Page 34 - 1962-08

Nr. Î 8 7 i vnvMUL socm usM ULm KsaagBaasawaagHasgaagaa^ ^

Ţara Moţilor, mumii tind pronunţi „Ţara moţilor“ fără să vrei gtndurilc se întorc cu
mulţi ard în urmă. In faţă îţi a pare tabloul sumbru al trecutului. Deosebit de plastic vorbeş-
te despre viaţa grea a moţilor din arai regimului bitrghezo-moşieresc, scriitorul Geo Bogza..
Fiecare frază, fiecare cuvînt ca re se referă la aceste locuri înseamnă o demascare a regimuri-
lor trecute. In bucata „Sărăcia din Ţara moţilor“ Geo Bogza spunea printre altele: „Din tet
ceea ce a născocit civilizaţia mo ăernă, ei nu intră in contact nici cu lumina electrică, nici cu
cinematograful, ci cu reacţia Wc sserman şi cu neosalvarsanul. Numai boala lor are aceleaşi ezi­
genţe ca şi restul lumii civiliza te ; viaţa e cu sute. poate că o mie de ani In urmă". Iar în altă
parte, în aceeaşi bucată, Geo Bo gza spu n e: „E o sărăcie nudă, lipsită de aspectele mizeriei. E
ca sărăcia unui om in pielea goală, lipsit pînă şi de zdrenţele necesare ca să poată avea o
înfăţişare mizeră“ .

Puterea populară a adus zile însorite şi în ţara moţilor. Oriunde vet merge în raionul
Brad întâlneşti feţe luminate, oa meni sănătoşi, plini de voie bună. Şi au şi dece. Anii de după
23 August 1944, au adus ferici re şi In casele lor. Ca să vorbeşti insă in citsva rîndiuri ăes-
pre noua viaţă a oamenilor din raionul Brad este desigur foarte greu. Cele' cîteva aspecte
din pagina de faţă, au totuşi darul să scoată în evidenţă noua viaţă pe care o trăiesc oame-
nil muncii din raionul Brad.

