Page 41 - 1962-08

D RU MUT. SOCrZT.rSMUT.UI Nr. 2374

5B?. ? et<S5n^MiTr«»*3Jsî5»5eB«a*s»CTWfflKn acco3>mxBiSiQXSxz!2LLnaxL}a>zzr»vm
a «« ia b B a ia u cM iu»WMxr

Să, asigurăm pentru Inir-o fabrică de cărămidă eilE N IT iniF lC E

anim ale eît m ai mult Paşii ta pot purta mult prin in­ cărămizi. Şi celălalt şef de echi­ 13 AUGUST 1962
DEVA: Urme tăcute — cine­
nutreţ însilozat cinta fabricii da cărămizi din Pri­ pă Nicolae Sirbii este la fel de matograful. „ Patria“ ; Garibal-
caz a l.l.L. „1. C. Primii" din operativ (pe luna iulie cele trei ăi — cinematograful „Grădina
de vară“ ; HUNEDOARA: Agen­
Un factor important care contribuie hău etc. care au însilozat cantităţi Orăştie. Ai ce vedea. La fiecare schimburi au realizat în plus 30.000 L tul X-25 — cinematograful „V ic­
la creşterea numerică a animalelor cit apreciabile de lucerna şi trifoi. loc de muncă afli lucruri intere­ bucăţi cărămizi). De aici ceilalţi toria“ : „Alexandr Neosiei — ci­
şi la obţinerea unor producţii anima­ sante. Muncitorii şi tehnicienii de muncitori transportă cărămizile cu nematograful „ Stadion Corvi-
liere din an în an mai mari este O problemă importantă de rezol­ aici ne vorbesc despre ritmul intens mare grijă în şoproanele de uscare, nul“ ; SEBEŞ : S-a furat un
asigurarea unei baze furajere puter­ varea căreia depinde obţinerea unui de muncă, despre oamenii care de tramvai — cinematograful Pro­
nice compusă din furaje bogate în siloz de calitate este asigurarea din la o zi la alta înregistrează noi evitînd rebuturile. gresul“ ; Don Giovani — cine­
substanţe nutritive. Pentru realizarea timp a spaţiilor de însilozare. In acest succese în întrecere cu propriile La cuptor era un du-te-vino con­ matograful „M. Sadoveanir:
şi depăşirea sarcinilor anuale în ceea an s-au cultivat cu porumb siloz 6.000 lor realizări. Acum 5 ani fabrica PETROŞANI: Scrisoare de la
ce priveşte dezvoltarea sectorului zoo­ ha. întreţinut cu grijă, el promite o ardea doar 500.000 cărămizi lu­ tinuu de vagonete încărcate cu că­ o necunoscută — cinematogra­
tehnic, gospodăriile agricole <lc stat recoltă de peste 30.000 kg. masă verde nar iar în prezent peste 1.100.000 rămizi tiscale. Miinile harnice ale ful „Al. Sahia“ ; Albă ca zăpa­
şi colective din regiunea noastră s-au la ha. Pentru însilozarea în bune con- cărămizi. încărcătorilor stivuiau cărămizile da — cinematograful „7 Noiem­
diţiuni, unităţile agricole socialiste tre­ în camerele de ardere. Toader Cre­ brie“ ; ALBA IULIA : Făclii —
încă de la cariera de extracţie ţii este de neîntrecut în slivuirca cinematograful „ V i c t o r i a“ ;
cărămizilor. Miinile lui se mişcă Curcanii — cinematograful „23
August“ ; ORĂŞTIE : Pompierul
îngrijit ca an de an să întreprindă buie să se ocupe de pe acum de ale­ a materiei prime se observă un cu repeziciune şi cu siguranţă. f atomic — cinematograful „V .
diferite acţiuni pentru asigurarea unei gerea celor mai bune tipuri de silo­ ritm sus(inut de muncă. Vagone- Lunar îşi depăşeşte planul la sti- ) Roaită“ ; Spectatori în ofsaid —
baze furajere tot mai îmbelşugate. zuri, acestea să fie ieftine şl să per­ tele sînt încărcate încontinuu pen­ cinematograful „ Flacăra“ ; Ca­
tru a se asigura dozatorului de vuire reducînd simţitor rebuturile. L zacii din Cuban — cinematogra­
In acest an efectivul de animale mită conservarea în bune condiţiuni In luna iulie a stivuit cu 1S.000 ^ ful „Grădina de vară“ ; SIME­
RIA : Pace noului venit — ci­
va ajunge în regiunea noastră la pes­ a furajelor. Institutul central de cer­ materie primă cantităţile necesare cărămizi mai mult dccît f>revedea nematograful „llie Pintilie“ :
HAŢEG: Gardianul — cinema­
te 180.000 capete bovine din care pes­ cetări agricole recomandă ca fiind cele fabricării cărămizilor. Atenţia ne planul. tograful „Popular“ ; BRAD : In­
tre două iubiri — cinemato­
te 90.000 vaci de lapte, la 470.000 mai eficace, silozurile amenajate direct este atrasă de funcţionarea doza­ Dar ce-i mai impresionant aici graful „St. roşie“ ; LONEA:
Salt spre glorie — cinemato­
oi şi 115.000 capete porcine. De la la suprafaţa pămîntului între doi pe­ torului. Cu precizie matematică el este munca „roşiorilor“, munca oa­ graful „Minerul“ ; TEIUŞ: Bă­
tălie în marş (seria I şi rl>) —
aceste animale s-a prevăzut şi obţi­ reţi protectori confecţionaţi din că­ asigură materia primă necesară. Un menilor care scot cărămida arsă cinematograful „V. Iloaftă ‘ ;
ZL'ATNA : Salt spre glorie — ci­
nerea unor producţii de lapte carne şi rămidă, piatră, beton armat, seîndură kolergang masiv execută omogeni­ din cuptor. In condiţii neobişnuite, nematograful „Muncitorul"; ILIA:

