Page 37 - 1962-08

m. * VRtJMUT, sn vm m M ü im Mr. 2373

!mggjggg^^aaWWBlMWwagwiB—a— W—HWBBBra— tenwW MIBBraxsmraisawatAiflCWÄWsiEiniafflcamCTtsvrfccjsraj^EwaawwvCTTOTiroTOU»*wTrrw-r?vK!mismsEEraraasi25C’BS7«r.\aBTOaKraEH;mi*TOiKH«i»»in«»!!mim«iacsim'2ra$m$a!iirz«™tmGi»mmmaanwm!C>se8HCT«mrriSf^zrrmK3OT2a!»,.r,'aj,Tti^r.JTei.Tma

V» Mulţumim partid, părinte i't

it i J 0 **i

I Brad înalt de pe poiană, iti|t .S ', '
Mîndră-i ţara haţegană, • -'1

I Cu turme de oi la nVunte it
Şi cu gospodari de frunte ; ill

i Vine Streiul ca holteiul f
Şi-i cîntă vieţii tem eiul:
it Cît îi ţarina de mare lit im
ät
‘ Haturi nu-s, răzoare n-are
t Numa’ holde-n valuri grele it
it
i(t Şi oameni cîntînd prin ele :
Mulţumim partid, părinte,

Pentru drumul scris ’ nainte-

Ait (Din folclorul liategan).

