Page 39 - 1962-08
P. 39
pag. 3 m uM iiîi m cm iisM u im Nr. 2373
ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE ŞT IR I ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T I R I pííím ai Ammmo mm m
• V. - Xr
I ?I
In îre 18 şî 2 7 august, Congresul O. 1. Z. F lo ta i © o m e r c lc tla , m a r ié s m ă ,
!a L a n i n g r a d ar® l&s
a Uniunii Sovietice «ievioe asia
I! Vil-lea Congres şi-a încheiat lucrările din cele mai moderne din lum e
ordinar al U.I.S. BUDAPESTA 10 (A gerpres). - pentru înalta apreciere făcută activi MOSCOVA 10 (Agerpres). — talurg Anosov“ , „Krasnaia Pres-
La 10 august au luat sfîrşit lucră tăţii ziarului. După cv.m transmite agenţia nia“, „Transba.lt“ şi cu alte vase
MOSCOVA 10 (Agerpres). — rile Congresului Organizaţiei Interna Novosti, flota comercială mari de tip „Leninski Komsomol“ .
TASS transmite : ţionale a Ziariştilor. în ultima zi a P. A. Satiukov a anunţat că de timă a Uniunii Sovietice devine
lucrărilor participanţii Ia congres au legaţia sovietică consideră indicat să una din cele mai moderne din De asemenea, flota comercială
Cel de-al VII-'ea Congres or adoptat rezoluţiile elaborate în cele verse partea bănească a premiului la lume. maritimă care transportă măr
dinar al Uniunii Internaţionale a trei com isii care au examinat proble Fondul internaţional de solidaritate al In ultimii ani, colectivele furi generale va primi anul
Studenţilor (U.I.S.) care îşi va mele eticii ziaristicii, problemele so ziariştilor pentru ajutorarea ziaristicii şantierelor navale sovietice au acesta primul lot de cargoboturi
desfăşura lucrările între 18 şi ciale şi profesionale şi activitatea din ţările slab dezvoltate. obţinut mari. succese în con dintr-o serie nouă. Acestea sînt
27 august la Leningrad, va îi O-I.Z. Congresul a adoptat în unani strucţia unor nave comerciale nave de 11.200 tonL, propulsate
cel mai important Congres din mitate chemarea la unitatea ziariştilor, Un alt premiu internaţional a fost de prim rang. Printre acestea cu motoare Diesel. Ele au clte
istoria mişcării internaţionale Ia lupta şi mai energică pentru adînei- decernat pentru activitatea remarcabilă se numără navele turbopropul- două punţi.
studenţeşti, a declarat Jiri Peli rea colaborării internaţionale a orga în domeniul teoriei ziaristice profeso- sate de tip „ Lerdnslci Komso-
can, preşedintele U.I.S. în ca nizaţiilor ziariştilor. mol“ . Ele pot dezvolta viteza de Se dezvoltă tntr-un ritm ra
drul unei conferinţe de presă Congresul a reales ca preşedinte al rului Hector Mujica (Venezuela). 19 noduri (35 km.) pe oră şi pid şi flota sovietică petrolie
cere a avut loc Ia 10 august la Organizaţiei Internaţionale a Ziariş pot parcurge o distanţă de 12 ră. Pe căile maritime navighea
Moscova. tilor pe Jean Maurice Herman (Fran Ou diplome de onoare ale O.I.Z. au mii mile fără să-şi completeze ză în prezent petrolierele „P e
ţa), iar ca secretar general pe Jiri fost distinşi 36 de ziarişti de seamă combustibilul. kin“, „Varşovia“, „Budapesta“
Jiri Pelikan a comunicat că Meisner (Cehoslovacia). şi „Praga“ , construite la şantie
la Congres vor fi reprezentate Inchizînd congresul, Jean Maurice din lume. Anul acesta flota comercială rele navale din Leningrad. Aces
uniunile şi organizaţiile studen Hermann a subliniat marele succes a! sovietică îşi va spori efectivul te petroliere au un deplasament
ţeşti din aproximativ 90 de ţări lucrărilor sale. La 10 august conducătorii delega cu navele turbopropulsate ,,Me- de 27.000 de tone. In anul 1962
ale lumii. In şedinţa de încheiere a congresu ţiilor de ziarişti care au sosit la Bu
lui a fost citită hotărîrea cu privire vor fi date în exploatare petro
