Page 36 - 1962-08

IHune'ciofcvrti-i-'i'v«
mulsocialismuluio Intre satele Răliău şi Draşov, ovine. 225 porcine şi peste 1.500
Mi
Anul XIV. Nr. 2373
In cinstea Zilei minerului
şia zilei de 23 August
Minereu cu coniinuf
de fier ridicat
în toate sectoarele E.M. Te-
li'uc se desfăşoară întrecerea
pentru îmbunătăţirea calităţii.
In ultimele trei luni sterilul vi­
zibil a scăzftt Ia aproape ju ­
mătate faţă de primele 6 luni
ale acestui an. De asemenea
conţinutul de fier a crescut în
ultima perioadă cu 4 la sută.
Creşterea cea mai însemnată s-a
realizat la limonită şi sidcrită
bulgări. Minerii care îucrează
la sectorul Pădurea oraşului au
livrat minereu cu un conţinut
de fier cu 10 la sută mai mare.
A p roa p e 2.500.000
lei e c o n o m ii
Furnaliştii din Călan au avut
anul acesta în atenţia activităţii
lor nu numai sporirea indicilor
de utilizare a agregatelor şi deci
sporirea producţiei de fontă, ci
şi continua reducere a preţului
de cost. S-a dat o atenţie spo­
rită reducerii oonsumului de
cocs. Iniţiativa „Să lucrăm o zi
pe lună cu cocs economisit“ a
fost îmbrăţişată cu căldură de
întregul colectiv, între care Va-
sile Singeorzan, Gavrilă Iovă-
nescu şi Dumitru Creţu. Faţă
de anul 1959 anul acesta s-a
realizat un consum specific de
cocs cu peste 13 la sută mai
m?#:. Ca urmare, anul acesta
furnaliştii din Călan au înre­
gistrat la preţul de cost econo­
mii de aproape 2.500.000 lei.
P4NO
JENICA POPA este unul din­
tre cei mai apreciaţi şefi de
brigadă de la E. M. Teliuc. De
la 1 iulie şi pină în prezent
brigada sa şi-a depăşit planul
cu peste 2.700 tone minereu de
bună calitate. De asemenea, a
obţinut importante economii de
materiale.
Toate forţele pentru respectarea angajamentului
Directivele Congresului al III-
lea al partidului au stabilit ca
în anul 1965 producţia de fontă
să se ridice Ia 2.000.000 tone fo n ­ an de funcţiune. Din această
tă faţă de 846.000 tone în anul
1959. Pentru a se realiza aceas­
tă creştere de fontă se prevede
punerea in funcţiune a noi a-
gregate şi creşterea productivi­
tăţii furnalelor existente cu cir­
ca 40 la sută in 1965 faţă de
1959. Analizind condiţiile exis­
tente în uzina lor, furnaliştii de
la „Victoria“ Călan au pornit
la sfirşitul anului trecut ini­
ţiativa „Să realizăm şi să depă­
şim în 1962 indicii de utilizare
prevăzuţi pentru 1965“ , chemînd
la întrecere pe furnaliştii din
Hunedoara. Ajutaţi de organiza­
ţia de partid, furnaliştii din
Călan au trecut la o mai bună
organizare a procesului de pro­
ducţie, au pus în aplicare cele
mal eficiente metode de muncă,
ajungînd astfel, ca la sfîrşitul
semestrului I a.c. să poată ra­
porta că angajamentul de a
realiza indicii de utilizare pen­
tru 1965 in 1962 a fost depăşit.
Faţă de 1959 indicii de utilizare
au crescut, cu peste 50 la sută.
Furnaliştii din Călan au înce.
put cu succes şi semestrul al
doilea. In ciuda unor greutăţi
Slmbătă 11 august 1962
Pe drumul succeselor
Realizările colectivului, fa­
bricii de încălţăminte „Arde­
leana“ din Alba lulia sînt
bine cunoscute. Produsele a-
cestei întreprinderi au fost
şi sînt m.ult apreciate de
cumpărători. Colectivul de
muncitori de aici este min­
ării de rezultatele obţinute
pină acum şi se străduieşte,
muncind cu însufleţire, ca şi
pe viitor să obţină numai
succese frumoase. Indeplimn-
du-şi planul şi pe luna iulie
la toţi indicii, muncitorii de
la fabrica,,Ardeleana“ au luat
în ultimul timp o serie
de măsuri, menite să ducă la
o şi mai mare creştere a pro­
ductivităţii muncii şi la o ca­
litate mai bună. Astfel, s-a
făcut mecanizarea transportu­
lui de produse finite de la
atelierele de producţie la ma­
gazie, de asemenea, a fost
raţionalizat transportul din­
tre- atelierul de croit feţe şi
atelierul de pregătit-cusut.