înfăptuitorii vieţii noi

De !a ‘muntele Găina şl pînă la alţi 3.042 cetăţeni au difuzoare. Dacă rabarza s-au construit 3 cămine pen­ Cu aproape doi ani (n urmă fi in oraşul Brad a început să se constru-i Prin mecanizare —
Valea Grişuiui Alb se întinde o parte ar fi să facem o comparaţie în pri­ tru nefamilişti, cu 700 locuri. Lucră­
din renumita ţară a moţilor, azi ra­ vinţa energiei electrice, atunci trebuie rile nu se opresc aici. Pînă la sfîrşi- iască din fondurile alocate de stat, locuinţa in blocuri pentru oamenii mun-.
ionul Brad, O scurtă incursiune în să amintim că astăzi în întreg raionul tul anului de pildă, oamenii muncii
istoria acestui ţinut te pune în faţa Brad se consumă anual peste 72.000 vor primi în folosinţă încă 452 apar­ cii. Pînă în prezent aici s-au mutat deja un număr de 332 familii de mi­ la randamente sporite
unor întîmplări zguduitoare. Sine nu kWh. energie electrică faţă de nu- tamente, iar în 1963 se prevede a se
a auzit despre viaţa moţilor din tre­ mai 18.707 kWh. cît se consuma în mai construi 350 apartamente. Veni­ neri fi alţi oameni ai muncii din între prinderile fi instituţiile oraşului Brad.
cu t? Ei erau cunoscuţi printr-o sără­ 1938. turile mari ce le realizează astăzi oa­
cie cumplită, deşi locuiau într-un ţi­ menii muncii din raion, au permis Nu peste mult timp constructorii vor termina, aţa după cum fi-au luat an- )
nut căptuşit pe dedesubt cu bogăţii Sulfura este astăzi un lucru ce se acestora să-si construiască din fonduri
neasemuite. Această sărăcie i-a făcut leagă organic de viaţa moţilor. Şi în proprii alte 1.004 locuinţe individuale. gajamentul, un nou lot de locuinţe. 200 de apartamente îfi vor primii noii i 'Ani clc-a rîndul, exploatarea zăcă­ Mina a fost echipată în ultimii ani
să devină oameni aspri ca şi stînclle această direcţie pot fi amintite cifre mintelor din munţii Zarandului a în­ cu noi compresoarc, fapt ce a făcut
printre care îşi duceau viaţa. Pentru despre care în trecut nicf nu se putea Asistenţa sanitară a oamenilor s-a locatari. In prezent se găsesc în diferite stadii de lucru un număr de 452 j semnat pentru burghezie doar o sursă ca să se dublezecapacitatea lor faţă
ei era caracteristic neştiinţa de carte, vorbi. O casă raională de cultură, 10 îmbunătăţit mult, reţeaua şcolilor de de îmbogăţire, care să le asigure o de anul 1958. Multă vremesingurul
bolile sociale de tot felul şi mai ales case de citit, un club sindical, 74 că­ toaie gradele permite copiilor să de­ apartamente. 1 viaţă de huzur. Cum şi în ce con­ orizont mecanizat a fost „1 M ai“ . In
robia in minele exploatatorilor. O ase­ mine culturale faţă de numai 8 că­ sluşească slovele cărţilor, iar cele diţii lucrau minerii pentru ai îmbo­ urma investiţiilor alocate s-a mecanizat
menea situaţie i-a determinat să ia mine în anul 1938, 10 cinematografe peste 150 unităţi comerciale pun la IN FOTOGRAFIE: Vedere parţială a noului cartier de locuinţe dini găţi pe „dom nii“ la putere, nu intere­ şi orizoantelc minus 180 şi 250. A ceas­
drumul pribegiei împînzind ţara pen­ al căror număr de spectatori a ajuns dispoziţia cetăţenilor mărfuri variate sa deloc. Şi aici, la Brad, viaţa m i­ ta a condus la sporirea considerabilă a
tru a-şi putea vinde ciuberele. anual la peste 450.000, 25 biblioteci şi din abundenţă. oraşul Brad, ** nerilor a fost grea. Minerul intra în producţiei.
tehnice şi 57 biblioteci publice cu peste mină înainte de răsăritul soarelui şi ie­
Partidul însă a descătuşat energia 150.000 volume, 109 formaţii cultural- Acestea sînt numai cîteva aspecte mas perstfry ?nvăfărciînf şea după ce acesta apunea. Cît des­ Printre măsurile luate în ce priveş­
acestor oameni. Astăzi oricine va păşi artistice şi cîie altele. Sînt cifre care care ilustrează viaţa nouă a locui­ pre răsplată, era atît cît să-şi ţină via­ te mecanizarea putem aminti faptul că
pragul raionu’ ui Brad va rămîne plă­ ilustrează bogata activitate culturală torilor din raionul Brad. Viitorul însă Acum, în toate satele raionului Brad In locul vechilor edificii şcolare ne­ ţa. La aceasta se adăugau condiţiile în mină lucrează 50 maşini dc în­
cut impresionat de marile prefaceri ce se desiăsoâră acum în raionul nos­ ne rezervă. perspective şi mai lumi­ există şcoli de 4 ani, iar în centrele corespunzătoare, cu bani alocaţi de grele în care se lucra, fără măsuri de cărcat, faţă de 2 cîte erau în 195S,
