Page 4 - 1962-08
P. 4
paf. * 'DRUMUE WfCmLISMULUl Nr. 2364
1a»cmi»MWW®^vPWjmrjj«oiM5^^ s«.* ®3m»i3»B^jsvo^smsrssoaimsE
Festivalul Mondial ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş ™ *
al Tineretului şi Studenţi!o
doua zi — ziua prieteniei Sarcina noastră este La 5 august:
dintre tineretul finlandez şi sovietic
de a construi un stat socialist Jamaica na deveni stai independent
HELSINKI 31 Trimişii specia tivalului. Cînteeele com pozito Finlandei, Paasikivi, care a a-
li ai Agevpres C. Oprică şi M. rilor din R.P. Romînă, inspira dus o contribuţie importantă — declară Kwarne Nkrumah — KINGSTON 31 (Agerpres). — rie a.c. a hotărît acordarea \
lonescu transm it: te din viaţa nouă fericită a po la întărirea prieteniei sovieto ACCRA 31 (Agerpres). — TASS şim in perioada industrializării La 5 august a.c. colonia brita 5 august, după 306 ani de ^
Locuitorilor oraşului Helsinki porului romîn interpretate cu finlandeze. transmite : şi mecanizării intense, în pe nică Jamaica va fi declarată colonial, a independenţei to
le-a fost greu marţi să aleagă mult talent de artiştii noştri, In parcul Kaisanieni din cen La cel de-al XI-lea Congres al rioada trecerii la o agricultură stat independent. După cum in tale.
clin mulţimea manifestărilor or au cules aplauze şi ovaţii în trul oraşului au fost plantaţi Partidului popular al Conven cu multe ramuri. Vom avea ne formează agenţia americană La 5 august — scrie agenţia
ganizate cu prilejul Festivalu delungi. arbori ai prieteniei. Pe stadioa ţiei care a avut loc la Kumasi, voie de toate braţele de muncă Associated Press, ceremonia de A.P. —- „după ce a fluturat timp
lui Mondial al Tineretului şi In afară de aceste programe ne şi în pieţe au avut loc spec in ziua de 29 iulie, KfVame existente în ţară. întregul po clarării independenţei va avea de 306 ani deasupra acestui te
Studenţilor. Intr-adevăr pareur- internaţionale, in diferite săli tacóle internaţionale la care Nkrumah, secretarul general al por trebuie să muncească in co loc pe marele stadion de lingă ritoriu, steagul britanic va fi
gînd programul de o mare bo de concerte au continuat con şi-au dat concursul artişti din Partidului, a prezentat un ra mun, deoarece interesele noastre Kingston, capitala noului „stat. coborit, iar în locul său va fi
găţie şi varietate nu era uşor cursurile artistice la care iau 30 de ţări. port. Arătind că numărul mem sînt unice şi indivizibile şl avem Jamaica este o insulă aşezată înălţat steagul noului stat in
să te hotărăşti pentru a face parte reprezentanţi din aproape + brilor acestui partid se ridică în faţă acelaşi destin. în Arhipelagul Antilelor Mari dependent“ .