Sarcina principală a Congre la atribuirea premiilor internaţionale dapesta au fost primiţi de Janos Radar, lierele „ Bucureşti“ şi „Ulan Ba
sului este de a discuta şi a pentru activitatea ziaristică. preşedintele guvernului revoluţionar tor“, iar in anul 1963 petrolie
aprecia activitatea U.I.S. şi a Pentru activitatea profesională re rul „Phenian“ . Dar nici acestea
mişcării studenţeşti internaţio marcabilă ziarul „Pravda" a fost dis muncitoresc ţărănesc ungar, care a nu vor fi cele mai mari. In pre
nale pe perioada celor doi ani tins cu Premiul internaţional pentru zent şantierele sovietice constru
activitate ziaristică. In hotărîrea Pre răspuns la întrebările ziariştilor şi a iesc un petrolier nou de tip
care s-a scurs de la ultimul con zidiului O-I.Z. se spune că „Pravda“ „Sofia“ care va avea un depla
contribuie în spiritul Cariei O.N.U. la vorbit despre construirea socialismului
gres. menţinerea păcii în întreaga lume, la în Ungaria. sament de 43.000 tone.
dezvoltarea relaţiilor de prietenie între
Sintem convinşi, a spus în în popoare. De pe bordul spărgătorului de gheaţă Pentru transportul de pasageri Recent s-a terminat montarea prefabricatelor la clădirea de
P. A. Satiukov, redactorul-şef al atomic „Lenin“
cheiere preşedintele U.I.S,, că cu ziarului „Pravda", şeful delegaţiei so au fost construite o serie de 13 etaje a hotelului „Berlin Tou rist“ de pe Karl-Marx-Allee din
vietice, a mulţumii conducerii O.Î.Z. MURMANSK 10 (Hgerpres). — Trecînd printre gheţari masivi Berlinul democrat.
toate deosebirile intre părerile TASS transm ite: grupul de nave a ieşit în Marea nave rapide cu aripi subacvati
-~ ' ------ ../ = Laptev unde i s-a alăturat m o IN CLIŞEU : Clădirea hotelu lui.
politice, tradiţiile şi structura De pe bordul spărgătorului de tonava Diesel electrică „Indi- ce. Intre Ialta şi Sevastopol na
gheaţă atomic „Lenin“ se tran ghirka“ . In prezent vaseie înain „Die W elt“ despre necesitatea
organizatorică a organizaţiilor smite : tează spre partea de sud a ma vighează deja nava maritimă de
lărgirii comerţului cu Răsăritul
studenţeşti participante, Con Vasul amiral al flotei arcti sivului de gheaţă Taimir. pasageri „ Strela-1” , care dezvol
ce, împreună cu spărgătorul HAMSURG 10 (Agerpres). — constatărilor iui Allen W. Dulles,
gresul îşi va aduce contribuţia de gheaţă „Leningrad“ , a asi Au trecut două luni de clnd tă o viteză de 40 de noduri. De Ziarul vest-german „Die Welt“ mulţi ani de-a-rindul şef al
spărgătorul de gheaţă „Lenin“ a publică sub semnătura prof. F.B.I., de patru ori mai mare
Li unitatea studenţilor care lup gurat navigaţia motonavei Die asemenea, a fost construit pri Fritz Baade, fost şef al Institu decît cea americană. Potrivit
sel electrice „Timlianghes“ şi a plecat în cursă. El a condus cu tului pentru cercetări economice declaraţiilor americanului Sey-
tă in comun pentru pace, inde mul model de navă cu aripi din Kiel, un amplu studiu din mor Melman, cheltuielile de
motonavei „Nemirovici-Dancen- succes navele in Marea Kara. care extragem : producţie pentru un strung so
pendenţă naţională, drepturi de ko“ prin strîmtoarea Vilkiţki. Marea Laptev a întîmpinat subacvatice de tip „Cometa“ , cu vietic sînt mult mai mici decît
Răsăritul este atît de inde in lumea occidentală: calcu
mocratice şi reforme în dome caravana cu ostilitate, gheţarii o capacitate de 120 de locuri, pendent de comerţul cu Occi lăm cheltuielile de producţie in
dentul incit nu există nici cea valuta care poate fi cel mai
niul Invăţămintului. iar la sfirşitul anului curent va mai mică posibilitate de a exer bine comparată pe plan inter
cita vreo presiune asupra sa, naţional, adică în ore de lucru.