In p lin ă înflorire Drum a! fericirii şi belşugului Stăpînii de azi ai
castelelor
rAstăzi şi în LEONTIN DRAIA urmate de un Se împlinesc curînd trei ani prisosinţă cît de mult a crescut
tara Haţegului preşedintele Comitetului executiv număr de 4.465 de cînd în comuna noastră a nivelul de trai al ţărănimii. Ast­ h
oamenii trăiesc al Sfatului popular raional Haţeg elevi, care pro­ luat fiinţă gospodăria colectivă. fel, in ultimul timp s-au con­ şcolare, copiii sint initru- •.
Trei ani în care ţăranii munci- struit peste 50 de case noi. 103
şi muncesc "în~ movează cu toţii. îori din comună au cunoscut colectivişti au acum aparate de Priviţi fotografia de
adevărata viaţă. In acest timp radio. 12 dintre ei şi-au cum­ i mai jos!i Vedeţi in ea
chip nou, socialist. Lupta cla­ Numărul cadrelor didactice s-ar în Sarmisegetuza s-au înfăptuit părat motociclete sau motorete, i/i şi educaţi de 9 ca- ^
lucruri care în zeci de ani de gu­ cele două imagini ? In
sei muncitoare condusă de ridicat la 282. vernare a burgheziei nu s-au pu­ alţii aragaze, mobilă nouă şi j stingă e castelul, caste- dre didactice competen­
tut înfăptui. Uniţi în marea fa ­ cîte altele. Dacă la acestea adău­ ! Iul în care altădată, de
partid a scuturat pentru tot­ In anii de democraţie popu­ milie a colectiviştilor, ţăranii găm şi faptul că prin coopera­ <jpe spinarea ţăranilor ha- te, iar în perioada de ?
deauna jugul exploatării nemi­ lară s-au construit prin ajuto­ muncitori, sub conducerea or­ tiva din comună s-au vîndut f tegani, huzurea familia
loase a baronilor. Bogăţiile ţă­ rul dat de stat şi din contribuţia ganizaţiei de partid, au depus numai în acest an mărfuri în f baronului Pai Victor ; in vară, odihna copiilor se 7
rii haţegului, asemenea bogăţii­ voluntară a locuitorilor un nu­ o muncă susţinută, atit pentru valoare de apreape 300.000 t dreapta, stăpînii de azi ai
lor întregii ţări, au devenit bu­ măr de 35 de construcţii şcolare întărirea şi dezvoltarea gospo­ ţ castelului. Şi asemenea desfăşoară după un pro- i
nuri ale celor ce muncesc, puse noi. De asemenea, au fost date dăriei, cit şi pentru înflorirea lei. ne dăm şi mai bine seama > castele sint ÎS in raio-
în slujba îmbunătăţirii vieţii în folosinţă 7 internate şcolare. comunei lor. de nivelul de trai în continuă î nul Haţeg. Dar stăpînii gram asemănător cu pro- )
acestora. Mizeria, exploatarea, creştere al colectiviştilor noş­
neştiinţa de carte au rămas de Paralel cu dezvoltarea Invă- Datorită rezultatelor obţinute tri. 'j acestora nu mai sînt gramul taberelor. ,)
domeniul trecutului, ca amintiri ţămîntului o largă extindere a în cadrul gospodăriei colective, castelanii. Ei au fost mă-
triste în mintea şi inimile celor căpătat şi activitatea culturală. viaţa noastră s-a schimbat com ­ Dar cele mai însemnate rea­ In prezent sc află în 5
care le-au trăit. In acest scop s-a creat o puter­ plet. In trecut ţăranul sărac Ia- lizări s-au obţinut în direcţia s turafi şi aruncaţi Ia gu-
nică bază materială pentru asi­ întăririi gospodăriei noastre co­ V noi de mult. Stăpînii lor acest castel 75 de copii S
Agricultura raionului înflo­ gurarea desfăşurării în bune năş Dănilescu, de pildă, nu pu­
reşte cu fiecare zi. Cele 58 gos­ condiţiuni a muncii culturale în tea măcar visa să-şi clădească lective. Deţinem acum ca pro 5 sînt acei din truda că- veniţi din regiunile Hv- ^
podării agricole colective din rîndul maselor de ţărani mun­ o casă nouă in locul bordeiului prietate obştească un sector zoo. \ rora ele au fost ridicata
raion, sub îndrumarea organi­ citori. Dacă în anul 1944 exista tehnic bine dezvoltat, care nu t — oamenii muncii, copiii nedoara şi Oltenia. Cele c
zaţiilor de partid, cu sprijinul în raionul Haţeg un singur că­ în care s-a născut şi şi-a petre­ mără 316 capete bovine, î.670
agronomilor, desfăşoară o acti­ min cultural la Berthelot, as­ cut copilăria amară. Cînd se pu­ ovine şi 132 capete porcine. Am acestora. 38 de încăperi ale cas- 5
vitate rodnică pentru întărirea tăzi avem 83 cămine culturale, tea oare gindi Adam Boţea, Ioan