o alegere de la spectacolele de 30 de ţări. Pe agenda Festivalului au acum la 2 milioane fără a-i Referindu-se în continuare la din Marea Caraibilor, în veci
balet sovietic care i-au uimit pe Competiţii interesante au a- mai figurat marţi vizitarea pune la socoteală pe simpati planul de 10 ani de electrificare, nătatea Cubei şl Haitiului. Cu
finlandezi şi pe delegaţii străi vut loc la clubul internaţional unor întreprinderi, cluburi din zanţi, Nkrumah a spus că este Nkrumah a declarat că este ne o suprafaţă de 11.424 km.p. şl in s p rijin u l
ni incâ din prima zi a festiva al festivalului. Orchestra a in- capitala Finlandei şi a unor Io- necesar să se intensifice munca cesar să se obţină un asemenea o populaţie de 1.556.600 de lo
lului şi concertele din muzica terpretat diferite lucrări muzi calităţi din împrejurimi, uzine, politică în toate domeniile. Pre grad de electrificare îneît în cuitori, majoritatea negri şi mu d e za rm ă rii
popoarelor balcanice şi pînă la cale, iar participanţii Ia con cluburi. judiciile aduse de colonialism şi toate colţurile ţării oamenii să latri, Jamaica a făcut parte, g e n e ra le şi p ă c ii
dansurile ţârilor africane care cursul „Ce ştiţi despre folclo imperialism, a declarat el, sînt
au obţinut de curînd indepen rul muzical al celorlalte ţări" Artiştii romini au fost oas atit de mari incit ar putea fi poată folosi electricitatea la un pînă nu de nmlt, din Federaţia PARIS 31 (Agerpres). —
denţa şi in cadrul cărora an au trebuit să răspundă la în peţii localităţii RnhimakL ves reparate numai printr-o muncă preţ redus. Guvernul procedea Luptătorii pentru pace din Franţa
samblurile din Guineea şi Mali trebarea cărei ţări aparţine mu tit centru al industriei de sti politică justă. ză de asemenea la înfăptuirea Indiilor de vest. Ca urmare a îşi consacră forţele pentru a traduce
au excelat în jocurile lor na zica interpretată. clă şi important nod de cale fe- unui plan septenal de dezvoltare intensificării luptei populaţiei în viată hotărîrile Congresului mon
ţionale... rată, care Ie-a făcut o caldă pri- Sarcina noastră este de a con economică. pentru independenţă, Confe dial pentru dezarmare generală şi p(Ce
+ mire. S-au legat şi aici noi prie strui un stat socialist, de a asi rinţa de la Londra din februa-
Teatrele in aer liber şi sălile Marţi, cea de-a doua zi a Fes tenii trainice, s-au schimbat da gura o orânduire socială dreaptă
de spectacole clin Helsinki care tivalului, a fost consacrată prie ruri. Lozinci închinate păcii şi şi progresistă. şi a zădărnici acţiunile amatorii??
au găzduit în această zi aproa teniei dintre tineretul finlandez prieteniei, cînteeele şi voia bună
pe 30 de programe artistice cu şi sovietic. La Helsinki şi în au domnit cîteva ore. Echipa de Kwarne Nkrumah a subliniat la un nou război. Pe întreg cuprin
concursul diferitelor ţări, an multe alte oraşe au avut loc în- dansuri a ţării noastre i-a de că partidul şi guvernul pun ac
fost pline pînă la refuz. Romî- tîlniri între membrii delegaţie! lectat pe localnici cu dansuri şi centul pe industrializarea şi Situaţia din Algeria sul (arii se desfăşoară o largă cam
nia a. fost prezentă pe trei din sovietice şi tineri finlandezi. jocuri populare romîneşti. electrificarea rapidă a ţării. Pă- panie de lămurire a hoturîrilor luate
aceste scene cu orchestre de Reprezentanţii tineretului fin
muzică populară şi uşoară şi landez şi sovietic au făcut o vi Cea de-a doua zi a festivalu J. Goularf; J yenjf timpul PARIS 31 (Aperpres). — La Alger se subliniază că îşi în cadrul acestui forum istoric al par
zită preşedintelui Finlandei lui s-a încheiat cu o mare ca După cum relatează agenţiile continuă activitatea unele ele tizanilor păcii. In diferite regiuni alo
corul ansamblului Uniunii Ti Urho Kekkonen. Apoi ei au de să lichidăm latifundiile" de presă, Mohammed Khider, tării au loc mitinguri şi adunări, la
ncretului Muncitor, care aduc pus coroane de flori Ia mor valcadă care a traversat oraşul, membru ai Biroului Politic al
o serioasă contribuţie ia succe mintul fostului preşedinte al RIO DE JANEIRO 31 (Ager Frontului de eliberare Naţiona mente care urmăresc menţine care membrii delegaţiei franceze, la
exprimând căldura prieteniei şi pres). — lă, colaborator apropiat al lui
sul programelor artistice ale fes Ben Bella, îşi continuă misiunea rea încordării şi împiedicarea congres, prezintă dări de seamă cu
înţelegerii intre popoare. „A venit timpul să lichidăm de mediere pentru a obţine o
latifundiile“ , a declarat Joab apropiere între cele două gru lichidării divergenţelor. Astfel, privire la activitatea acestuia. Dele
Goulart, preşedintele Braziliei, puri din conducerea Algeriei. In zilele trecute a fost răpit din
într.o cuvîntare rostită la con seara zilei de 30 iulie, Khider oraşul său natal Mohammed gaţii la congres îşi împărtăşesc de
gresul Ligilor ţărăneşti care se a sosit din nou Ia Alger pentru asemenea impresiile in coloanele pre
ţine în capitala statului Parai- noi întrevederi cu Ben Khedda sei locale.