fi dată în exploatare o navă ameninţîndu-l ou sistarea co
merţului cu ţările blocului ră Intensificarea comerţului în
zburătoare de pasageri cu o ca săritean... tre Est şi Vest poate să aducă
o contribuţie importantă, adică
Guverau! belgian Política „oraşului de front" complica mult situaţia, îngreu- pacitate de 300 de locuri. Intrucit viabilitatea Răsăriţii - să creeze o atmosferă în care
se amestecă din mom duce la epuizarea econom ică nînd conducerea navelor. Totuşi, Noile vase maritime ale flo iui nu depinde de loc de comer să se poată lua mai uşor hotă
în treburile interne folosind uriaşele posibilităţi ale ţul cu Occidentul, este de dorit rîrea serioasă de a limita ra
a Berlinului occidental tehnicii noi, marinarii de pe tei comerciale sovietice sînt do ca toate concepţiile privind co dical înarmările.
al® Congoniui spărgătorul de gheaţă atomic tate cu o perfecţionată apara merţul Est-Vest să fie mai puţin
tură de radionavigaţie, cu in închistate. Ambele părţi pot trăi Tinareîu! din foaie ţările
fără el, dar ambele părţi pot îrebuie să lupfe cof la coî
BRUXELLES 10 (Agerpres). BERLINUL' OCCIDENTAL 10 corespunzătoare a anului trecut conduc cu succes grupul de stalaţii de mecanizare şi auto trăi mai bine dacă întreţin, cu
La 9 august Henri Fayat, ad cu 14,5 la sută, comenzile din lumea cealaltă nu un minimum, peniru realizarea
junct al ministrului de externe (Agerpres). — nave. matizare. ci un maximum de relaţii co
a! Belgiei, a expus in faţa Co Politica „oraşului de front“ Germania occidentală s-au re merciale. dezarmării
misiei senatoriale pentru afa dus în această perioadă cu 12 Creşte lupta de eliberare naţionala
cerile externe atitudinea guver dusă de autorităţi pentru a ali la sută, iar comenzile din alte Din ţările necomuniste Rusia Declaraţiile unor tineri japonezi
nului belgian faţă de recenta ţări au înregistrat o reducere a poporului din Oman nu cumpără in primul rînd ma
hotărâre a guvernului central al menta încordarea politică şi a chiar de 32 ia sută. şini şi instalaţii industriale; ea I.ENTNGRAD lo (Agerpres).