lină sporite. gioasă sau baloţi de paie. Se reco­ zarea primară a acestui amestec. la temperatură destul de ridicată, Primele încercări (seria I şi II)
— cinematograful „Gh. Doja“ ;
Dintre furajele care contribuie cel mandă ca aceste silozuri să aibă lă­ De aici pe o bandă transportoare Dumitru Pîndărelu împreună cu APOLDUL DE SUS: Fii bun
mai mult la creşterea productivită­ ţimea de 8-12 m., iar lungimea în­ se trece într-un malaxor care asi­ ceilalţi tovarăşi de muncă lucrează pînă la moarte — cinematogra­
ful „23 August“ .
ţii animalelor este nutreţul însilozat. tre 25-50 m. sau chiar mai mult. înăl­ gură un amestec definitiv, iar repede şi bine. Prin munca între­
/W W 'j
Acest nutreţ înlocuieşte cu succes fu­ ţimea pereţilor poate atinge 2,50 m. pe banda transportoare materialul gului colectiv de aici numărul că­

rajele verzi, asigurînd animalelor o Ele trebuie amplasate pe locuri mai este dus la maşina de presai. Aici rămizilor arse pe schimb se ridică

mare parte din necesarul de hidraţi de ridicate înclinate spre unul din ca­ am notat un fapt care merită să la 55-60 de mii bucăţi.

carbon, albumine, vitamine şi săruri pete. fie reţinut. II priveam atent pe şe­ Este un succes deosebit al tu­

minerale. Folosirea nutreţului murat Practica a arătat că se poate ob­ ful de echipă Nicolae Lache. Lucra turor muncitorilor de aici. Pentru