ba. „Nu voi da înapoi cu nici şi cu membrii guvernului. După
un centimetru în lupta pentru cum se ştie, el a mai avut ase Boudiaf, vicepreşedinte al guver In oraşele şi satele din Frcnta se
reforma agrară în Brazilia, pen. menea întrevederi cu Ben Khed
Vizite prieteneşti făcute tinerilor romini tru a se pune capăt privilegiilor nului provizoriu al Republicii difuzează Mesajul către popoarele lu
ceior puţini şi suferinţelor ma
jorităţii", a spus el. Algeria, oare a fost menţinut în mii, adoptat iu unanimitate de dele
gaţii la congresul de la Moscova şi
HELSINKI 31. — Trimişii spe Delegaţia tineretului romîn a venit, arătind că tineretul din Luînd cuvîntul în aceeaşi zi icaptivitate timp de peste 24 dc editat intr-un tiraj dc 000.000 exem
ciali ai Agerpres, C. Oprică şi primit şi vizitele tinerilor alge R.P. Romînă este dornic de pace in oraşul Campina Grande din plare de Consiliul naţional al păcii
M. lonescu transmit: rieni, americani, cubanezi, ci şi prietenie, el a oferit in dar acelaşi stat, Goulart a declarat ore. Boudiaf a fost pus In li-
prioţi, finlandezi, francezi, greci oaspeţilor un vas de porţelan că sînt necesare şi alte refor bertate in cursul zilei de marţi, din Franţa.
Zilnic, tineri din diferite ţări şi mongoli. Cu acest prilej s-au şi un fanion cu stema U.T.M. me, îndeosebi adoptarea unei
ale lumii, prezenţi la Festival, legat prietenii puternice. In Din partea tinerilor americani legi care să limiteze exportul da şi grupul acestuia şi zilele
vin în vizită la cantonamentul dansuri şi discuţii animate s-au a răspuns la salut Michaiel în străinătate al profiturilor
delegaţiei Republicii Populare petrecut ore plăcute. Francezii Myerson, preşedintele Comitetu uriaşe realizate de societăţile trecute. Acaman» revesad scaii ve
R-omine. Unii dintre aceşti de au petrecut trei ore minunate, lui naţional american pentru străine care privează astfel Observatorii politici din Alger
legaţi cunosc capitala R.P.E. ne-a spus la plecare tlnăra Re- pregătirea celui de-al VlII-lea Brazilia de roadele muncii şi
pentru că au participat- şi !a cel nee Trocibat, muncitoare la o Festival. După ce şi-a exprimat eforturilor poporului brazilian. consideră că aceste întrevederi în lom ea capitalista!
de-al iV-lea Festival Mondial fabrică de maşini de cusut din speranţa că un viitor festival au creat pînă acurb premise
a! Tineretului şi Studenţilor Faris strîngind mina noilor ei mondial va putea avea loc in
pentru pace şi prietenie găzduit prieteni din Bucureşti. tr-un oraş american. Myerson a. pentru aplanarea conflictului iz Anglia sindicatele italiene şi patroni, începând
de ţâra noastră. vorbit despre posibilitatea unei bucnit între conducătorii alge dc ia 3ţ iulie personalul care deser
*> mai bune înţelegeri între cele LONDRA 31 (Agerpres). — veşte tipografiile diferitelor ziare din
„Minunate au fost clipele pe Marţi dimineaţa, delegaţia ti rieni. In acest sens. se citează 150 de muncitori de la Şantierele Italia va organiza, fără avertisment
trecute cu acest prilej la Bucu neretului romîn prezentă la fes două popoare. După aceea, tine declaraţiile făcute zilele acestea, navale din regiunea oraşului Middles- prealabil, greve de scurtă durată pen
reşti, ne-a destăinuit un japo tival a primit vizita unor tineri şi, în special, o declaraţie a lui borough şi a gurilor fluviului Tees au tru majorarea salariilor şi îmbunătăţi
nez care a fost oaspetele tine din delegaţia americană. După rii romini şi americani au stat declarat la 30 iulie o grevă de palru rea condiţiilor dc muncă.