îmbunătăţirile <pe linie de
transport duc la o mai mare
operativitate a, lucrărilor, evi­
tă starea îndelungată a pro­
duselor finite in ateliere,
ceea ce se răsfringe pozitiv
asupra productivităţii mun-
,cii. De la 1 august a.c. s-a
pus în funcţiune o nouă ma­
şină automată de tras feţe.
Tot în ultimul timp a intrat
în producţie si maşina de
presat branz. Aceste maşini,
pe Ungă faptul că dau o ma­
E O^O/IRE
IOAN NICOLAE, miner şef
de brigadă la E. M. Uricani.
Brigada sa. in afară de faptul
că depăşeşte planul lună de lu­
nă în medie cu 30-40 la sută
economiseşte şi materiale. In
acest an brigada a înregistrat
economii de 5.400 lei.
ivite, ei au căutat să menţină
aceeaşi intensitate de producţie.
Furnalul nr. 2, se află în al 6-iea Constantin Caragea şi alţii.
cauză în luna iulie s-a produs o
perforare care a necesitat 50 de
ore pentru reparare. Pentru re­
cuperarea timpului pierdut, or­
ganizaţia de bază a chemat pe
furnalişti să răspundă prin efec­
„Să re a liz ă m şi s ă d e p ă ş im în 1962
indicii d e utilizare p revăzu ţi p en tru 1965"
tuarea unor ore de muncă pa­
triotică — chemare la care au
răspuns toţi furnaliştii, — timp
în care s-au strîns deşeurile de
fontă, a fost ars şpanul fibros
şi alte operaţii. Acest fapt a a-
sigurat la reluarea activităţii
furnalului o încărcătură con­
centrată de fontă, ceea ce a
dus la obţinerea unor şarje mă­
rite, recuperindu-se astfel tim ­
pul pierdut cu reparaţiile. La
realizarea acestei iniţiative s-a
evidenţiat echipa nr. 2 condusă
de maistrul Ion Crişan, care a
prestat 117 ore muncă patrio­
tică. De asemenea, s-au situat
ph o'lETAUt î>W t o a t e ţ ă r i l e , v n i ţ i v a !
re productivitate şi uşurează
munca muncitorilor, duc şi la
obţinerea unor produse de ca­
litate superioară.
In cinstea zilei ele 23 Au­
gust muncitorii de aici s-au
angajat să dea peste plan 200
perechi bocanci, să obţină o
creştere a productivităţii cu
1 la sută, iar calitatea pro­
duselor să crească şi ea tot
cu 1 la sută. Măsurile arăta­
te mai sus sînt menite să
ducă la creşterea productivi­
tăţii. Pentru a se obţine o ca­
litate superioară au fost pu­
se în practică următoarele
măsuri: instructajul cu con­
trolorii de calitate, introdu­
cerea controlului de calitate
prin lanţ, pe bandă, de către
fiecare muncitor in parte, pu­
nerea in funcţiune a noilor
maşini.
In lupta pentru obţinerea
unei producţii sporite şi de
calitate superioară s-au evi­
denţiat îndeosebi următorii
tovarăşi: Paraschiva Schiau,
Marin Ciulea, Lidia Ciobotă,
Gheorghe Borbely, Ion Haţe-
gan II, Petru Munteanu etc.
Entuziasmul care animă pe
muncitori, hotărîrea fermă de
a obţine cit mai multe pro­
duse şi toate de bună calitate,
buna organizare a muncii —
iată cheia succeselor munci­
torilor de la fabrica ..Arde­
leana“ din Alba lulia.
S. GHEORGHE
MIRCEA BOTAR, miner şef
de brigadă la E. M. Deva. Bri­
gada sa depăşeşte planul lu­
nă de lună cu 10-15 la sută.
De asemenea. făcind o bună
selecţionare a minereului, bri­
gada a reuşit să extragă nu­
mai minereu de bună calitate.
in frunte şi tovarăşii Gavrilă
Ivănescu, Crişan Ioan Morişca,
Tot pentru a recupera pierde­
rea necesitată de remedierea per­
forării, conducerea secţiei a tre­ că s-a obţinut o calitate bună
cut la un grafic de l i descăr­
cări în 24 de ore, lucru care
evită starea Îndelungată a fon­
tei lichide în furnal, îndepăr-
tind astfel perforările. Pentru
a realiza indici de utilizare ri­
dicaţi şi in luna iulie, au mai
fost luate şi alte măsuri. Prin­
tre ele se numără aproviziona­
rea ritmică cu minereu, ceea
ce duce la obţinerea unei pro­
ducţii uniforme. De două săp-
tămini nu s-a schimbat şarja.