în hrana animalelor influienţează di­ ţine un furaj de calitate şi însilozînd operativ, îşi organiza bine locul de prima dată în istoria fabricii s-au

rect obţinerea unor indici superiori de porumbul în tranşee săpate în pă- muncă, creindu-şi spaţiu pentru ce­ ars 1.200.000 cărămizi în timp de

producţie la toate speciile de animale mînt avînd 5 m. la bază, 6,5 m. în lelalte cărămizi crude ce aveau să o lună. Ei vor ca printr-o orga­

cu consum minim de concentrate şi partea de sus, 2-2,5 m. înălţime şi iasă din presă. Felid în care şi-a nizare şi mai bună a locului de

scăderea considerabilă a preţului de 30 m. lungime. Aceste silozuri e bine organizat munca, hărnicia cu care muncă să realizeze cifra de 1.400.000
cost pe unitatea de produs. Mai mult să fie căptuşite cu cărămidă pusă pe
chiar, nutreţul murat măreşte prolifi­ lat. a lucrai au dus la depăşirea pla­ bucăţi.

nului lunar de presare cu 30.000 A. OARGA

citatea animalelor şi contribuie la Calitatea nutreţului însilozat depin­

creşterea unui tineret robust şi sănă­ de însă mult şi de tehnica însilozării.
tos. In anul trecut, membrii gospo­ Un bun furaj murat se obţine atunci
dăriei agricole colective din Apoldul Flăcările soarelui au lu­
de Sus au înţeles importanţa furaju­ cînd masa lui devine cît mai com ­ Scrisori de la corespondenţii voluntari necat furiş pe după, eres-
pactă, lucru ce se realizează prin to- ste incendiind lacul. Dar
lui însilozat în sporirea producţiei ani­ carea la dimensiuni cît mai mici a nici acest moment de nea­
semuită frumuseţe nu i-a
m alelor şi au însilozat o cantitate mare plantelor. Prin această tocare se dis­ Inii-o singură noapte 348 de vagoane şi detaşînd din creşterea productivităţii mun­ putut smulge pe micii pes­ PENTRU 24 ORE
de furaje. Ga urmare, pe lingă trug ţesuturile, eliberînd astfel apa 10 trenuri 387 de vagoane, ma- cii şi reducerea preţului de cost. cari amatori din încorda­
faptul că în toată perioada iernii ani­ interstiţială cu fermenţii celulari care Ceferiştii din staţia Simeria nevrlnd peste 1.200 de osii, ta aşteptare... Vreme nestabilă cu cerul mai mult
malele au avut în raţia zilnică de vor grăbi descompunerea zahărului şi călători, antrenaţi în întrecerea această partidă a reuşit să re­ E. CRETU noros ziua. Vor cădea averse de
hrană o cantitate mare de nutreţ în­ forjnarea acidului lactic. O atenţie socialistă, depun eforturi spo­ ducă media de staţionare a va­ impiegat de mişcare ploi însoţite de descărcări electrice.
silozat, şi în timpul verii s-a com ple­ deosebîtă trebuie acordată tasării ma­ Temperatura staţion ară; ziua îjutre
31 şl 36 grade iar noaptea între
tat masa verde de pe păşune cu po­ sei de nutreţ mai ales la capetele si­ rite pentru îndeplinirea şi de­ goanelor în tranzit cu manevră, Acum munca e mai uşoară 15 şi 20 grade. Vînt potrivit din vest
rumb însilozat, fapt care a determi­ lozului pentru îndepărtarea golurilor păşirea sarcinilor de transport faţă de normă, cu 2,10 la sută.
nat sporirea producţiei de lapte. Can­ de aer care pot favoriza dezvolta­ în cele mai bune condiţiuni de La preparaţia de cărbuni din
tităţi mari de furaje a însilozat şi rea mucegaiurilor Silozul se umple în siguranţă a circulaţiei. Realizări Petrila, cu citva timp în urmă,
gospodăria colectivă din Cîlnic. A d- aşa fel îneît să aibă o formă bol­ cu care ne mîndrim la propunerea unui colectiv de
Organizîndu-şi bine munca,