rilor romini luni după-amiază. ce tov. Virgil Trofin, prim-se- Khider, reprodusă marţi de zile în semn de solidaritate cu cei 580
N-am să uit niciodată ospitali creiar al Comitetului Central al de vorbă, au schimbat daruri, agenţia France Presse, în care de muncitori de la şantierele de con Argentina
tatea cu care am fost primiţi in U.T.M., a urat oaspeţilor bun acesta anunţă că Biroul Politic strucţii navale pe care Comitetul ad
capitala României“ au făcut schimburi de vederi, al Frontului de Eliberare Naţio ministrativ al Consiliului naţional pen BUENOS AIRES 31 (A g e fţir^ ). -
nală se va instala ia Alger în tru problemele muncii în industria
au cîntat şi au dansat împreună. cursul zilei de 2 august. construcţiilor navale i-a suspendat ‘de
la lucru pe timp de patru zile. După La 30 iulie, pentru a doua oară in
„Pătnînful aparţine făraniior' cum s-a mai anunţat ei au participat decurs dc 24 de orc, în capitala Ar
la o grevă de o zi în semn de protest gentinei nu ă apărut. în afară de „D e
.Fapte despre Berlinul occidental44 Manifestaţii ale ţăranilor francezi împotriva împotriva condiţiilor nesatisfăcătoarc mocracia“ , nici un alt ziar, în urma
noii legi complimentare agricole dc muncă. concedierilor în ma3ă la care au re
•k
Conferinţa de presă din Berlinul democrat PARIS 31 (Agerpres). — Hauie-Pyrcnees şi din alte 12 departa LONDRA 31 (A gerpres). — curs patronii ziarelor, ca măsură de re
In Franţa se intensifică mişcarea mente din sud-vestul Franţei au votai Ga urmare a grevei declarată de 173 presiune împotriva grevei tipografilor
BERLIN 31 (De la corespon riei războinice, de pe teritoriul Existenţa puzderiei de orga ţăranilor împotriva noii legi compli în cadrul unei reuniuni un apel co de muncitori la uzina de automobile de la ziarul „Glarin“ .
dentul Agerpres). — Berlinului occidental au fost în nizaţii revanşarde, militariste mentare aprobate zilele trecute de mun în care cer tuturor ţăranilor să-şf Ford din Dagenham producţia a în
treprinse acţiuni de subminare şi de spionaj, precum şi pro Adunarea Naţională Franceză. intensifice pregătirile pentru o „acţiune cetat cu desăvârşire. Greva a fost de Australia
Marţi în Berlinul democrat a economiei R.D.G., o vastă pro porţiile activităţii lor sint or directă“ împotriva noii legi compli clarata în semn de protest împotriva
a avut loc o conferinţă de pre pagandă de defăimare a con ganic legate de menţinere-a sta Agenţia France Presse relatează că mentare, sub lozinca „Pămîntul apar acţiunilor administraţiei care intenţio M ELBOURNE 31 (A gerpres). = ’
să, care a întrunit un mare nu strucţiei paşnice în ţările so tutului de ocupaţie în Berlinul la 30 iulie sute de ţărani din regiu ţine ţăranilor". nează să ia măsuri ce vor duce la în La 31 iulie 2.400 de docheri din Mei*
măr de ziarişti din R.D.G., din cialiste. Serviciile de spionaj oc occidental, de transformarea lui nea Hennebont (Bretagne) au ieşit pe răutăţirea condiţiilor de muncă. bourne au declarat o grevă de scurtă
ţările socialiste şi ţările occi cidentale şi oficinele războiului Int.r-o bază militară a N.A.T.O., străzile oraşului ameninţînd cu bara- Ziarul „ l’Humanite“ arată că marea durată în semn dc protest împotriva
dentale. In cadrui conferinţei a rece, „Riâs“ . „Europa liberă“, într-un focar de încordare în rea drumurilor şi cu asedierea magazi nemulţumire pe care o manifestă ţă Italia
fost prezentată cartea „Fapte
rănimea franceză este provocată de
despre Berlinul occidental“ , cu- îşi recrutau în special de aici centrul Europei. nelor comerciale din oraş în cazul prevederile noii legi complimentare ROM A 31 (A gerpres). — grelelor condiţii de muncă la operaţiile
prinzind un bogat material fap colaboratori. In aceste scopuri, Cartea „Fapte despre Berlinul cînd nu vor fi anulate o serie de pre agricole, elaborată conform indicaţiilor In urma eşuării tratativelor dintre de încărcare şi descărcare.