Republicii Congo de a interzice împiedica normalizarea situaţiei CAIRO 10 (Agerpres). — pondenţilor la Oman. Ele n-au este industrializată astăzi într-o „Dezarmarea generală şi to
zborurile deasupra teritoriului în Berlinul occidental, creează In iunie a.c. indicele plasării La 9 august reprezentanţa permis nici măcar reprezentan măsură atît de mare incit ex tală este o problemă a contem
tot mai mult primejdia epui comenzilor, în ansamblu, pe toa Omanului la Cairo a dat publi ţilor Crucii Roşii să vină la portă un volum mare de ma poraneităţii. Tineretul din toa
Katanga tuturor avioanelor ce zării economice a acestui oraş. te ramurile industriei Berlinu cităţii o declaraţie a Consiliului Oman pentru a acorda ajutor te ţările trebuie să se unească
nu aparţin O.N.U., precum şi După cum rezultă din datele lui occidental, a scăzut în com comandamentului suprem a! for populaţiei. şini şi instalaţii de fabrică. şi Să lupte cot la cot pentnu
publicate în presă, în primul ţelor revoluţionare din Oman. In exportul global a] U.R.S.S. realizarea acceessttuuii ssccoopp-“ ---- aa ddee
legăturile-prin poştă, telegraf şi semestru al anului 1962 volu paraţie cu luna iunie 1961 cu 16 Ln declaraţie se spune că In declaraţie se subliniază că aproape 50 la sută îl ocupă clarat la conferinţa de presă
radió între Katanga şi lumea ex mul comenzilor plasate între la sută. In industria mijloacelor lupta de eliberare naţională, ca scopul principal al noii cam produsele industriale, iar postul care a avut loc în ziua de 10
terioară. prinderilor din Berlinul occlden. de producţie acest Indice a scă re se desfăşoară la Oman, se panii propagandistice desfăşu principal este reprezentat de august la Leningrad, Takami
tai s-a redus faţă de perioada zut cu aproape 24 la sută. intensifică tot mai mult. rată de Knglia, este de a dimi maşini şi instalaţii industriale. Keisi, conducătorul delegaţiei
AmestecindU-se în mod fla Autorităţile engleze fac totul nua importanţa şi amploarea Importurile ruseşti de utilaj in japoneze la cel de-al V ili-lea
Remanierea cabinetului canadian pentru ca lumea să nu cunoas luptei de eliberare naţională din dustrial au reprezentat în ulti Festival al Tineretului şi stu
grant In treburile interne ale că situaţia adevărată din Oman. mele şase decenii numai 2 la denţilor. „Tineretul progresat
OTTAWA 10 (A gerpres). — guvernului. Donaid Fleming, care a Ele au introdus o cenzură seve Oman, şi de a abate astfel aten
Congoului, guvernul belgian a După cum relatează agenţiile de fost ministru de finanţe timp ră si nu admit accesul cores-
presă, la 9 august premierul canadian de cinci ani, a preluat depar ţia opiniei publice mondiale de
cerut pur şi simplu guvernului John Diefenbaker a procedai la rema tamentul justiţiei, In finanţe fiind
' de la Leopoldville să anuleze nierea cabinetului său devenită nece numit avocatul George Nowlan pînă în la această ţară, de la posibilita
sară în urma înfrîngerii în ultimele prezent ministru al veniturilor. Numiri
aceste măsuri, întrucît ele alegeri din 18 iunie a cinci membri ai noi s-au mai făcut la ministerele poş tea discutării problemei Omanu
„prevăd strangularea comunica telor, minelor, imigraţiei etc.
ţiilor internaţionale cu Katan lui la apropiata sesiune a Adu
ga“ şi urmăresc „readucerea
Katangăi în orbita Leopoldville- nării Generale a O.N.U.
ului".
wvmcstBBSBBxxm Consiliul comandamentului
Cronica evenimentelor sâptămfnli suprem al forţelor revoluţionare sută din investiţiile sovietice din Japonia, la fel ca şi tine
din Oman îşi reafirmă hotărî pentru industria constructoare
Algeria şi problemele către conciliere, problemele e- joi se spune printre altele că verii situaţia politică internă rea de a continua lupta împo de maşini-unelte. retul din toate ţările, luptă îm
conomice tind să ajungă pe pri „activitatea birourilor de cer printr-o lovitură de forţă, va cu triva colonialiştilor pînă la vic potriva pericolului de război şi
ei ecoHomice imediate mul plan. Creditele solicitate de cetări miniere trebuie să con- noaşte o nouă criză. De data toria finală — eliberarea defi O altă realitate de care tre m-am convins că al Vlil-lea
executivul provizoriu, guvernu tinuie normal în lunile viitoa aceasta însă a fost, după toate nitivă a poporului din Oman. buie să ţinem seamă fără ilu Festival Mondial a obţinut mari
Refuzul guvernului francez lui francez în conformitate cu re. A fost aprobat un proiect aparenţele, o simplă ceartă în zii este că producţia de maşini- succese in această privinţă“ .