ministrîndu-1 în hrana animalelor, co­ tită care se va lăsa prin îndesarea tura de serviciu din noaptea de Şi la staţia Simeria-triaj muncitori, Ingineri şi tehnicieni ÎNTREPRINDEREA d e e x p l o r ă r i
lectiviştii au realizat în anul trecut masei de furaj. Umplerea unui siloz 7 spre 8 august, condusă de s-a trecut la construirea şl ... MINIERE HUNEDOARA ~ ' j
o producţie medie de 2.800 litri lap­ trebuie să se facă în maximum 2 zile. Carol Codreanu, a reuşit să munca se desfăşoară cu deose­ montarea unor dispozitive în
îndrume toate trenurile circu­ bită însufleţire pentru a face
te, iar de la mai multe exemplare Peste puţin timp, în gospodăriile de lante fără nici un minut întîr- faţă volumului sporit de lucru. scopul Înlăturării efortului fi­

peste 4.000 litri lapte. L a fel au pro­ stat şi colective va începe însiloza­
rea porumbului. Pentru a respecta toa­
cedat şi gospodăriile colective din te condiţiile menite să ducă la obţi­ ziere şi fără nici o oprire la Acest fapt a reieşit şi din adu­ zic al oamenilor şi măririi cu sediul în Deva, strada Minerilor nr. 2 *
Pricaz, Petreşti, Gîrbova şi altele. Nu nerea unui nutreţ de calitate, atît or­ semnalele de intrare în staţie. narea sindicală în care s-a ana­ productivităţii muncii. Au fost
este însă suficient să asigurăm ani­ ganele de partid cît şi consiliile agri­ De asemenea şi partida de ma­ lizat Îndeplinirea sarcinilor de construite şi montate 5 dispo­ fL
malelor nutreţ însilozat în cantitate cole raionale trebuie să îndrume gos­ nevră, condusă de Ioan Zaharia, plan pe luna iulie. La toţi in­ zitive. Folosirea lor a făcut ca organizează pentru ziua de 12 septembrie ţ
mare. El trebuie să fie şi de calitate şi-a făcut în mod conştiincios dicatorii planului s-au obţinut acum munca să fie mai uşoară,
superioară. datoria. Deşi a avut de făcut 1962 orele 10 un concurs pentru

In acest an, gospodăriile agricole podăriile de stat şi colective pentru faţă unui volum mare de mun­ realizări mari. La tone expedia­ iar Întreprinderii îi aduce o ocuparea următoarelor posturi :
colective şi de stat vor trebui să asi­ ca acestea să pregătească utilajul cu că ea a pus la timp vagoanele te s-a realizat o depăşire de economie anuală de 450.000 lei.
gure cîte 10 tone de nutreţuri în- care vor lucra la însilozări. De ase­ la punctele de încărcare şi des- 1154" la suită, la osii in tranzit — - două posfuri de maistru minier
silozatc pentru fiecare vacă, cîte 5 to­ menea, silozurile să fie curăţate şi cărare şi a format garniturile cu prelucrare de 13 la sută, la PETRU GĂINA
dezinfectate şi să se completeze ca­ muncitor \— un post de maistru minier princioa!
trenurilor de călători în timpul
ne pentru tineretul taurin şi cîte 0,5 — două posturi de maistru mecanic
tone pentru fiecare oaie şi scroafă pacitatea de însilozare prin construirea prevăzut în procesul tehnologic osii In tranzit fără prelucrare Timpul de revizie şi
de reproducţie. Ţinînd seama de fap­ de noi silozuri. al staţiei. Ataşînd la 11 trenuri de 59 la sută. La osii Încărcate reparaţii poate îi scurtat — un post de maistru foraj
tul că în acest an trebuie să se rea­ depăşirea a fost de 100 la sută,