care au survenit în viaţa oamenilor tru. noase. Acum vedem cum se traduc în de comună şcoli dc 8 ani. In cele 18 statul nostru şi din contribuţia cetă­ protecţia muncii, cu unelte rudimen­ peste 90 la sută din puşcări se fac
de aici, Spre exemplificare a-şi porni viaţă hotărîrile (Congresului al IÎI-lea şcoli de 8 ani învaţă peste 2.200 elevi. ţenilor, s-au construit localuri şcolare tare. în prezent electric şi s-a trecut la
de pildă de la lumina electrică. în Progrese simţitoare s-au făcut în al partidului nostru. Sînt hotărîri care O considerabilă dezvoltare a luat în moderne în comunele Blăjeni, Bitceş, armarea metalică şi cu ancore. De ase­
trecui doar la Brad şi Gurabarza pîl- aceşti ani şi în domeniul construcţii­ ne însufleţesc în muncă şi ne bucură anii puterii populare învăţământul me­ ®riş, După Piatră, Baia de (Brlş, Riş- Dar toate acestea au rămas de do­ menea, prin ridicarea din bolţari de
pîiau cîteva becuri. Acum însă un nu­ lor de locuinţe. Bradul, cu cocioabe­ faptul că noi înşine participăm Ia în­ diu, curs de zi şi seral. In cadrul ra­ culiţa, Bulzeşti, Bucureşci, Luncoiul meniul trecutului. De ele îşi mai amin­ fabricate a rostogoalelor de abataj,
măr de 43 sate sînt electrificate iar le .Iul de altă dată, se transformă făptuirea lor. ionului funcţionează o şcoală medie de de Sus, Vălişoara, Hărţăganî şi în alte tesc minerii mai în vîrstă. Acum, în s-au realizat mari economii de lemn
ca urmare acestui fapt, cit şi a veni­ acum din temelii. Numai din anul zi cu peste 400 elevi, o şcoală medie localităţi. minele aparţinînd de exploatarea mi­ (cca. 190.000 lei anual). Totodată, pe
turilor ce le obţin, 4.130 cetăţeni au 1959 şi pînă în prezent, aici a apărut ŞTEFAN ŞERBAN serală şi o secţie serală.^La'Gurabarza nieră Barza, se lucrează cu fotul în suitor s-au introdus peste 40 trolii
un nou centru al oraşului însumînd funcţionează o şcoală profesională iar Prof. NICOLAE JUBCA alte condiţii. D e la un an la altul sînt pneumatice, cu ajutorul cărora se tran­
in casele lor aparate de radio, iar peste 500 de apartamente, iar la Gu- secretar al (Comitetului raional la Brad un grup şcolar minier. şeful secţiei de învăţământ alocate fonduri tot mai importante cu sportă materialele. Important este şi
—--———------------ •¦¦¦-—•»)»»¦««--1-1---.-.-..-.-.-—------.—--:-- a Sfatului popular raional Brad care se procură utilaje moderne de faptul că peste 80 la sută din p erfo­
.MW»« de partid Brad mare capacitate, care uşurează efor­ ratoarele uşoare au fost înlocuite cu
tul fizic al minerilor, asigură condi­ perforatoare grele dc 23 kg., care
P e n ftru deservüipea p© paata|Iei ţii optime de muncă. Incepînd cu anul dau un randament sporit.
1958, în mină s-au introdus o se •
Cooperativa „Moţul“ din Brad. în­ Dacă ar fi să vorbim despre ulti­ rie de noi utilaje şi unelte de lucru, Şi pentru viitor în cadrul exploa­
fiinţată in anii puterii populare, s-a mele noastre succese atunci trebuie care le-au înlocuit pe cele vechi,^ ru­ tării sînt prevăzute introducerea de noi
dezvoltat considerabil devenind o uni­ amintit că numai in semestrul 1 al dimentare de slabă productivitate. Ca utilaje. In acest scop, în cadnil E. M.
tate puternică cu activităţi multilate­ acestui an planul producţiei globale urmare, în mină au început să se fo ­
rale. Cei 430 de cooperatori lucrează pe ansamblul cooperativei a fost în­ losească suporţi de perforatoare. As­ Barza s-a întocmit pentru perioada
in prezent în 64 de secţii de cismă- deplinit in proporţie de 103 la sută, tăzi toate perforatoarele au suporţi.
rie, croitorie, tîmplărie, cojocărie etc. planul de deservire a populaţiei în 1960-1966 un plan de investiţii. In
Secţia de bază este acum secţia pen­ proporţie de 104 la sută fi s-au fă­
tru încălţăminte în serie, a cărei pro­ cut economii de materiale în valoare primii- doi ani, ca urmare a pre-:
ducţie a crescut continuu ajungînd în de 67.000 lei.
prezent la 31.000 perechi încălţămin­ vederilor planului respectiv (anii 1961-:
te anual, în modele fi mărimi diferi­ NICOLAE STOICA
te. De asemenea recent a intrat în 1962), au fost aduse noi utilaje. Prin-:
funcţiune un complex de deservire Ia secretarul organizaţiei dc partid
GuraJ.irza. tre acestea amintim cele 132 ventila-
Cooperativa meşteşugărească „Moţul*
tcare, peste 900 perforatoare, 150 don
Brad
cane de abataj, 8 locomotive de mi­

