Page 38 - 1962-08

r. ?373 ürum ví) m ó ü ii's M u m fe 3

csoMBraassscacB: !SNOaBKíaEaiSK^>asaG50SWa!»3aSB5BÍCfl58SEKm5J^5e^^ fagmgi^^gyjw^3Pa«ca^l

Inireaga răspuo.de i?* e MINISTERUL METALURGIEI
pentru buna pregătiri Şi CONSTRUCŢIILOR IEMAŞINI

a adunărilor generale Grupul Şcolar al Combinatul ui Siderurgic

Hunedoara

Rolul organizaţiilor de bază de nu o ştie nimeni. Referatul pre­

partid este bine cunoscut în zentat in faţa organizaţiei de PROSPECT î
ceea ce priveşte bunul mers al bază, nu s,a ocupat nici el dc pentru anul şco Iar 1962—1963 jîj
producţiei. Acele locuri de mun­ vreo măsură.

că unde comuniştii analizează Dar, pentru ce oare nu a re­ Grupul şcolar al Combinatului siderurgic din oraşul Htu f
flectat referatul în mod siste­ nedoara, funcţionează cu următoarele patru tipuri 'de şcoli :
la timp şi cu răspundere proble­ matic şi analitic problemele cele
mele ivite, se impun, incontes­ mai de seamă ? Această lipsă 1. ŞCOALA PROFESIONALA DE UCENICI.
tabil, prin rezultate demne de

toată aprecierea. trebuie căutată în faptul că la 2. ŞCOALA TEHNICA DE MUNCITORI CALIFICAŢI.

Aruncind o privire asupra întocmirea lui, biroul organiza­ 3. ŞCOALA TEHNICA PENTRU PERSONAL TEHNIC.
muncii desfăşurate de către or­ ţiei de bază a contribuit prea 4. ŞCOALA TEHNICA 'DE M Al'ŞTRl.
ganizaţia de bază de la lami­ puţin. A primit sarcina să se
norul de 650 mm. — C.S.H., — ocupe de această problemă to­ 1. Ş c o a la p ro fe s io n a lă , d e u c e n ic i
(permanenţi de zii — se poate varăşul Amelian Albu, membru
în biroul organizaţiei. Despre ÎN VACAN­ Pregăteşte muncitori calificaţi în specialităţile : furnale,
constata că, tovarăşii din biroul felul cum s-a achitat Insă de ŢA LA PES­ L oţelărie, laminoare, zidari şi şamotori şi alte meserii.
organizaţiei (secretar ioan Bă­ sarcină, se poate trage conclu­ CUIT.
lan), sînt preocupaţi pentru a zia chiar din discuţiile purtate Durata studiilor este de trei ani.
imprima comuniştilor spirit de de el, discuţii în care se declară
răspundere, dorinţa de a fi in „nemulţumit de referat“ . CONDIŢIILE DE ADMITERE:
permanenţă exemple personale
— absolvirea a 7 clase elem entare; L

pentru întreaga masă de mun­ Adunarea generală a adoptat — vîrsta (le 16—18 ani împliniţi la 15 septembrie 1962, pen- L

citori. Adunările organizaţiei de şi un plan de măsuri. In el sînt ţ tdu unele meserii, sau 14—16 ani pentru altele ; f

bază respective au dezbătut o cuprinse cîteva probleme destul \ — să fie sănătoşi ; ^

seamă de probleme importante de importante. Cu toate acestea, i — să dovedească cu buletinul dc identitate, dacă are. iar $
t dacă nu are încă, fiind prea tîn ăr, atunci cu buletinul de iden- ^
e a : „Măsurile ---------------------- _______________ din conţinutul # titate al părinţilor sau du ajutorul restului actelor din dosarul Î
* d-Ve -î-n-scX-r-iere, că are^ domiciliul -in- r~egi.uv.n--e--a Hunedoara sau î•n*' rj1'
tebnico-organi- V\ / I1Aa “Ţt"Aa Dr*—•E r—P%A/V şR—nT-Ţ-iI D slăautulriip'sşeisacsupneecltee ţ 'unul din raioanele Raia de Aramă, Tîrgu Jiu, Gilort din re. L
zatovice ce tre­ L giunea Oltenia şi Rîînnicu Vîlcea din regiunea Argeş. Din alta j*
^ localităţi în afara zonei delimitate nu se primesc înscrieri. }
buie luate în ve- -------------------------------------------------ce nu trebuiau