tic şi documentar cu privire la între anii 1951—1961 au fost occidental“ atrage din nou aten vederi ale noii legi agricole. Aceste Pieţei comune. Potrivit acestor indi = ta;
situaţia anormală şi periculoasă cheltuite 17 miliarde de mărci ţia opiniei publice mondiale asu acţiuni urmează la scurtă vreme după caţii Franţa va trebui în viitorul apro
vest-germane. pra pericolelor ce decurg din mişcările ţărăneşti care au avut loc piat să-şi „restructureze“ producţia a- filantropi operativi
din „oraşul de front“ . menţinerea rămăşiţelor celui sptămîna trecută în alte regiuni ale gricolă astfel incit numai marile gos
Lucrarea a fost editată de In cadrui conferinţei de pre de-al doilea război mondial. In Franţei. podării, considerate „viabile“ , se vor / W 1.' mat o organizaţie pe care au de
să au fost citate numele unor teresele păcii şi securităţii în putea bucura dc credite şi de alte aju numit-o „Fondul Ford“.
agenţiile de presă din R.D.G., elemente descompuse in stare Europa, ale populaţiei din cele In sud-vestul ţării se desfăşoară in toare din partea statului. Celelalte gos Filantropii nu sint ca mizan
(ADN), din R.P.R. (Agerpres), să comită orice crimă în solda tense pregătiri pentru organizarea unpr podării ţărăneşti mici nu vor putea be tropii. Unii — darnici, cu inima De la o vreme, această organi
din U.R.S.S. (APN), din R.P. serviciilor de spionaj occiden două Germanii şi din Berlinul manifestaţii, de felul celor care au neficia de nici un fel de ajutor din largă, cu dragoste faţă de aproa zaţie este sprijinită şi tutelată de
Polonă (AR), din R.P. Bulga tale. Printre aceştia a fost amin avut loc anul trecut. La 29 iulie, no partea statului. pele, alţii — zgîrtiţi, răi la suflet, însăşi guvernul S.U.A. Fondul
ria (BTA), din R.S. Cehoslova tit şi numele criminalului Ovi- occidental cer lichidarea aces tează France Presse, membrii Consi egoişti. Aşa califică ambele cate Ford face azi „ binefaceri“ în în
că (CTK) şi din R.P. Ungară diu Beldeanu, prins în timp ce liului de Administraţie al Federaţiei Potrivit acestui procedeu în viitor gorii un recent tratai al maniere treaga lume, binefaceri în schim
(MTI). încerca să se strecoare din Ber tei situaţii pe calea încheierii departamentale a sindicatelor agricole numărul gospodăriilor mici, care ur lor elegante editat la Paris. bul cărora membrii organizaţiei
din departamenieie Haute-Savoie, mează să dispară, se va ridică la apro pretind cîte o banală fotografie da
In cele aproape 200 de pagini, linul occidental pe teritoriul tratatului de pace german şi ximativ 800.000. Filantropia se manifestă mai ales
cartea prezintă opiniei publice în rindurile bogătaşilor. Dacă —— — ¦nr m w MiMi la cei pe care
mondiale fapte de necontestat R.D.G., cu misiunea de a săvirşi transformării pe această bază Totodată noua lege prevede crea
despre transformarea Berlinului noi acte teroriste. doamna bancher „ „
occidental intr-o bază de spio a Berlinului occidental într-un
naj şi diversiune, intr-un cen-
<’ tru ai organizaţiilor revanşiste oraş liber, demilitarizat.