şi dezvoltarea lor. Pînă In pre­ 6 case de citit, o casă raională construit două grajduri pentru J ... Situat la 2 km. da telului, folosite altădată \
zent în' gospodăriile colective de cultură, 11 biblioteci comu­ Zgîrcea, Adam Vida, Ioan Vida 310 vite mari, magazii pentru . oraşul Ha(eg, Pe malul pentru săli de recepţii. ^
s-au construit 48 de grajduri pen- nale. 35 biblioteci săteşti, o bi­ şi alţii că-şi vor putea cumpăra cereale, un saivan pentru 1.600 săli de primire, saloane.
mobilă, motociclete sau aparate Rîului Mare, in mijlo­ sufragerii, stau acum Iu )>
de radio ? La asemenea lucruri oi. maternitate pentru scroafe, cul unui parc ce se in­ dispozifia acestor copii,
aveau dreptul doar fiii de m o­ remize pentru atelaje, pivniţi fii ai muncitorilor şi ce-
şieri. în anii noştri însă, înfăp­ încăpătoare, gropi pentru siloz, 'stinde pe o suprafaţă da lectiviştilor. Ei au aici ^
tuiri de felul acesta sint peste ne-am cumpărat tractor cu re­
tot întîlnite. morcă şi multe altele, iar anul •, 14 ha., castelul de la dormitoare, bibliotecă \
acesta vom mai ridica un grajd club, săli de clasă, să!' j
Iată şi un alt exemplu. Ţăra­ şi alte construcţii gospodăreşti. ; Halrifi este folosit astăzi cu folosinţă sanitară, ci- \
nul sărac Tie Armioni, fost nematograf ctc.
slugă toată viaţa, a trăit intr-un Toate acestea au fost înfăp­ ca Ioc de odihnă, de creş­
tm 3.796 vite maTi, 15 adă­ bliotecă raională, 18 cinemato­ bordei la marginea comunei. tuite prin munca entuziastă a Dar locul cel mai pre- ^
Oricît muncea, abia-i ajungea colectiviştilor şi a ajutorului tere şi educare a copii­ feral al copiilor este
posturi pentru porci, 10 sai­ grafe săteşti, o staţie de radio- să ducă o viaţă de mizerie, de primit din partea statului nos­
azi pe mîine. De cînd a intrat tru. lor oamenilor muncii.
vane, 6 magazii, 33 pătule, 46 ficare cu 550 difuzoare, fiind în colectivă, pe lingă că duce o parcul. Amenajat cu alei Ş
Pe viitor vom munci cu şi mal Anual se perindă pe aici
silozuri şi 28 remize. In cursul radioficate şi satele Măceu. viaţă îmbelşugată, şi-a construit mult avînt pentru dezvoltarea şi rondouri cu flori, cu s
acestui an sînt planificate a se Plopi şi Ruşi. şi întărirea economico-organl. petreeîndu-şi 45 do zile terenuri de sport, şi dc ^
casă nouă, din cărămidă, şi-a distracţia, cu un mina- ^
mai construi 55 grajduri cu o Asigurarea ocrotirii sănătăţii Aşa munceşte azi forestierul zatorică a gospodăriei colective in acest minunat parc
capacitate de 5.300 capete vite, 24 ţărănimii muncitoare a consti­ îmbrăcat bine familia, aşa cum nat lac în mijlocul
tuit şi constituie de asemenea M uncim şi trăim — singura cale de creştere a ni­ peste 1.000 de copii.
adăposturi pentru porci, 11 sai­ o preocupare a regimului nos­ n-a fost niciodată. lui, el este atracţia zil­
vane, 16 magazii, 28 pătule şi mai bine velului de trai al colectiviştilor Statul nostru democrat-
Acesta este doar un exemplu. yi
alte construcţii. Prin munca pa­ tru democrat popular. Dacă Pădurile de fag, de brad şi de stejar ocupă o bună noştri. popular acordă copiilor nică a copiilor.
triotică pe care au prestat-o co­ pînă în anul 1944 în raionul Ha­ parte din suprafaţa raionului Haţeg. In vechile regimuri, In comună însă, avem multe
exploatate fără milă, ele constituiau o sursă de îm bo­ DUMITRU CORUI veniţi aici pentru odihnă Pentru viata pe care 3
găţire pentru boierii şi moşierii care se aciuiseră pe alte aspecte care dovedesc cu preşedintele G.A.6. „Ulpia
lectiviştii la aceste construcţii ţeg nu a existat nici un spital, aceste meleaguri. Dar nu numai pădurile erau exploa­ Traiană“ — Sarmisegetuza totul gratuit > hrană, îm­ o trăiesc copiii noştri as- '
tate fără milă, ci şi acei care da cînd mijeau zorile şi brăcăminte, rechizite şco-*
S-a reuşit ca valoarea unui azi funcţionează două spitale, pînă în noapte tirziu, trudeau din răsputeri la tăiatul laie, medicamente, asis­ tăzi, pentru bucuria ş>
grajd să se reducă la 65.000 lei, 5 case de naştere şi 14 dispen­ şi la scosul lemnului tentă medicală etc.