rea asigurării îndeplinirii sarci­ !n nici un caz uitate. In referat [ ÎNSCRIERILE LA EXAMENUL DE ADMITERE SE FAC ÎN- t
nilor de plan pe 1962“ (aceasta de pildă, au fost făcute cîteva
a avut loc Încă in decembrie propuneri. Despre acestea, pla­ 1 TRE 1—30 AUGUST 1962, IN TOATE ZILELE DE LUCRU ÎNTRE t
1961), „Căile de reducere a pre­ nul nu aminteşte nimic.
ţului de cost şi operativitatea re­ f ORELE 7— 15. S
Ce rezultă din cele relatate

zolvării cererilor oamenilor pînă acum ? Rezultă un adevăr ţ CERERILE VOR FI ÎNSOŢITE DE URMĂTOARELE ACTE : J

muncii din laminor“ etc. Au de care va trebui să se ţină sea­ ^ 1. Certificat de naştere (copie legalizată de notariatul da ^

fost de asemenea analizate or­ ma în mod necondiţionat în vii­ 7 stat) ; f

ganizaţia U.T.M., grupa sindi­ tor : ori cite analize am face, ţ 2. Certificat de absolvire a 7 clase elementare (în original); ?

cală, şi altele. Recent, în adu­ dacă problemele dezbătute cu j 3. Certificat de sănătate eliberat de spital sau policlinică 4
j care să cuprindă şi rezultatul analizei sîngelui şi al radiosco- L
narea generală a fost analizată această ocazie nu sînt alese cu L piei pulmonare ;

activitatea atelierului de între­ cea mai mare competenţă, dacă

ţinere a macaralelor. Să ne o- nu se iau măsuri, nici rezulta­ 4. Certificat eliberat de sfatul popular din care să reiasă ^

prim puţin asupra acestui fapt. te practice nu se pot aştepta. ^ numărul membrilor de familie întreţinuţi şi care trăiesc sub

Aşa după cum se ştie, maca- Este bun procedeul ca biroul ţ acelaşi acoperământ ;

ragiştUor din această secţie le organizaţiei de bază de aici să ) 5. Adeverinţă de salarizare şi venituri pentr'u fiecare mem- ,

revine sarcina importantă de a se intrunească cu cîteva zile <j bru de familie ; <>