şi militariste. Documentele re La Washington se elaborează planuri pentru rea ăşa-numiteior „Societăţi de amena este filantropă, - P A M F L E T — i-au ajutat. — fo-
produse demască activitatea şi jare funciară şi rurală“ care vor achi domnul bancher
__________________________ lografia vreunui.
ţelurile acestor organizaţii, pe
conducătorii lor, mulţi dintre ziţiona pamîntunTc devenite disponi trebuie să fie nea- - orfelinat sau cine
ei nâZiŞti notorii, criminali de bile ca urmare a ruinării micilor g os ştie cărei alte clădiri construite cu
război. continuarea cursei înarmărilor podării ţărăneşti. Potrivit noii legi parat mizantrop. Sau viceversa; ajutorul lor.
aceste pămînturi vor putea fi cumpă
Paralel cu acţiunile de spionaj rate numai de gospodăriile „viabile" pentru că aşa e moda printre ban Organizafia „Fondul Ford* s-a
şi diversiune, de aţîţare a iste- adică de proprietarii marilor ferme. gindit să facă filantropie şi în In
NEW YORK 31 (Agerpres). — tualmente, presa americană în telui Kennedy, actuala serie de cheri. dia. Indienii voiau să-şi refacă gos
CAIRO. — La 31 iulie au părăsit TASS transmite : cearcă să creeze impresia că experienţe nucleare americane Ziarul „Combat“ prevede că intrarea podăria municipală a oraşului
Cairo, plicind în patrie pe calea ae S.U.A. caută să urnească din urma să se încheie săptămîna în vigoare a noii legi va provoca noi Ford, patronul cunoscutei uzine Calcutta: extinderea reţelei de apă.
rului, P. A. Satiukov, redactor şef al La 30 iulie, preşedintele Ken- punctul mort tratativele cu pri trecută. Dar trei din cele patru mari frămîntări în rindul ţăranilor care de automobile, a devenit un brav canalizare şi lumină electrică. Con
ziafUiliif „P ravda“ şi A. 1. Adjubei, re nedy a conferit la Oasa Albă vire la interzicerea experienţe încercări de a efectua explozii nu vor accepta impasibili ruina şi pier ducătorii organizaţiei le-au şi pro
dactor şef al ziarului „Izvestia“ , care cu înalţi demnitari ai Penta lor nucleare. Deocamdată nu nucleare la mare altitudine au derea inevitabilă a pămînturilor lor. filantrop. La început ajuta cu cîte pus un ajutor. O stimă de dolari.