lizeze o cantitate mare de furaje în- C ă rţi a p ă ru te iar la osii descărcate de 182 la Experienţa practică a dovedit
silozatc este necesar să se pună ac­ sută. In cursul lunii s-au ma­ că timpul de revizie şi repara­
cent deosebit pe calitate. Porumbul <8. Motaş, L. Botoşăneanu, Şt. Ne­ ADAPOSTIRE A PĂSĂRILOR. G.A.S. nevrat peste 258.000 osii. ţii afectat bateriilor de ştam-
destinat însilozării trebuie să se re­ pare de la Uzina de preparare
S-au evidenţiat în mod deo­ a minereurilor din Gurabarza
Cererile de înscriere la concurs se depun ia t
colteze în faza de lapte ceară cînd grea : GERGETARI ASUPRA BIOLO­ Andrăşeşti, regiunea Bucureşti. Golec­ sebit lucrătorii din partidele de poate fi scurtat. Aceasta pre­ sediul întreprinderii cu 10 zile înainte de data c o n -J
conţine între 20-25 la sută unităţi nu­ GIEI IZVOARELOR ŞI APELOR ţia „D in experienţa fruntaşilor în agri­ manevră conduse de tov. Gh. supune însă pregătirea din cursului, cu care ocazie se vor iua şi informaţiile ţ
tritive, iar conţinutul de apă nu de­ EREAT1GE DIN PARTEA CENTRALA cultură". Editura agro-silvică, 24 pa­ Savu, Ioan Tudoran, Vsevold timp a pieselor ce trebuie în­ < necesare.
păşeşte 70 la sută. Specialiştii din A GIM PIEI ROMI NE. Editura A cade­ gini — 0,55 lei. Polihovici, cît şl tov. C. Dia- locuite, a materialelor, a scu­
gospodăriile agricole de stat şi co­ mici R.P.R., 368 pagini - f scheme, lelor şi o bună organizare a
N. Popescu — B ald ovin : GARTEA

lective care deţin suprafeţe mari de ilustraţii şi hărţi — 19,50 lei, cari. SONDORULUI DE EXTRACŢIE. Edi­ conescu, E. Francisc, T. Stănilă, muncii. Procedînd astfel, echi­
Ion I. P o p o v ici: PRODUCŢII MARI tura tehnică, 188 pagini — 6,10 lei. C. Rădulescu şi I. Poenaru.
porumb pentru însilozat trebuie să DE FLOAREA-SOARELUI. Din expe­ pa comunistului Ioan Bera, fo r­
rienţa gospodăriilor agricole de stat
aprecieze posibilităţile deînsilozare în Winnacker — Kiichler: TEHNOLO­ Participanţii la adunare, In mată din utemiştii Marian Cir-
funcţie de utilajele pe care le de­ GIE GHIMIGĂ ANORGANIGA - voi. scopul îmbunătăţirii muncii şi cu şi Gheorghe Bîrcu, a reuşit