evacua, sorta şi încărca mate­ înainte de adunările generale, Tabes*©,, excursii, drumeţii . . „ \ 6. Declaraţie tip dc stare materială a părinţilor său susţi- ^
rialul. E de ajuns să nu funcţio­ pentru a vedea şi pune la punct
â nătorilor legali: J
neze o singură macara pentru referatul ce urmează să fie ex­
ca în întreg procesul de produc­ pus. Dar aceste întruniri nu Vacanta de varii e în toi. Elevii Lunca Florii, unde au asigurate con­ 1-2 zile pentru vizitarea obiectivelor l 7. Adeverinţă din care să re iasă că gospodăria agricolă nu J
dc toate vîrstele şi din toate catego­ diţii minunate pentru odihnă şi for­ importante din apropierea şcolilor. if are nevoie de fiul solicitantului penti'u muncile gospodăriei, f
ţie al secţiei să se simtă o stag­ trebuie în nici un caz să aibă riile de şcoli trăiesc clipe minimale tificarea sănătăţii.
nare. Rezultă prin urmare că un caracter formal. Or, ce alt­ In taberele special amenajate pentru Cu trenul, autocarul, vaporul ori \ Pentr'u cerere, certificatiul de sănătate, se pot cere impri-
ci la munte şi la mare ori în excursiile Pentru excursiile organizate in tară pe jos cu ruesakurile în spinare, ele­
grija pentru buna întreţinere ceva decît o notă de formalism şi drumeţiile organizate pe cărările cu elevii claselor VIII—XI din şco­ vii pot fi întâlniţi peste lot: oprin- a mate de la secretariatul şcolii. J
neasemuit de frumoase ale tării, co­ lile regiunii noastre a fost alocată du-se cu alcnlie şi dragoste în fata
a acestora trebuie să ocupe se poate desprinde din faptul piii oamenilor muncii au la îndemînă. suma de 297.200 lei. Multe şcoli au monumentelor te amintesc de eroica EXAMENUL DE ADMITERE ARELOC ÎNTRE 1—10 SEP- 6
datorită grijii părinteşti a partidului început deja aceste excursii cu dura­ luptă pentru libertate a poporului, dc
unul din primele locuri. In adu­ că întrunirile biroului deşi au şi guvernului nostru, condiţii dintre ta de o săptămână, alcătuindu-şi iti- jertfele clasei muncitoare, urmărind jj TEMBR1E 1962 Şl SE VA DESFĂŞURĂDUPĂURMĂTORUL L
cele mai bune pentru îmbogăţirea cu­ nerarii interesante, menite să lărgeas­ preocupaţi fluxul tehnologic modern * PROGRAM ;
narea generală de care ne ocu­ avut loc, adunările generale ţi­ noştinţelor. rccrecre, călirea organis­ că cunoştinţele elevilor privitoare la intr-o uzină ce a luat fiinţă de ca­ f"j
mului realizările regimului democrat-popu­ rbid, sau otlihnindu-şi privirile admi-
păm, referatul prezentat de că­ nute pînă acum, prezintă defi­ lar. Astfel, elevii şcolilor din Deva rîntl peisajele tulburător dc frumoase ^ — 1—2 septembrie vizita medicală (eliminatorie). ^
In regiunea noastră funcţionează 10 şi Hunedoara, din raioanele Sebeş şi ale muntelui şi a mării.
tre tovarăşul Ion Barbu — mai­ cienţe serioase în ceea ce priveş­ tabere cu caracter regional situate in Orăştie etc. au vizitat centre indus­
locuri dintre cele mai pitoreşti ca triale importante ale furii, gospodă­ Vacanta de vară îşi deapănă zilele