nă, 40 trolii pneumatice şi eloctrice,

nfir-un sat s^ofesc 42 maşini de încărcat. Prin introdu­
cerea lor în exploatare, pe lîngă fap­
Anii regimului 'democrat popular au săli vor fi terminate în curînd. Da- azi după regulile agrotehnice, cu aju­ tul că s-au creat condiţii mai uşoare
adus şi m oţilor din Rîşculiţa numai dorită condiţiilor create, azi toţi co­ torul tractoarelor şi maşinilor S.M.T. de muncă, a crescut considerabil şî
bucurii. Desigur că este destul dc piii din Rişculiţa învaţă carte. Astfel, am obţinut producţii medii la productivitatea. Faţă de anul 1959, la
greu să arăţi în cîteva cuvinte toate ha. de grîu mult sporite. S-a dez­ E. M . Barza, productivitatea muncii
realizările obţinute, toate bucuriile oa­ In satul Baldovin n-a fost şcoală voltat mult şi sectorul zootehnic. Azi a crescut cu 11,2 la sută în 1961 şi
menilor din anii de după eliberare. şi nici cămin cultural. Acum sînt. gospodăria colectivă are 120 vaci dc cu 10 la sută în anul 1962.
Nu pot însă să nu amintesc că dacă La Rişculiţa de asemenea, n-a fost lapte şi 250 oi. Ca urmare, venituri­
înainte nici nu putea fi vorba de niciodată cămin cultural sau bibliote­ le colectiviştilor au crescut, ceea ce Astăzi minerii noştri lucrează în
difuzoare, acum 370 difuzoare aduc că. Acum sînt. Dar cîte nu s-au fă ­ nc-a asigurat un trai mai îmbelşugat. condiţii optime. Ei cîştigă bine şi tră­
cele mai noi ştiri din ţară şi de peste cut ? La noi funcţionează un cinema­ iesc o viaţă demnă.
hotare, aduc cîntecul şi voia bună tograf sătesc, avem dispensar medical Şi asemenea satului nostru, s-a scliim-'
în casele cetăţenilor. In sat nu exis­ bine înzestrat. ing. G O N STA N TIN SORESGU,
ta un local corespunzător pentru şcoa­ bat viaţa ţăranilor din întregul raion. din serviciul 'de investiţii al E, Mi
lă. Cetăţenii au hotărît să constru­ Traiul .cetăţenilor mai ales după
iască un local modern de şcoală 'de terminarea colectivizării este altul. Ce­ IOSIF. T O M A Barza
S aţii unde s-au dat deja în fo lo ­ le 600 ha. ale G.A.C. sînt lucrate deputat, comuna Rişculiţa
sinţă 4 săli dc clasă iar alte trei
..............iii- - - ........ --