Nu putem să nu amintim’ 'con­
tribuţia adusă de muncitorii de
la întreţinerea agregatelor, care
s-au străduit în această lună
să facă o răcire cit mai bună
a furnalelor. Toate aceste mă­
suri au dus la învingerea greu­
tăţilor şi au permis ca şi în
luna iulie angajamentul de a
4 pagini 20 bani
ioan Toclor este ţricotier în secţia Kotton a fabricii
„ Sebeşul“ din Sebeş. El îşi depăşeşte lunar norma cu 20-30
la. sută şi indicele de calitate cu 5 la sută.
Să depunem eforinri sporite
Ia executarea lucrărilor agricole de vară!
Treîsrişyt şi arăturile trebuie urgentate
Cu mai bine de 10 zile in ur­
mă, in marea majoritate a gos­
podăriilor agricole colective din
regiunea noastră s-a terminat
secerişul griului. In unele raioa­
ne s-a intensificat şi . ritmul
treierişului. Pe întreaga regiu­
ne, in afara gospodăriilor de
stat, s-a treierat pină la 9 au­
gust, griul de pe 30.945 de hec­
tare, ceea ce înseamnă, peste
46 la sută. In raionul Sebeş s-a
realizat un ritm mai viu, treie-
rindu-se griul de pe 7.607 ha.
din 12.584 cultivate cu această
plantă. Succese importante s-au
obţinut şi în raionul lila, unde
s-au treierat cerealele păica-
se în proporţie de 58,2 la sută,
precum şi in raioanele Orăştie,
Alba şi oraşul regional Deva
unde griul a fost secerat în pro­
porţie de 56,04 la sută, 50.3 Ia
sută şi respectiv 57,6 la sută.
In raioanele amintite şi în te batozele. Aşa s-au petrecut zăm acest lucru intrucit pină
oraşul regional Deya colectiviş­ lucrurile în gospodării agricole acum s-a constatat că cele mai icase a constituit pentru colectiviştii
tii şi mecanizatorii au folosit in colective ca acelea din Hărău. multe prese n-au dat randamen­ din Brănişca, raionul Ilia, un prilej
mare măsură timpul bun de raionul Ilia, Strei şi Nădăştia tul cuvenit.
muncă şi capacitatea de lucru a Inferioară din oraşul regional
batozelor şi combinelor, reali- Hunedoara etc. Faţă de o ast­ cesar să fie acordată transpor­ clin holdele de griu, gospodăria a ob­
zînd o viteză zilnică de lucru fel de situaţie se cere din par­ tului şi predării cerealelor la ţinut totuşi o recoltă bună.
corespunzătoare.
Peste 50 de gospodării agrico­
le colective au terminat treie-
rişul, cele mai multe dintre ele
fiind din raioanele Ilia. Sebeş,
Orăştie şi Alba.
Dar. deşi în general s-au ob­
ţinut rezultate bune în ceea ce
priveşte desfăşurarea lucrărilor
de treieriş, totuşi în unele ra­
ioane realizările sint incă sub cit pină in prezent nu s-au exe­ de treier şi, in viitoarele zile, , Din cele relatate de preşedintele
menţine un indice ridicat de
utilizare să fie îndeplinit. In
luna iulie indicele a;'aţă o creş­
tere de 44,5 Ia sută faţă de cel.
realizat în anul 1959. In acelaşi
timp trebuie relevat şi faptul
la fontă. Faţă de procentul de
3 la sută admis, s-a realizat 2,22
la sută, crescind simţitor cali­
tatea fontei.
Aceste succese se datoresc
muncii entuziaste şi conştiente
a furnaliştilor de la Uzina
„Victoria“ Călan. îndeosebi s-a
remarcat echipa condusă de
prim-furnalistul Toma Paraon,
de la furnalul I, care a dat pes­
te plan în semestrul I a.c. 800
tone fontă, iar în luna iulie 89
tone fo n t ă ; echipa nr. 2 de la
furnalul 1 condusă de prim -fur­
nalistul Ion Blaj, a dat 605 tone
fontă peste plan in semestrul I
şi 67 tone fontă în luna iulie
a.c.