stru de la întreţinerea macara­ te buna lor pregătire. Pai. Petros, Săsciori, Lunca Florii. rii agricole colective fruntaşe, cele una după alta adiicîncl noi şi noi ^ — 3—4 septembrie probele scrise ia limba romînă şi ma- j
Tătt(i şi altele. Aici au venit la mai frumoase localităţi turistice din bucurii. De multe ori în gări poli ve­
lelor — a reuşit să prezinte o In planul de analize pe pro­ odihnă de la începutul lunii iulie pînă tară. oraşe nou apărute pe harta tă­ dea grupuri de elevi sosind din ta­ L tematică. f
în prezent 2.080 elevi din clasele bere şi excursii, impărtăşindn-şi cu
situaţie destul de cuprinzătoare bleme, pe care biroul şi l-a în­ 1—VII şi urmează să mai vină încă rii etc. Paralel cu aceste excursii, un vioiciune impresiile, alături de alte f — 6—10 septembrie probelo orale (limba romînă şi mate- !*
1.400. Sumele alocate pentru asigura­ grupuri ce se pregătesc să plece in
a modului In care merge munca tocmit, trebuie neapărat să-şi rea condiţiilor materiale din aceste însemnat număr de elevi iau parte la aceleaşi tabere poale. în aceleaşi ex­ ^ matică). L
tabere lalimentaţie. cazare, transport, cursii. Tuturor le dorim, pînă la re­
în atelier. Dar, dacă referatul găsească loc în viitor situaţia materiale cultural-sportive etc.) se ri­ excursiile de 5 şi 7 zile organizate începerea anului şcolar, o vacanţă cil i. ¦
dică la cifra de 1.400.000 Ici. Cum mai plăcută, cil mai folositoare. ^ Subiectele probelor scrise şi orale ale examenului de admi-
a reuşit într-0 măsură oareca­ producţiei, a indicilor de utili­ îşi petrec vacanta aceşti copii e lesne pentru cunoaştetea Capitalei şi a lito­
de închipuit. Sub îndrumarea cadre­ V. CHIŞ J tere se stabilesc după programa analitică a claselor V—VII, ţ
re să constate deficienţele, el nu zare, a productivităţii muncii, lor didactice se odihnesc acliv, în­ ralului, la cele de 3-5 zile pentru cu­
vaţă diferite jocuri pioniereşti, vizi­
ş-a dovedit în stare de a le ana- a opririlor accidentale. tează în grupuri împrejurimile tabe­ noaşterea regiunii şi la drumeţiile de Cheltuielile de transport, cazare şi hrană pe durata exame- t
rei, îşi cultivă la’entele cu prilejul
a găsi şi scoate în evi- Comitetul de partid al secţiei pregătirii programelor artistica pentru \ nului, privesc pe candidaţi (cazarea şi hrana sc pot obţine şi {
'"d'erită “ principial şi combativ laminorului de 650 mm, (secre­ iccul de tabără ele.
tar tov. Delapeto Mircea) tre­ deIa şcoală, darcontra cost). a
cauzele care le-au generat. Aces­ buie să se ocupe cu toată grija In afara taberelor regionale, peste
ta este şl unul din motivele de îndrumarea organizaţiilor de 2.200 elevi au fost trimişi să-şi pe­ A
pentru care şi participanţii la bază pentru ca acestea să pre­ treacă vacanţa de vară în taberele Reuşiţii Ia examenul de admitere sînt repartizaţi la me- ^
discuţii au sesizat tot felul de gătească din timp şi cu răspun­ de la munte şi de pe litoral • Sinaia,
probleme fără a se ocupa în dere adunările generale. Să im­ Uuşleni, Năvodari ele. serii în funcţie de vîrstă şi condiţia fizică a fiecărui candidat. ^