de a lua deocamdată în discu- acordurile de la Evian ar fi de hotărîre care permite colec tre generali, fără repercusiuni unelte a U.R.S.S., este,. potrivit
ţ-S problema acordării do credi permis normalizarea, cel puţin tivităţilor locale să plătească esenţiale asupra structurii gu La întrebarea coresponden
te Algeriei a determinat pe co parţială, a vieţii economice. Zia întreprinderilor un avans de 15 vernului. Dar, după cum scria -tsm- tului TASS ce întâlniri a avut
respondenţii şi comentatorii zia rele franceze care au sprijinit la sută asupra lucrărilor. Or alt ziar vest-german „Frankfur delegaţia japoneză cu partici
relor pariziene să-şi concentre ideea Algeriei independente îşi ganul executiv a hotărît crea ter Ellgemeine“ , „atîta vreme Feste 400 mii şomeri totali în Anglia panţii la festival, Obikavva Dziu-
ze atenţia asupra situaţiei eco exprimă speranţa că guvernul rea, în fiecare departament, a cit în fiecare săptămină circulă nitiro. locţiitorul şefului dele
francez va reveni asupra botă- unei comisii de intervenţie eco zvonuri noi despre posibilitatea LONDRA 10 (Agerpres). — n-au avut de lucru timp de gaţiei, a răspuns : „Cea mai
nomice a acestei ţări care, după rîrii sale. Această atitudine —* nomică şi socială care să pre TASS transm ite: peste două luni. Astfel, între 18 utilă a fost intîlnirea cu de
ce a dobîndit bunul cel mai de scriu ele — ar fi in concordan vadă diverse măsuri de simpli unui nou puci din partea une iunie şi 18 iulie, numărul şo legaţii Coreei de sud. Tineretul
preţ — independenţa naţională tă cu actuala tendinţă a guver ficare a formalităţilor adminis ia dintre clicile militare şi atî Potrivit datelor furnizate de merilor a crescut cu 7.881 per
— are nevoie de stabilitate po nului francez de a stăvili exo trative şi financiare“ . ta vreme cit nimeni nu ştie cine Ministerul Muncii, la 18 iulie, în soane, dintre care 5.636 sînt ti din„ aml;,ele ţări şi-a exprimat
litică şi economică pentru con dul francezilor din Algeria şi, va prelua apoi guvernul, nu se Marea Britanie au fost înregis neri care au absolvit şcoala. hotărîrea de a lupta împotriva
solidarea acestei independenţe. mai mult chiar, de a retrimite Dacă, aşa cum speră toţi al poate cere populaţiei să aibă traţi 400.418 şomeri totali, din tratativelor care se duc între
în ţara de origină pe cei ce au gerienii, criza politică se va re încredere şi să colaboreze“ . tre care aproximativ 196.000 Japonia şi Coreea de sud cu pri
Ultracolonialiştii şl detaşa- mai puţine perspective de a se zolva radical, perspectivele de
mentul lor de şoc, Organizaţia integra in viaţa economică din îmbunătăţire a situaţiei econo Instabilitatea politică este la vire la crearea unui bloc agresiv
Armată Secretă, au manifestat metropolă. mice vor deveni mult mai fa rîndul ei agravată de greutăţile în bazinul Oceanului Pacific“ .