faţă de 170.000 lei cît prevedea sare medicale. Dar vremurile acelea s-au dus de mult pe apa... In perioada cursurilor frumuseţea vieţii lor şi
sîmbctci. Acum, muncitorii forestieri de la sectoarele
devizul. Grija pentru consolidarea Reţeaua comerţului socialist exploatare şi cultură, ca toţi ceilalţi ce muncesc din a noastră, să-i mulţumim
patria noastră, trăiesc o viaţă nouă. Condiţiile lor de
continuă a gospodăriilor agri­ s-a dezvoltat considerabil, in ul­ muncă s-au îninbunătăţit radical. Locul fierăstraielor ma­ 'din inimă partidului.
nuale l-au luat ficrăstraiele electrice de tip „D ru jba“ ,
cole colective se oglindeşte şi timii ani au fost construite şi re­ iar scosul se face acum cu ajutorul celor mai perfec­ N ICOLAE GLENOIU 1
în mărirea efectivului de anima­ novate noi magazine. Valoarea ţionate funicularc. Aceasta permite sectorului de ex­ ’directorul Şcolii de 8 ani ^
mărfurilor ce se desfac in cursul ploatare din cadrul ocolului silvic Pui ca anual să rea­
le. La această dată gospodăriile unui an se ridică în prezent la lizeze un volum de 120.000 m.c. masă lemnoasă. Nalaţt ^
agricole colective deţin 5.842 ca­ 12.000.000 lei. Numai în anul
pete bovine, din care 1.727 vaci, Introducerea mecanizării, aplicarea m clodclor de ex­
1.274 capete porcine şi 11.142 1962 s-au vîndut 35 de frigide­ ploatare în trunchiuri lungi şi catarge, precum şi intro­
capete ovine, importante suc­ re, 18 motociclete, 89 aragaze şi ducerea sistemului de retribuire a brigăzilor în acord
cese pe linia întăririi economi- global, a făcut ca productivitatea muncii să crească faţă
de anii trecuţi cu peste 100 la sută, salariul mediu lu­
co-organizatorice a gospodării­ un număr însemnat de garni­ nar al unui muncitor ridieîndu-se la peste 1.000— 1.200
lei. Cit despre condiţiile de viaţă ale forestierilor noştri,
lor agricole colective din raion turi de mobilă, fapt care oglin­ acestea sînt acum din cele mai bune. Muncitorii lo ­
s-au obţinut şi prin dezvolta­ deşte creşterea continuă a ni­ cuiesc în cabane bine amenajate, li se pregăteşte mîn-
rea altor ramuri de producţie velului de trai al ţărănimii noa­ care caldă şi gustoasă în fiecare zi, la punctele de
stre colectiviste. aprovizionare ale cooperativelor — sus în creierul mun­
cum ar fi pomicultura şi legu­ ţilor — ei găsesc tot ceea ce doresc.
micultura. pentru care unită­
G rijii părinteşti pe care partidul lc-o poartă, munci­
ţile noastre agricole au condi­ Alte îmbunătăţiri, care se exe­ torii noştri îi răspund prin fante. Ei luptă hotărîţi pen­
tru ca sarcinile ce le stau în faţă să fie permanent realizate.
ţii deosebit de prielnice. cută în acest an cum sîn t: elec­
Datorită grijii permanente a trificarea unui număr de peste ILARIE DARĂMUŞ
10 sate, modernizarea a peste locţiitor al secretarului organizaţiei de bază P.M.R.
partidului şi guvernului, învăţă- 40 km. şosele, lucrările pentru
rnîntul şi cultura au căpătat şl canalizarea oraşului Haţeg, con­ In g . NTCOT.AE M A R G IN E AND
In raionul nostru o mare dez­ Ocolul Silvic Pui