au participat la festivităţile cu prilejul gonului, Departamentului de se ştie cu ce instrucţiuni va eşuat. Ultimul insucces a avut o ciorbă pe foştii săi muncitori Ce cercau în schimb ? Un fleac,
celei de-a 10-a aniversări a revbtuţiei Stat şi ai Congresului. Potrivit pleca la Geneva Arthur Dean. loc Ia 26 iulie, cînd racheta Cîteva fotografii făcute amănun
din 1952. relatărilor corespondentului zia Primele ştiri apărute în presă „Thor“ cu încărcătură atomică accidentaţi. înduioşaţi de frumoa ţit din avion asupra lucrărilor de
rului „New York Times“ , Fin- nu conţin nimic încurajator. sele lui acte de caritate, alfi pa refacere din Calcutta şi împreju-
SANTIAGO, CHILE. - In cadru! ney, Ia conferinţa de Ia Casa a explodat şi a ars pe rampa troni i-au urmat exemplul. Au for- ritni. Atit dc grăbifi s-au arătat
„săptămânii în sprijinul Cubei“ , în ca Albă „s-a făcut o largă ana „New York Times“ remarcă de decolare. De aceea, „proble reprezentanţii „Fondului Ford“ , in
pitala republicii Chile a avut loc un liză a factorilor diplomatici, mi în treacăt că S.U.A. va reduce ma care stă in faţa preşedinte A A .v w w v ew w \ . (w w w \ a pune mina pe fotografii, incit
mare miting la care au participat mai litari şi psihologici legaţi de probabil numărul grupelor de lui, scrie corespondentul ziaru au trimis un avion cu experţi să
multe mii de oameni. Pancartele pur tratativele de la Geneva cu inspecţie ia faţa locului asupra fotografieze încă înainte dc a st >
tau inscripţiile : „Cuba da, yankeii nu!“ , privire la dezarmare, precum şi cărora insistă ţările occidentale. lui „New York Plerald Tribune“ începe lucrările dc refacere. <
„Plecaţi din Cuba, agresori america de programul experienţelor nu De aici rezultă că S.U.A. nu in este dacă experienţele trebuie S
ni !“ , „Chile salută Cuba eroică !“ . cleare efectuate în prezent de tenţionează să renunţe la cere să se încheie după acest insuc Bineînţeles că indienilor li s-au x
Statele U.nite“ . rea lor cu totul inadmisibilă ces sau să fie continuate. părut suspecte aceste acte filantro- >
PARIS. — In urma celui de-al doi privitoare ia inspecţie, adică \
lea tur de scrutin, doi candidaţi ai După conferinţă, care a du nu vor să lichideze principala Pentagonul cere continuarea pice. Au confiscat fotografiile. In
P.G. Francez, care au întrunit peste rat o oră şi 45 de minute, se piedică ce stă în calea înche exploziilor. Potrivit spuselor lui numele guvernului, ministrul Apă 5
60 la sută din voturi, au fost aleşi cretarul Casei Albe pentru pro ierii unui acord cu privire la Finney, actuala serie de expe
membri ai Consiliului municipal al blemele presei a declarat că interzicerea experienţelor nu rienţe nucleare americane în rării al Indiei a interzis categoric >
oraşului Golounieix-Ghamier (Dordog- n-au fost luate hotărlri defini cleare. cepută in aprilie, s-ar putea să \
ne). Candidaţii partidului U.N.R. de tive şi că convorbirile vor con continue în august, şi probabil, americanilor să mai fotografieze.
tinua. Finney scade în continuare că. in septembrie. Acţiuni împotriva regimului dictatorial din Guatemala. Un jeep al ar / Filantropii operativi ai „Fondu
o altă problemă care, după cum matei din Guatemala distrus în tim pul uneia din acţiunile împotriva re (
După cum se ştie, poziţia se crede, a fost discutată, este Ştirile apărute în presa ame lui Ford“ sini pe punctul dc a
S.U.A. în problema interzicerii dacă Statele Unite trebuie să ricană dovedesc că sub vălul pierde tradiţionalele şi „nevino
experienţelor nucleare a fost continue actuala serie de expe declaraţiilor privitoare la inten vatele“ amintiri.
criticată cu hotărîre la Geneva rienţe atomice în atmosferă in ţiile paşnice ale S.U.A., la Wa
nu numai de către reprezen regiunea Oceanului Pacific. Zia Au declarat că-şi vor retragă
tanţii ţărilor socialiste, dar şi rele amintesc că, potrivit de shington sînt elaborate planuri ajutorul.
de către .reprezentanţii unei se pentru continuarea şi intensi
ficarea cursei înarmărilor nu- I. P.
guverriâmînt au stifefit o înfrîngere. rii întregi de state neutre. Ac claraţiilor iniţiale ale preşedin oleare. gimului dictatorial al generalului Ydigoras. 'AAAAAAAA/VS/ V S A A i V W W V W
Redacjia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. leleton ; 188, 189, 75, 674. faxa plătită in numerar co ntorm aprobării Direcţiei Generale fil.R nr. 263.328 din b noiembrie 1949. — Tiparul; întreprinderea RoU grafică „t Mai“ — Deva.