mod concret de laturile cele mal prime organizaţiilor de bază
îmoortante. un stil de muncă analitic şi sis­ In această vacantă nici preşcolarii ) Ei vor aduce la intrarea în şcoală în mod obligatoriu cel puţin $
tematic. Acestea să fie îndru­ nu au fost uiiali. Pentru ci, în regiu­
Iar, fiindcă vorbeam despre mate şi ajutate ca atunci cînd * 2 prosoape, 4 perechi de ciorapi, 2 pijamale, 1 pereche papuci **
„constatări“ să ilustrăm acest şi-au stabilit problema ce tre­ nea noastră au [ost amenajate trei
lucru printr-un exemplu viu buia analizată în adunarea co ­ de casă,4batiste si 1bască. t
In ziua de 26 mai, macaragistul muniştilor. să formeze colective colonii, la Sarmisegcluza, Săsciori şi t
Gheorghe Siliuc de pe maca­ care să studieze la faţa locului
raua de 100 tone, pur şi simplu situaţia şi posibilităţile de în­ Reprezentanţii lor legali semnează, la înscrierea în şcoala L
nu a dat voie lăcătuşului ca să dreptare a lucrurilor. Numai în
execute operaţia de reglare a felul acesta, organizaţiile de J profesională, un contract cu întreprinderea, prin care se obligă \
frîneî, asumîndu-şi răspunde­ bază vor putea face analize te­
rea că va duce caja la ştand, meinice, vor prilejui discuţii ţ ca fiii lor să lucreze cel pâiţin 3 ani la întreprinderea la care ,»
prin contra-eurent. Acest lucru, concrete cu propuneri valoroase,
a cauzat însă arderea motoru­ pe baza cărora se vor putea lua vor fi repartizaţi după absolvire. ^
lui. Conducerea atelierului, s-a asemenea măsuri, care să ducă
mulţumit să constate această la îmbunătăţirea activităţii ate­ 22-a ieşire 2. Ş c o lile te h n ic e 4
abatere de la disciplina tehno­ lierului sau secţiei respective.
logică, doar intr-un raport pe Pentru popularizarea ştiinţei este şi faptul că în nenumă­ t.
care l-a înaintat conducerii sec­ in rindul maselor de colecti­ rate rinduri colectiviştii cer ca * Primirea în şcoala tehnică pentru personal tehnic se face i»
ţiei. care la rindul ei, nu a luat vişti, în acest an, brigăzile brigăzile ştiinţifice să se de­
ştiinţifice din raionul Haţeg au plaseze cit mai des în satele v pe baza unui examen de admitere, în limita locurilor planifi ^
făcut 22 ieşiri în diferite sate. lor. La ieşirile de duminică 4
august a.c. in satele Clopoliva. \ cate. $
Membrii brigăzilor s-au stră­ Riu de Mori şi Sînpetru, celor r Examenul de admi.tere este precedat de o vizită medicală fL
duit ca prin răspunsurile date 0
la întrebările puse de colecti­ trei brigăzi le-au fost puse pes­
eliminatorie. 4
vişti să lămurească probleme­ te 200 de întrebări de către Primirea în şcoala tehnică pentru muncitori calificaţi se lv
* face fără examen de admitere. în limita locurilor planificate. 5
le ridicate de aceştia. aproape 460 de participanţi.
L în ordinea mediilor obţin'ute Ia examenul de maturitate. S
Ca o dovadă vie a interesului ANA GLIGOR
corespondentă ^ înscrierile în şcoala tehnică se fac în lunile august şi sep- L
de care s-au bucurat brigăzile
5tembrie 1962, la sediul şcolii, în baza unei cereri însoţite de ur- J