voltare. Dacă în anul 1944 func­

ţionau numai 40 de şcoli de pa­ struirea noului abator, fac ca

tru ani, care erau încadrate cu viaţa celor ce trăiesc astăzi să
un număr de 75 cadre didacti­ devină tot mai frumoasă.
ce. iar din numărul de circa
3.000 elevi de virstă şcolară frec­ Răspunzînd grijii părinteşti
ventau cursurile numai 1.400, ce li se poartă, oamenii muncii
iar promovaţi dintre aceştia din raionul nostru desfăşoară o

erau mai puţin de 60 la sută, activitate tot mai rodnică pen­

astăzi, în raionul nostru func­ tru a îndeplini cu cinste măre­

ţionează 103 şcoli din care o ţele sarcini trasate de cel de-al

şcoală medie şi 20 şcoli de 8 IlI-lea Congres al Partidului

ani. Cursurile acestor şcoli sînt nostru.

La Cerna, în munţi Unde altădată Zile de vacanţă. Ge frumoase sînt zilele de vacanţă petrecute in
tabără şi mai ales aici la Nalaţi unde- totul este aşa de m inunat! Să sc
Cine n-a auzit 'de salul nostru — te speria. In satul nostru sini azi 5 dintre care trei de S ani. Pe vre­ poruncea patronul plimbe cu barca pe lac c una dintre cele mai mari plăceri ale copiilor
Lunca Cernii.' In trecut, pe vremea motociclete. Oricare dintre proprie- mea burgheziei, cran doar 2 învă­ veniţi aici.
burghezo-moşiertmii, era cunoscut în tarii lor Ic poate repezi pînă unde ţători şi aceia ambulanţi. Azi avem Producţia înregistrată în anul 1938 să fie efectuată în proporţie de 98 la
întreaga tară a Haţegului prin să- vrei. Dacă vrei să cumperi ceva. 26 dc cadre didactice şi toţi copiii dc fabrica noastră era de numai 1.797 suta mecanic. Prin introducerea meca­ Răspundem înaltei misiuni
răcia şi mizeria în tare trăiau oa- intră în magazinul universal, e un vin la şcoală, iar plinire virstnici tone cărămidă refractară .şi 470 tone nizării în procesul de producţie, capa­
menii de aici. prin maladiile care magazin marc in care găseşti tot ce nu mai găseşti nici un analfabet. mortar refractar. încredinţate
bîntuiau de Ia un capăt la altul al vrei. N-am vrea să te îmbolnăveşti, citatea de producţie în acest an a ajuns
satului, săpunind an de an zeci de dar dacă se întîmplă, un dispensai Pe scurt aceasta-i Cernu noastră Incepînd din anul 1948 fabrica a să fie mai tnarc cu peste 5.300 tone Citi oameni ai muncii din raionul Anii au trecut. Din vechea şco'dă
vieţi omeneşti, prin miile dc neşiiu- mare, un aparat Röntgen, doi me- de azi: cu lumină electrică, cu ma­ cunoscut mari transformări. După na­ cărămidă şi cu peste 800 tone mortar nostru nu-şi aduc aminte cit de amar­ mănăstirească, unde a început sa func­
tori de carte, tncepînd cu cei de dici, un felcer şi o moaşă, tot felul gazin universal, cu dispensar, cu ţionalizare, capacitatea ei de prodtic- faţă de anul 1948. A crescut totodată nic au fost batjocoriţi şi exploataţi pe ţioneze aşa-zisul spital, cu podeaua
virstă şcolară şi terminind cu în- dc medicamente Ui stau la dispo- aparate de radio, cu motociclete, cu lie a fost lărgită prin construirea a şi productivitatea muncii, fiind reduse viemea burghezo-nioşierimii şi atunci stricată, cu camere unde sc ieşea di­
reviste şi ziare, şi in mod deosebit., facă 4 camere de ardere la cuptorul in acelaşi timp şi cheltuielile pe uni­ cină a !ost vorba de sănătatea lor. rect afară, fără apă potabilă, apa fiind
treaga masă a ţăranilor, cărora nu zi(ic. cu oameni minunaţi — luminaţi de vechi şi prin introducerea mecanizării tatea de produs cu pcsle 6 la sută. P a­ Ai avut nevoie de un consuli ? Bani! adusă din piaţa oraşului, n-a mai
le dădea nimeni nici o importantă, ...Dacă şi aşa ai ajuns la Cerna. partidul nostru drag. la unele operaţii de lucru. Dacă pen­ ralel cu îndeplinirea la timp a preve­ Bani grei pentru ca peste o săptă- rămas decît amintirea. Acum avem un
nu-i băga nimeni in seamă decît in treci şi fie Ia şcoală, pe la interna- tru fasonarea produselor refractare era derilor planului de producţie, în atenţia mînă sau două să dai alţii aceluiaşi spital cu saloane curate, cu apă cu­
tnăsura in care îi puteau exploata, tul şcolii. In fiecare cătun avem POPA T U D O R utilizată numai forţa fizică a omului, colectivului nostru dc muncă stă şi sar­ om care ti-a spus acum cu nu mai renta, cu coridoare închise şi n sala