Munca entuziastă, care se des­
făşoară la Călan, schimburile
de experienţă făcute.cu furna­
liştii de la iiuneaoara, metode­
le noi care se aplică in produc­
ţie, au dus la aceste frumoase
rezultate şi dau certitudinea că
furnaliştii îşi vor respecta şi pe
viitor angajamentele.
GH. SUCIU
cc In d o u ă g o s p o d ă r ii c o l e c tive
o
oc
o o
o Citiţi în pagina H-a o
o <>
o A zi c rezultate diferite
o
o s
o
o o
o o
5
o întarn
o naturale sînt asemănătoare, te­
o renul făcind parte din aceeaşi
o categorie. Ca urmare, cele două
ooo Haţegului
s
000000000000<C>00000000000
nivelul posibilităţilor. In gos­
podăriile agricole colective din
raionul Brad şi oraşul regional
Hunedoara treierişul este incă
rămas în urmă. Unităţile agri­
cole clin raionul Brad, bunăoa­
ră, n-au treierat griul decit de
pe 668 ha.,, ceea ce reprezintă
doar, 11,1 la sută din suprafaţa
cultivată. De asemenea,, in ora­
şul regional Hunedoara realiză-
iile sînt cu mult sub media pe
regiune.
Există condiţii ca ritmul lu­
crărilor de treieriş să fie mai
susţinut. Trebuie insă mai mul­
tă preocupare pentru organiza­
rea muncii la ariile de treier
şi pentru buna funcţionare a
batozelor. Aceasta se cere cu
atit mai mult, cu cit în săp-
tămina care a trecut şi chiar
in această săptămină au fost
zile cinci nu au funcţionat toa­
tea consiliilor de conducere ale bazele de recepţie. Această ope­
gospodăriilor agricole colective, raţie trebuie dirijată în aşa fel,
să se ocupe cu mai multă răs­
pundere de organizarea mun­
cii la arii, de folosirea batoze­ şi cele ce se cuvin pentru mun­
lor la intreaga lor capacitate.
Cu mai multă atenţie trebuie
organizată munca şi în vederea
executării arăturilor adinei.
Aceasta, cu atit mai mult cu
cutat arături decit pe 22.015 ha. sa fie mobilizate toate, forţe­ gospodăriei, în cursul zilei de astăzi
din cele 40.000 ha. planificate.
Ritmul arăturilor — am putea
spune — se desfăşoară nesatis­
Pe aria colectiviştilor din Draşov, raionul Sebeş este m are forfotă. Se dă o adevărată
bătălie pentru ca din noua recoltă să nu se piardă nici un bob,
Condiţii asemănătoare
I
raionul Sebeş, nu este o dis­
tanţă prea mare, iar condiţiile
gospodării colective au posibi­
lităţi asemănătoare de dezvol­
tare. Cu toate acestea insă, re­
zultatele obţinute pe linia în­ pete tineret femei, ceea ce va
tăririi lor economico-organiza- asigura numărul vacilor de lapte
torice sint diferite.
Pe calea dezvoltării
continue
încă din primul an de acţivi-
tate in gospodăria colectivă, co­
lectiviştii din Răhău au creat
şi dezvoltat mai multe ramuri aproape 300.000 lei. La dezvol­
de producţie, care le-au asigu­ tarea fondului de bază au con­
rat obţinerea unor venituri bă­ tribuit şi investiţiile făcute pen­
neşti tot mai mari. Primind un tru ridicarea construcţiilor. Ii)
sprijin de mare preţ din partea anul trecut au fost construite
statului, care le-a venit in aju­ două grajduri a cite 100 ca­
tor cu tractoare şi maşini agri­
cole, cu credite şi, îndrumaţi în
permanenţă de către organiza­
ţia de partid, colectiviştii şi-au
organizat bine munca, reuşind
astfel ca chiar de la inceput să
obţină rezultate bune. Acest
sprijin puternic, munca laolaltă,
n-au intirziat să-şi arate roa­
dele. In anul trecut, după nu­
mai doi ani de activitate, gos­
podăria a realizat cite 1.800 kg.
griu la hectar, 40.000 kg. po­
rumb siloz la ha., 1.900 litri lap­ atenţie şi creşterii productivi­
te pe cap de vacă furajată etc.