mătoarele acte :

nici o măsură, iar dacă a luat1* V. DAN — Certificat de naştere (copie legalizată) ; \

— Diploma de maturitate sau certificat de absolvirea şcolii ^

medii de cultură generală (în original) ;

In d o u ă g o s p o d ă rii c o le c tiv e favorabile pentru lărgirea con­ iar la cel care se construieşte in — Certificat de sănătate cu rezultatul analizei sîngelui şi
radioscopiei pulmonare ;

tinuă a producţiei agricole. Dar, acest an se lucrează încă ane­ — Declaraţie tip din care să rezulte starea materială a J

Condifii asemănătoare ¦fWKîIJXJHSBiSH din păcate, aceste condiţii n-au voios. Deşi în cadrul gospodă­ candidatului, starea materială a părinţilor şi venitul lor anual >
fost folosite din plin. Aşa spre riei există meseriaşi buni, con­ (dacă candidat'ul nu are părinţi, atunci în declaraţie se va
exemplu, faţă de posibilităţile siliul de conducere nu s-a pre­ f menţiona starea materială şi venitui tutorelui sau a susţinăto- ^

gospodăriei, densitatea animale­ ocupat ca din aceştia să for­ ^ rului său legal). i
lor la suta de hectare este încă meze o brigadă sau echipă per­ ii
rezultate diferite nesatisfăcătoare. Xceasta, de­ manentă de constructori. De ) EXAMENUL DE ADMITERE IN ŞCOALA TEHNICA DE PER. i
oarece n-a existat o preocupare asemenea, în prea mică măsură
permanentă pentru crearea şi se folosesc materialele din re­ SONAL TEHNIC ARE LOC ÎNTRE 25— 30 SEPTEMBRIE 1962. <>
dezvoltarea zootehniei pentru surse locale, ceea ce face ca
care aici există condiţii priel­ valoarea grajdului să ajungă- la Examenul constă din proba scrise şi orale la chimie şi dip
nice. Aşa, spre exemplu, deşi peste 130.000 lei.
efectuat cu mijloace mecaniza­ In scopul dezvoltării continuş in planul de producţie pe acest ^ probe orale la matematică şi fizică. S'ubicctele cuprind materia ^
te. De asemenea, culturile au a producţiei globale şi marfă, an se prevede crearea unei O atenţie mai mare se cere
(Urmare din pag. l-a) fost repartizate pe brigăzi şi se colectiviştii sînt hotărî ţi ca în ferme de păsări, pînă acum nu să existe şi în privinţa spo­ 5 din clasele VIII—XI de la obiectele respective a şcolii medii do f
aplică cu bune rezultate siste­ viitor să sporească mai mult s-a luat nici o măsură în aceas­ ririi producţiei de cereale. Pen­
suculentele. De pe cele 70 ha. mul de retribuire suplimentară efectivul animalelor, numărul, tă privinţă. Gospodăria dispune tru aceasta este necesară o or­ 11 cultură generală. $
cultivate cu porumb pentru si­ pentru depăşirea producţiilor construcţiilor şi să obţină re­ de păşuni bune şi de suprafeţe ganizare mai judicioasă a mun­
loz se vor însiloza peste 2.000 planificate. colte mai ridicate la hectar, întinse cu fineţe. In afară de cii in cadrul brigăzilor şi in­ 3. Ş c o a la te h n ic ă d e m aiştri
tone de nutreţ. In plus, s-au deoarece lărgirea producţiei re­ acestea, de pe suprafeţele des­ troducerea sistemului de retri­
mai însilozat cantităţi însem­ Se cunoaşte faptul că puterea prezintă singura cale de creş­ tinate producţiei de furaje se buire suplimentară la culturile Pentru şcoala tehnică de maiştri se fac propuneri de can. é
nate de trifoi în amestec cu economică a unei gospodării co­ tere a puterii economice a gos­ poate asigura nutreţ pentru un prăsitoare, în raport cu produc­
concentrate, iar acum s-au în- lective este legată indisolubil de podăriei colective şi a venitu­ efectiv mult sporit de animale ţiile realizate. De asemenea, nu didaţi de către întreprinderi, în limita planului aprobat de Mi-
săminţat 40 ha. cu porumb fu ­ creşterea avutului obştesc şi că rilor colectiviştilor. (nu numai pentru 250 bovine, trebuie scăpat din vedere fap­
rajer în mirişte. Indicatorii economici la suta de 458 ovine şi 101 porcine cite tul că bazele recoltei viitoare se \ nisteruî metalurgiei şi construcţiilor de maşini. Candidaţii tre-
hectare reprezintă criteriul de Experienţa pozitivă a deţine gospodăria în prezent la pun încă din acest an. De aceea, !î buie să fie absolvenţi de şcoală profesională cu un anumit sta- ^
Un alt factor care contribuie bază în aprecierea activităţii suprafaţa de 1.229 ha.). Cu consiliul de conducere al gos­
la obţinerea de producţii spo­ gospodăriei. In această direcţie vecinilor trebuie M oşită toate că draşovenii sînt buni podăriei, cu sprijinul şi sub în­ ţ>giu în producţie. Durata studiilor este de 3 ani.
rite îl constituie permanenti­ se poate arăta că la gospodă­ crescători de animale, din cau­ drumarea organizaţiei de partid,