Era suficient pe vremea aceea să şcoală: sint. 12 cătune şi 12 şcoli, directorul şcolii de 8 ani in perioada care a trecut dc la naţio­ cina îmbunătăţirii continue a calităţii ai ceea ce ai avut atunci, ci altceva de operaţie cu care ne putem minări.
nalizare s-a ajuns ca această operaţie produselor, obiectiv principal ai între­ şi aceasta pcntiu ca să fii silit să In total spitalul are 127 poturi din
pronunţi doar cuvintele „Lunca Lunca Cernii cerii socialiste. Dcsfăşu’rînd la rg între­ mergi şi a treia sau a patra oară care 35 la secţia interne, 47 la sec­
Cernii“ şi imaginea sărăciei ?(i vr- f cerea socialista, de la un an la altul la alte consultaţii. Ai avut nevoie dc ţia chirurgie, 30 la secţia pediatric
nea singură, fiind un atribut itulis- ^ planul de producţie a fost realizat şi medicamente ? Iarăşi bani, bani arun­ iar 15 la secţia T.B.C.
pensabil al acestor două cuvinte. ţ depăşit, iar calitatea produselor mult caţi in buzunarele unuia sau altuia
îmbunătăţită, la nivelul cerinţelor ac­ care se lăudau că nu ştiu de unde au In oraşul nostru au mai luat fiin!$
... Dar azi. Cine n-a auzit azi ( tuale. adus cele mai bune medicamente. Ai un dispensar ‘L.B.C., un staţionar, un
de Lunca Cernii! Lunca Cernii de avut nevoie de internare în spital ? dispensar pentru copii şt o casă da
uzi nu mai e cea care a fost şi nici Ga urmare a sporirii productivităţii Atunci, dacă mijloacele materiale ti-au naşteri care, după unificare, au deve­
n-a fost niciodată cum este acum — muncii, salariul mediu in fabrica noa­ permis, a trebuit să te deplasezi pe nii secţii ale spitalului.
luminoasă şi îndestulătoare. Oamenii stră a ajuns să fie anul acesta cu cont propriu sau la spitalul din Pe­
troşani. sau la cel din Deva. pentru In prezent se construieşte un bloc
ei şi-au descovoiat de mult spină­ aproape 600 Iei mai mare faţă de cel că în întreaga tară a Haţegului, atit alimentar, un garaj pentru cele 5
rile şi stau acum cu fruntea sus, mîndri din 1948. .Acest lucru a permis ca un de frumoasă şi de bogată, ca atitea aulosalvări pe care le avem.
de locurile unde trăiesc, mîndri de mare număr de muncitori să-şi con­ castele, n-a fost loc şi pentru un
împlinirile anilor noştri — rod al struiască case noi, să-şi cumpere m o­ spital. Pentru bolnavii săraci din sa­ In mediul rural asistenta medicală
înţelepciunii partidului şi al mun­ bilă şi alte articole de uz casnic, îm ­ tele de munte, o boală grea însemna este asigurată de 13 circumscripţii me­
brăcăminte etc. întotdeauna moarte sigură. Asistenta dicale din care jumătate sint dublate
cii lor. medicală era „asigurată" pe vremea cu medici pediatri iar două au si
... Urci sus la Cerna ? Nu le spe­ Un lucru care nu trebuie trecut cu aceea <le către .? medici de plasă şi cile un medic stomatolog.
vederea este şi faptul că dacă în tim­ 5 medici particulari, iar ca instituţii
ria de distantă, nu-ţi fie teamă că pul stăpînirii patronale nici nn se pu­ sanitare funcţionau doar trei circum­ Grija noastră, a celor 34 dc me­
tătnii flănrind, ori, dacă te-ai îm­ tea vorbi despre grija faţă de sănăta­ scripţii. dici din raion şi a personalului mr-
bolnăvit n-are cine te îngriji, sau tea oamenilor muncii, astăzi aproape dico-sanitar, care se ridică la pcsle
că te-ar prinde dorul să citeşti un toţi muncitorii noştri îşi petrec conce­ După 1944. aproape în toate comu­ 70, este aceea dc a veghea neîncetat
ziar şi n-ai de uride-l lua. Nu! Nu diul în staţiuni de odihnă si tratamen­ nele din raion a început să ia fiinţă, la starea sănătăţii oamenilor muncii,
pe rînd. circumscripţii sanitare înca­ dc a ne achita cu cinste ’de înda­
Cabana Baleia — una din te. Gondiţiile bune efe muncă şi de drate cu medici, iar în 1919 a luat
frumoasele baze turistice ale frai vor cunoaşte o dezvoltare şi mai flmfă primul nucleu de spital cu 60 toririle noastre, de a răspunde înaltei
raionului Haţeg. A ici îşi pe­ mare în viitor. O dată cu dezvolinrea de paturi.
trec timpul liber mii de oameni fabricii s-a format şi o conştiinţă nouă misiuni ce ne-a fost încredinţată.
ai muncii din regiunea noastră ă oamenilor noştri. Pi nii-.şi vor precu­
sau din alte regiuni ale ţării. peţi eforturile pentru realizarea fa Dr. TIBERIU DÎRLEA
medic specialist pediatru
timp a sarcinilor ce le revin. la spitalul unificat din Haţeg

IOSIF POŞUTH
directorul fabricii „Seram ica"

Baru Mare