un zel rar întîlnit in istoria pră vorabile. economice. Muncitorii şi funcţio
buşirii colonialismului pentru a Există numeroase indicii care narii care nu şi-au mai primit S c u rte ştiri « S c u r te ştiri « S c u r te ştiri
lăsa în urma lor haos sau, după atestă că poporul algerian este Programul Partidului Comu salariile de două luni, în timp
propria lor expresie, „pămint ferm hotăvît să combată ruina, nist din Algeria, publicat re ce inflaţia creşte, nu pot fi de VARŞOVIA. — Recent, la .şantierele agenţi dicmîşti pentru provocări îm po litigiul în problema Irianului dc vest,
pîrjolit“ . Principalul mijloc fo să refacă ceea ce au distrus ul cent prevede între altele o p o terminaţi să sprijine guvernul de construcţii navale din Gdynia a fost triva Republicii Democrate Vietnam. care durează de 12 ani va fi solu
losit de ei pentru a dezorganiza tracolonialiştii. Creaţia şi iniţia litică de folosire deplină a bra căiuia îi impută lipsurile şî să lansat la apă iahtul „Topaz“ — primul ţionat Ta acesle tratative.
viaţa economică a Algeriei a tiva populară îmbracă forme di ţelor de muncă, îmbunătăţirea răcia lor. Sindicatele au cerut iaht maritim polonez construit din PRETORIA. — După cum relatează
fost intimidarea francezilor do verse. Astfel, la Alger, muncito progresivă a legislaţiei sociale în repetate rinduri unele refor mase plastice. Potrivit agenţiei P.A.P. agenţia France Presse, în Republica BONN — Potrivit relatărilor co
miciliaţi în această fostă colonie rii constructori au fost chemaţi şi totodată înfăptuirea refor me economice în avantajul pă „Topaz" are lungimea de 9 m., lăţi Sud-Africană a început procesul inten mandamentului forţelor aeriene mili
pentru ’ a-i determina să o pă să termine construirea a două mei agrare şi a unei adevărate turilor muncitoare. „Militarii mea — 2,60 ni, motorul auxiliar „P cn - tat unui lider al mişcării naţionale de tare ale Bundeswehruluî vest-german,
răsească în grabă, lăsind des mari blocuri. Constructorii au industrializări, condiţii absolut care dau tonul, scrie ,.Die Andere ta M d -I" arc o putere de 5 Gp. eliberare, Neîson Mandela. Tribunalul numai la 9 august în R.I-.G. au avut
coperite sectoarele-cheie ále in muncit voluntar zi şî noapte şi necesare pentru dezvoltarea in Zeitung“ se opun insă unor ase îl acuză pe N. M andela de „incitare", loc cinci catastrofe aeriene. Pe aero
dustriei şi comerţului, pe care au terminat aceste clădiri in dependentă şi rapidă a econo menea reforme care ar fi fără M OSCOVA. — In satul Nadîrhanii învinuirea adusă în mod obişnuit li portul Mengen (landul Baden Würt
le controlau. Tînăra republică tr-un timp record. In noile blo miei algeriene. îndoială in detrimentul concer din Azerbaidjan locuieşte Amirsalan derilor africani atunci cînd nu există temberg) un avion şcoală s-a ciocnit
algeriană se găseşte astăzi în curi au fost mutate mai multe nelor americane şi vest-germane Namazov în vîrstă de 117 ani. El lu alte pretexte. pe cînd ateriza cu un avion care de
faţa unor dificultăţi economice familii din „Bidonville“ . iar bor- Ceartă Intre generali reprezentate cu prisosinţă în crează în brigada legumicolă. Lui Amir cola. Un avion s-a prăbuşit în apro
Argentina“ . In momentul de fa salan, care are 100 de ani vechime în GAIRO — In seara de 9 august s-a pierea satului Mildstedt. iar alte doua
destul de serioase. Ca urmare a deele insalubre în care trăise „In vara acestui an, scria nu ţă ministrul economiei Alsoga- muncă, i s-a propus de cîfeva ori să înapoiat la Gairo delegaţia tineretului s-au ciocnit pe aeroportul Husum
închiderii multor întreprinderi ră pînă atunci an fost demolate. de mult ziarul vest-german vay se străduieşte să obţină de iasă la pensie. Namazov însă refuză. din R.A.U. oare a participat la Fes (Schleswig-Hoilstein).