zarea şi retribuirea îngrijitori­ ria colectivă din Răhău exis­ Gospodăria agricolă colectivă ză că nu s-au depus suficiente trebuie să ia măsuri pentru ur­ !j Elevii sînt scoşi din producţie şi salariaţi pe toată perioada L
lor de animale corespunzător tă o strînsă legătură în­ din satul Draşov a luat fiinţă eforturi pentru îngrijirea şi fu ­ gentarea efectuării arăturilor
producţiilor pe care le realizea­ tre creşterea veniturilor bă­ in anul 1956. De la începutul rajarea ştiinţifică a animalelor, adinei de vară, pentru îngrăşa- J de şcolarizare. y
ză. Ca urmare a respectării re­ neşti şi fondul de bază, ra­ activităţii şi pînă acum ea a anul acesta s-au înregistrat pro­ rea a cit mai mari suprafeţe
gulilor ştiinţifice de îngrijire şi portate la suta de hectare. obţinut unele rezultate bune în de teren şi să studieze cu mul­ ALTE INFORMAŢII PRIVIND ADMITEREA ÎN ŞCOALA SE L
furajare a animalelor, pînă la Anul acesta venitul bănesc va direcţia sporirii producţiei ve­ ducţii scăzute de lină şi lapte. tă grijă felul de amplasare a
1 august s-a obţinut o produc­ spori cu aproape 30.000 lei la getale şi animaliere. De aseme­ Pînă la 1 august se realizaseră culturilor. Luînd măsurile co­ >POT CERE ZILNIC INTRE ORELE 13— 15 DE LA SECRETARIA- a
ţie de 1.575 litri lapte pe cap suta de hectare, iar fondul de nea, colectiviştii s-au orientat doar 1.050 litri lapte pe cap de respunzătoare de dezvoltare
de vacă furajată. bază (la care s-au alocat pînă spre dezvoltarea ramurilor de vacă furajată. Acest lucru îşi continuă a Droducţiei, gospodă­ ÎTUL ŞCOLII. ?
acum peste 265.000 lei), va creş­ producţie aducătoare de mari are explicaţia în faptul că nu ria colectivă din Draşov are
Colectiviştii din Răhău depun te şi el pînă la sfîrşitul anului venituri. Una dintre acestea au fost luate măsuri pentru per­ posibilitatea să devină în scurt j 'Adresa ş col ii: (t
mult interes şi pentru spori­ cu peste 35.000 lei la suta de este şi zootehnia. Realizând în manentizarea şi ridicarea cali­ timp o unitate cu o mai mare
rea producţiei vegetale. Aplicind hectare. Prin alocarea unor su­ anul 1960 o producţie de 2.359 ficării îngrijitorilor de anima­ putere economică, să realizeze !! GRUPUL ŞCOLAR AL COMBINATULUI SIDERURGIC, stra- L
regulile indicate de ştiinţa şi me tot mai mari pentru creş­ litri lapte pe cap de vacă fu ­ le, care să fie retribuiţi în ra­ an "de an venituri tot mai În­
practica agricolă, de pe întrea­ terea fondului de bază. gospo­ rajată, ponderea veniturilor pro­ port cu producţiile realizate. Se semnate. In această direcţie, ex­ $ da 23 August nr. 1. O. M. HUNEDOARA, telefon nr. 2637. ^
ga suprafaţă cultivată cu orz dăria şi-a dezvoltat simţitor venite din sectorul zootehnic a semnalează deficienţe şi în ceea
s-au recoltat în acest an cite mijloacele de producţie, condi­ crescut la aproape 50 la sută ce priveşte realizarea la timp perienţa pozitivă a colectivişti­ 00000000000000000000000000000000000000<X>00000000<X/
3.200 kg. boabe la ha. Produc­ ţie principală de sporire a ve­ din valoarea venitului total ob­ a construcţiilor zootehnice pla­
ţii ridicate au fost realizate, de niturilor proprii şi a celor re­ ţinut de gospodărie. Concomi­ nificate. Nici pînă acum n-a lor din Răhău trebuie să le i !X-î-n--t--r---e--p---r--i-n---d--e---r--e---a-----d---e----p---u---n----t--e------m---d---i-c---i-n---a--l--e------o---r---a--s---t--i-e-- g
asemenea, la grîu, ovăz etc. Re­ partizate colectiviştilor. In anul fost terminată construcţia graj­
zultatele bune obţinute în sec­ trecut valoarea zilei-muncă a tent cu aceasta, fondul de bază dului început din anul trecut, servească drept exemplu, deoa­ > achiziţionează pînă în luna noiembrie g
torul vegetal se datoresc fap­ fost de 30 lei, iar pentru acest
tului că toate culturile au fost an se prevede o creştere sim­ la suta de hectare a crescut la rece numai aşa gospodăria se I plante medicinale S
amplasate judicios, terenul bine ţitoare.
200.000 lei. Se vede deci că gos­ va putea dezvolta continuu. f FLO RI, F R U N Z E , R Ă D Ă C IN I Şl F R U C T E S
pregătit şi Îngrăşat, iar mare
podăria dispune de condiţii c J%
parte din lucrările agricole s-au
Oferă cîştiguri bune culegătorilor din g

regiunea Hunedoara g

g Centre de achiziţii funcţionează în raioanele: %

ORĂŞTIE, SEBEŞ, ALBA, HAŢEG, |

S I U A ŞI BRAD %

i>ooooooc>ooooooooooooc>ooooooooooooooooooooooo<x>oooo