ Crăciunescu Sc transportă snopii la arie cu "j
L zeci de căruţe, stogurile se înalţă j
Ríanle furajere pe mari suprafeje L coboară şi el de pe şira de paie văzînd cu ochii, iar şirele de paie
unde se urcă alţi colectivişti. par impunătoare clădiri îmbrăca­
L te în straie aurii.
{ Lingă cîntar, Ion Ceuţă — de­
In actuala campanie, recoltatul pă- Din acestea, 52 ha. au fost însă- l legatul dc batoză, notează într-un
ioaselor la G.A.S. din Călan a fost minţate cu porumb furajer, iar 2 ha.
executat în întregime şi s-au efectuat cu orz masă verde. C carnet cantitatea realizată dc pri­ Mecanizatorul Parlenie Popa su­
arături adinei pe 90 ha. r. ma echipă. Le spune rezultatul şi praveghează batoza şi tractorul.
7 rcbnrile merg bine
i colectiviştii strînşi fiorchine în ju­
1 rul său pleacă bucuroşi dc rezil­
'Aspect. d i n Promisiuni Puţin după prtnz, au sosit la
noul magazin de cl iatul obţinui. Unul după altul, sa­ arie Ion Barlóeme, preşedintele şi 1
textile din Deva,
deschis recent la i cii se umplu cu iuţeală. Aurora Maxim, inginera gospodă­
parterul noilor L Vladislav Ion Bordei, secretarul
blocuri, din cvar­ tă cu acesie lucrări a fost eli­ riei colective. Trecuseră întîi pe la
Mare nădejde şi-au pus c o ­ berat şi terenul pentru arături. cfC organizaţia dc bază a gospodăriei,
talul „23 August lectiviştii din Bejan in Staţiu­ Tractoristul care deservea bato­ împreună cu brigadierii lacob Po­ cooperativă ca să mai ridice vreo
nea de maşini şi tractoare de za şi-a manifestat dorinţa de a t pescu şi Pavel Stoica dau îndru­
la Dobra. ara noaptea. Rău este însă că l mări' celor şase căruţaşi care toc­ :>0 de saci pentru batoză, upoi pe
dorinţa nu i-a fost împlinită. i
- - Vom recolta şi treiera griul Tractorul a fost trimis în teren, la aria din „Balta lupului'' un­
într-un timp record, îşi spunea dar fără plug. Situaţia aceasta
aproape fiecare colectivist. Cit a fost adusă Ia cunoştinţă to­ mai încarcă sacii cu boabele ce de sc transportă din plin. şi-acum
despre arături nici să n-avem varăşului Chirilă 7Aurel, directo­
grijă, numai să stringem sno­ rul S.M.T. din Dobra, care ve­ c vor lua drumul bazei de recepţie, se duceau la brigada din ..Valea
pii şi paiele, că de executarea nise să controleze munca brigă­
unei arături de calitate au grijă zilor de tractoare. t în contul contractului încheiat. In Lupului“ să vadă cum c organi- "]
tractoriştii...
— Mîine trimitem neapărat t jurul unui sac dezlegat la gură. zală munca la cea de-a treia arie j
Şi, intr-adevăr, atit colecti­ plugul şi o să puteţi ara şi
noaptea. f. oamenii îşi afundă miinile in vra­ a gospodăriei. )
viştii din Bejan, cit şi tracto­
riştii s-au ţinut de cuvint. Au O săptămînă întreagă au aş­ t ful de boabe, Ic scot în palmă şi La G.A.C. „Livcdeana" din Li- -1j
secerat griul la timp. iar tre- teptat colectiviştii şi tractoristul
ierişul nu a durat decit opt zile. să sosească plugul. Promisiunea c le privesc lăsîndtt-lc apoi să se adia se treieră pe trei arii. „In *j
Consiliul de conducere a orga­ făcută de directorul S.M.T.
strecoare printre degete. poiană", în „Balta lupului“ şi la 1
nizat in aşa fel munca incit o da- brigada din „Valea lupului“, oa­ 1
Magazionerul colectivei, Vladislav menii roiesc in jurul a trei bato­ ]
Petru, sc grăbeşte să plece la Pui,
la baza de recepţie. Dc ce e aşa ze. Obligaţiile contractuale către 1
1
de zorit ? Asta e o socoteală pc stat au [ost achitate şi acum că­
inţele ce scîrţie sub povara sa­
care o ştie el. o mai ştiu Işvan
Revitea şi nepoală-sa Malvina cilor cu boabe, sc îndreaptă în şi­
carc-s în fruntea şirului de că­ ruri lungi către magaziile colecti­ 1
vei. Rodul muncii dc un an. au­ 1
ruţe. Citul s-au întors de la Pui rul ogoarelor Înfrăţite ale colec­ 3
tiviştilor, sc depune in magazie, 1
a fost respectată dar... abia a t „secretul“ grabei îl aflaseră toţi
şaptea zi. In acest timp terenul
s-a uscat pierzînd o mare can­ L colectiviştii: gospodăria lor pri­
titate de apă, şi s-a îngreunat C mise chitanţa numărul unu /
efectuarea arăturilor. t PETRE PARCAŞI(J 3
ţi l Vestea i-a însufleţit şi mai mult.