Corespondenţii de presă scriu „Suddeutsche Zeitung“ , America la Washington un ajutor finan „Nu sînt încă atît de băfrîn îneît să tivalul Mondial al Tineretului şi Stu
părăsite de patronii şi telmicie că viaţa capitalei algeriene re Latină seamănă cu o pădure ciar care să acopere parţial de nu mai pot munci, a spus el Ia şedin denţilor de la Helsinki. PARIS — La 3 august in departa
nil francezi, Algeria are astăzi intră treptat în normal. Au în ficitul bugetar al Argentinei. ţa conducerii colhozului. Sînt sănătos mentul Var din sud-estid Franţei sa
potrivit relatărilor presei, apro cept să funcţioneze diverse in uriaşă în care se produc incen şi mă simt bine“. BAM AGO — A.dunarea Naţională a declarat un incendiu gigan tic; in flă
ximativ 2 milioane de şomeri stituţiî şi întreprinderi, iar di dii în toate părţile şi in toate Dar condiţiile economice con Republicii Mali •a adoptat la ultima sa cări au pierit citeva persoane. După
Dezorganizarea reţelei corner mîneaţa şî seara pot fi văzuţi colţurile. Departamentul de Stat crete fac improbabilă rezolvarea DELHI. - - In Ganiera inferioară a şedinţă o serie de importante pro cum relatează ziarele pariziene, in
ciale face să se resimtă lipsa a pe străzi numeroşi funcţionari de la Washington nici nu mai actualelor dificultăţi, chiar în Parlamentului indian s-a adus la cu iecte de lege printre care proiectele cendiul s-a extins asupra unei su
'diverse produse alimentare. care se grăbesc la lucru sau se ştie oare focar să-l stingă mai ipoteza că ajutorul cerut va fi noştinţă că populaţia Indiei numără de lege cu privire fa codul muncii, prafeţe de 20 km.p., ceea ce a de
întîi“ . In ultimele citeva zile acordat. în prezent 439 milioane de oameni, la asigurările sociale, la statutul ar terminat evacuarea locuitorilor din 70
Disensiunile existente între înapoiază acasă. se părea că Argentina, care şi-a adică a sporit în ultimii zece ani cu matei . republicii. A fost aprobat dc
conducătorii Frontului de Eli stabilizat oarecum la începutul FELICIA ANTIP 21,5 la sută. asemenea imnul dc stat al ţarii. de localităţi ale acestei regiuni, pre
berare Naţională au lăsat cltva Intr-un comunicat al organu cum şi a miilor dc turişti şi copii care
timp pe planul al doilea pre HANOI. Agenţia Vietnameză de In DJAKARTA - - La 10 august niinis- se odihnesc în colonii de vară. Au
ocuparea pentru redresarea eco lui executiv provizoriu publicat formaţii anunţă că autorităţile die- irul afacerilor externe al Indoneziei, fost prefăcute în cenuşă multe clă
nomiei. Acum, clnd se merge miste, în afară de faptul că strecoară Subandrio, a plecat la New York diri, au ars importante masive fores
detaşamente de spioni şi diversionisţi pentru a duce tratative cu reprezen tiere.
în Vietnamul de nord, trimit aproape tanţii Olandei. In ajunul plecării,
zilnic în zona demilitarizată soldaţi şi Subandrio şi-a exprimat speranţa că
Re&şcţia şl ţţifflifliştraţia ş ijr u ju l: str. 6 Martie or. 9. le lc to n ; 188, 189, 75, 674. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale f . f,L R . nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Boli grafică „I M ai“ — Deva.