ir'r' ^r*r*r* =ÎBSSSSSS=

De la vagoneţil traşi de cai 1 Oameni în alb

L şi pînă ta funicularul minat de Lucrez la Spitalul unificat clin Servea nu numai comuna, ci şi Iul .dispune de 75 paturi. Pen-
( puterea curentului electric, a 1 Baia de Gris. Eu, împreună cu alte comune învecinate, apar îru procurarea de medicamen­
L fost un drum lung, pe care l-a ^ celelalte cadre rnedico-sanitare, ţinătoave plasei Baia de Criş. te, care există din abundenţă,
C străbătut colectivul exploatării Ţ ne străduim să răspundem aşa La spital exista doar o singură se alocă sume importante. Oa­
| miniere din Barza. Suspendat î cum se cuvine sarcinilor încre­ secţie dotată cit se poate de menii sînt trataţi In mod gra­
^ peste păduri şi văi, noul, funi- -j dinţate. Condiţiile minunate de rău. Aceasta era totuşi un caz tuit.
i. cular da aici transportă acum 1 muncă create ne îndeamnă să fericit, ţinînd cont de situaţia
^ zi şi noapte către uzina de depunem toate eforturile pen din alte comune, unde nu exis­ Spitalul dispune şi de un nu­
f preparare, minereul. Acest furii- tru ocrotirea sănătăţii oameni­ tau medici. In prezent, datorită măr suficient de cadre medico-
l cular constituie azi o realizare j lor muncii. Căci nu trebuie să grijii partidului şi guvernului, sanitare. Acum funcţionează 5
spitalul a luat o frumoasă dez­
de seamă cu care se mîndreşte uităm nici un moment că în voltare. Au luat fiinţă secţii de medici, 2 tehnicieni dentari şl
( întregul colectiv de aici. radiologie, stomatologie, labo­ 8 cadre cu studii sanitare m e­
f trecut alta era situaţia. rator chimic şi a fost înzestrat dii, care asigură un tratament
cu o autosalvare, aparataj mo­ corespunzător. Spitalul însă, se
In anii regimului burghezo- dern etc. De asemenea, spiţa- va mai dezvolta. Peste puţin
timp se va deschide o secţie de
moşieresc, la Baia de Criş, func­ radiografie. Multe cuvinte se
pot spune despre grija care
ţiona un singur medic. El de- există în ce priveşte cazarea şi
hrana pacienţilor. Pentru bol­
Cifre şi fa p te navi sînt paturi curate şi se
serveşte o masă consistentă.
o Producţia minei Ţebea a fost în © Fabrica de pîine din oraşul La G.A.G. Ribiţa, la griul din soiul Ctntecui ii focul au azi m alt sens. «!oprimă bucuria vieţii net, fericite pe care
anul 1938 de numai 37.960 tone. In Brad — construcţie nouă — produ* Ponca s-a obţinut o producţie medie Iată aşa dar numai .cîteva
prezent, ca urmare a extinderii minei ce îu prezent în 24 de ore, 24 tona de 2.100 kg. la ha. aspecte care oglindesc un lu­ mmemwmt i&mwtrăieşte ţărănimea noastră oole otivistă.
şi a mecanizării muncii, producţia produse de panificaţie în sortimen­ cru im portant: grija deosebită
anuală de cărbune brun a ajuns aici te diferite. o Sectorul zootehnic a cunoscut pentru sănătatea oamenilor
la peste 123.000 tone. o largă dezvoltare în cadrul G.A.G. muncii. Iar oamenii în alb, cum
® Pe ogoarele colectiviştilor din Numai G.A.G. Ţebea de pildă, arc sînt numiţi medicii, au o sa­
o Numai în trimestrul II al aces­ Brad lucrează azi maşinile S.M.T. 190 capete bovine din care 79 vaci tisfacţie deosebită atunci cînd
tui an, formaţiile căminelor culturala Ga urmare, producţiile realizate la de lapte şi 214 ol. totul Ie reuşeşte, cînd munca
din satele raionului Brad au prezen­ lor este încununată de succes.
tat 862 spectacole, în faţa a pesta PAVEL COJOCARU
statistician IQ A N BĂDĂUj

medio la Spitalul unificat Baia

'de Cri?