Situindu-se in apropiere de
oi aş şi avînd condiţii prielnice
pentru creşterea animalelor, co­
lectiviştii au dezvoltat mult
zootehnia, sector aducător de
mari venituri băneşti. Faţă de
23 bovine şi 32 ovine, cite avea
gospodăria la începutul activi­
tăţii. ereetivul ¦ animalelor ?,
ajuns acum la 348 bovine, 561
făcător în toate raioanele. Pen­
tru urgentarea acestei lucrări
este necesar să jiie luate unele
măsuri urgente. Intrucit se con­
stată că in multe unităţi agri­
cole mi pot fi executate arături
deoarece1terenurile de pe care
au fost recoltate plantele
premergătoare sint incă ocu­
pate de paie sau snopi, se
impune ca fără nici o întârzie­
re să se treacă la eliberarea
acestor terenuri.. In acest scop
consiliile de conducere ale
G.A.C., organizaţiile de bază să
mobilizeze toate forţele şi toate
atelajele. Un ajutor substanţial
trebuie să-l dea la executarea
acestei lucrări şi staţiunile de
maşini şi tractoare. Acestea să
vegheze mai mult ca presele de
balotat să funcţioneze fără în­
trerupere şi să fie mînuite de
mecanizatori pricepuţi. Preci­
O atenţie deosebită este ne­ măvară Mureşul a inundat o parte
incit unităţile agricole să predea
neîntârziat produsele contractate
cile efectuate de S.M.T.
Consiliile •agricole raionale şi
orăşeneşti au datoria să ajute
gospodăriile agricole colective
în organizarea muncii la ariile
le in vederea terminării treie­
rişului şi pentru executarea ară­
turilor adinei de vară.
păsări. Creşterea efectivului s-a
făcut pe seama folosirii credite­
lor acordate de stat şi cumpă­
rărilor din fondul gospodăriei.
Numai în acest an au fost pro­
curate 105 bovine, din care 46
vaci de lapte. La sfîrşitul anu­
lui gospodăria va avea 208 ca­
planificat pentru anul 1965. Ba­
nii învestiţi pentru dezvoltarea
creşterii animalelor au contri­
buit la mărirea fondului do
bază şi la sporirea veniturilor
gospodăriei. Faţă de anul tre­
cut, veniturile realizate din
sectorul zootehnic vor creşte cu
pete fiecare, iar in acest arţ
colectiviştii au mai ridicat un
coteţ pentru 2.000 păsări şi un
saivan, au terminat pină !a aco­
periş un grajd pentru 100 vite
şi se lucrează la zidăria celui
de-al doilea. Construcţiile n-au
costat prea mult, deoarece s-au
folosit în mare parte materiale
procurate din resurse locale.
Paralel cu sporirea efectivului
de animale şi cu realizarea con­
strucţiilor, se acordă o mare
tăţii animalelor. In acest scop
au fost întreprinse o serie da
acţiuni menite să ducă la ’dez­
voltarea bazei furajere. S-au
luat măsuri pentru ca ponde­
rea cea mai însemnată în voj
Imnul raţiilor de furaje să o
formeze nutreţurile tnsllozate şi
. , N. TIRCOB
(@ontinuaro în pag. S-a)
Zilnic pesfe 25 fone
gr?u
Colectiviştii din Miercurea, raionul
Sebeş, au terminai, cu două zile îna­
inte de termenul planificat, recoltatul
griului de pe întreaga suprafaţa de
400 ha. Imediat după recoltare au
(ost mobilizate toate mijloacele de
transport la căratul snopilor pe cele
dcuă arii amenajate lingă sectorul zoo­
tehnic, peiitru a nu se pierde timp cu
transportatul paielor la grajduri.
Munca brigăzilor a fost organi­
zai;] pe schimburi. Fiecare brigadă lu­
crează cu două echipe dc-odată. In
acest fel se treieră zilnic peste 23 tone
de griu, depăşindti-se în fiecare zi nor­
mele planificate Ia amîndouă batozele.
Fruntaşe, ta treieriş sînt echipele din
brigada a Il-a conduse de loan Roşia-
nu şi Nicolae (Sacoveanu.
GH. LOMNAŞAN
corespondent
Prilej de bucurie
Terminarea recoltării cerealelor pă-
de marc bucurie. Cu toate că în pri­
Harnicii colectivişti, printre care Ma-
rioara Maier, Loghin Rai, Petru Bră-
ncţ, loviţă Dobrc, Cătălin M oţ şi al­
ţii, au fost în fruntea bătăliei pen­
tru strîngerea griului de pe cele 103
ha. cultivate cu această plantă.
In prezent lucrările de treieriş se
desfăşoară din plin. Foiosindu-se în­
treaga capacitate de lucru a bato­
zei. colectiviştii reuşesc să treiere în
medie zilnic, cu o singură batoză, cile
12-13.000 kg. griu.
treierişul la G.A.C. din Brănişca va
fi terminat.
C. CON STAN TIN
corespondent
# ' 4M