t rfu lU u J iJ w ; u/(kJ u7 corespondent 1
* & 1
cheiat cu 30 perechi şosete j
asemănătoare. Elevul de ieri, intrarea in fabrică, noua „ ele­
devenit profesor. pentru femei, iar Elisabeta Fu- \
vă“ îşi realiza aproape cu re­ lea cu cite 20 perechi ciorapi ţm fjr HP
— Voi reuşi oare să fiu o gularitate norma zilnică la ma­ lungi pentru femei. Pentru rea- ş
bună profesoară, să împărtă­ şina de tricotat.
şesc din experienţa mea şi al­ ...De la primii paşi în ale Uzarea angajamentelor, între $
t ora? ! Se întreba in sine Ma­ meseriei ai. utemistei Elisabeta
ria Olteanu. Fulea, au trecut doi ani. In cele două muncitoare s-a por- L
nit o însufleţită întrecere. Se ?
...In prima zi Elisabeta Fu­ secţia încheiat ciorapi au fost
î n tr e c: Maria Olteanu cu o ţ
lea a urmărit miinile harnice aduse noi maşini, mai perfec­
bogată experienţă in muncă ş i )
ale tovarăşei Maria Olteanu. ţionate, de mare randament. La cu multe cunoştinţe profesio-
Lucra cu m ultă_____________________ nale, iar Elisabeta Fulea cu J
pricepere. şi .......... două din aces­ elanul său tineresc, cu dorin- J
în glnd i-a in- CARNET te maşini lu­
crează şi tona­ ţa de a realiza mereu mai mult 4
colţii o idee: să lie întrecere rcl?ele Maria0l~ şi mai bine. Rezultatele sînt t
înveţe în aşa fel teanu şi Elisabe- mai bune deocamdată cele ale
Măriei Olteanu. In luna iunie
incit să ajun- ~ ta Fulea. Lu­ a avut o depăşire de 10 la su­
gă la fel de înăeminatică. crează la maşini alăturate, şi
„Profesorul“ şi „ elevul“ s-au acum din cină în cînd, Elisa­ tă, iar în iulie de 9 la sută. ţ
Destul de apropiate sînt şi re- i
dovedit la fel de slrguincioşt beta Fulea îşi urmăreşte „p ro ­
şi pricepuţi în noua lor pos­ fesoara“ , ii studiază fiecare
tură. Maria Olteanu s-a dove­ mişcare şi apoi încearcă să lu­ zuitatele Elisabetei Fulea : în J
dit o bună pedagogă, iar Eli­ creze mai bine, mai cu spor. iunie o depăşire de 4 la sută, J
sabeta Fulea, o elevă sîrguin- Nici comunistei Maria Olteanu iar in iulie 7 la sută. In ce
priveşte calitatea este irepro­
cioasă. După numai 3 zile, Eli­ nu-i indiferent cum lucrează şabilă la amîndouă.
sabeta a făcut, progrese însem­ fosta ei „elevă“ . Se consultă Acum munca celor două f
nate. A reuşit să cunoască adesea, îşi dau sfaturi. muncitoare e şi mai spornică.
ochiurile la ciorapi. La capătul Fiecare doreşte să înttmpine ţ
unei săptămîni de explicaţii şi De cîteva luni insă cele două
învăţăminte Elisabeta Fulea a muncitoare şi-au luat angaja­ ziua de 23 August cu indicii de ?
putut trece să lucreze in mod mente îndrăzneţe. Maria Oltea­ depăşire a planului cit mai i
experimental, pe o maşină de nu şi-a luat angajamentul să mari, să ocupe un loc fruntaş ş
tricotat. După trei luni de la depăşească planul zilnic la în- in întrecere. ş
V. FURIR f Pe aria colectiviştilor din Sarmtsegetuza, munca se desfăşoară fără intrempere. Cu o sin-1
^ «fc ^^ 4-* 'Tfc <!U-“tu (t gură batoză, in mai puţin de 4 zile, s-au treierat peste 40.000 leg. grîu.
Y'+tY, '.