ţin şi să înceapă însilozarea atunci şi colective din Moldova. Golecţia II. Traducere din limba germană. Edi­ realizării unor succese şi mai să facă revizia la bateria nr. ÎNTREPRIND er ea c o m e r ţ u l u i 3
cînd cred că pot însiloza cea mai „Din experienţa fruntaşilor în agricul­ tura tehnică, 568 pagini — 25,90 lei importante au propus între al­ 5 în numai 3 ore şi jumătate în 3
mare cantitate de porumb în faza tură“ . Editura agrosilvică, 24 pagini (cartonat). tele, ca neîntîrziat cocoaşa să loc de 9 ore cît era planificat. 3
- 0,55 lei. fie Înzestrată cu o frlnă pneu­ O astfel de reducere s-a făcut şi CU RIDICATA PENTRU PRODUSE 3
de coacere lapte ceară. Balinski A., Fică A .: ÎNDRUMĂTOR matică, pentru reducerea vite­ la bateria nr. 18. Exemplele 3
Alături de porumb pot şi trebuie să N. Dogariu, E. B alin t: GUM PU­ PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂ­ zei la vagoane, să se dea în date arată că printr-o muncă i
TEM OBŢINE PUI ÎNGRĂŞAŢI LA ŢII ÎNCĂLŢĂMINTEI. Editura tehni­ bine organizată şi alte echipe de ALIMENTARE DEVA ~
fie însilozate otava de iarbă, de trifoi, 65—70 DE ZILE. G.A.S. Gearmata, că, 12T pagini — 3,50 lei. muncitori pot obţine rezultate 3
resturile de la grădina de legume, do- regiunea Banat. Colecţia „Din expe­ 3
Aristide Dodu : ÎNDRUMĂTOR PEN­
vlecii şi cocenii uscaţi de porumb. Bine rienţa fruntaşilor în agricultură“ . Edi­ TRU ÎMBUNĂTĂŢIREA GALITAŢIE funcţiune semnalul luminos de asemănătoare. 3
au procedat în acest an gospodăriile tura agro-silvică, 24 pagini — 0,55 Iei. TRICOTAJELOR. Editura tehnică — triere, care este gata de mult ţine concurs pentru ocuparea următoarelor 3

colective din Vcţel, Orăştie, Daia, Ră- Gh. H iotu : O NOUA METODA DE 116 pagini — 3,30 lei. MIHAI SUSAN posturi vacante: 3

timp, şi altele, care să ducă la tehnician 3

trei posturi de merceologi principali 3

3
3
LA Ş C O A L A P R O D U C Ţ I I L O R MAR p rod u cţii: de pe 4 ha. cu grîu griului ne este de mare folos. un post de statistician principal 3
Ponca 4.100 kg. la ha., de pe 10. De aceea, încă de pe acum am 3
ha. cu Bezostaia 3.640 kg. la început să punem bazele recol­ - un post de revizor pentru inventariere j
ha., iar de pe 10 ha. cu Scoros- tei din anul viitor prin aplica­
pelka 3.115 kg. la ha. Datorită rea în practică a tuturor meto­ un post ie economist principal
faptului că semănatul s-a făcut delor care au dus la realizarea
în cele mai bune condiţii, plan­ unor producţii ridicate. Astfel la munci şi salarii
tele au răsărit uniform şi s-au am recoltat şl depozitat sepa­
Paralel cu extinderea supra­ ductive în condiţiile gospodă­ trifoi a fost desţelenită în luna dezvoltat normal. Ga urmare, rat griul de pe loturile semin­ un post de şef de serviciu
feţei cultivate cu grîu de toam­ riei noastre, pe care le-am ge­ august. Fină la însămînţare am în primăvară ele au avut den­ cere şi am condiţionat întrea­
nă, gospodăria noastră colecti­ neralizat şi aplicat în produc­ mai aplicat lucrări de discuire, sitatea corespunzătoare la m.p. ga cantitate de grîu reţinut pen­ C O N D IŢII:
vă a obţinut an de an şi pro­ ţie, un rol deosebit l-a avut şi care au ajutat la pregătirea In primăvară, de îndată ce te­ tru seminţe. De asemenea, am
ducţii tot mai mari. I n ' anul organizarea loturilor experimen­ unui pat germinativ bun, sfă- renul a permis şi cînd plantele hotărît să extindem suprafaţa t — pentru merceolog principal — studii medii tehnice de j
trecut de pe întreaga suprafa­ tale şi comparative. Astfel am rîmînd totodată bulgării şi în- au început să prindă viaţă, am
ţă cultivată cu grîu am recol. ajuns la concluzia că pregăti­ gropînd resturile vegetale care luat măsuri de spargere a crus­ cultivată cu grîu cu încă 50 ha., ( comerţ, trei ani în funcţie de specialitate, sau studii medii şi ]
tat în medie peste 2.000 kg. la rea terenului şi respectarea re­ au mai rămas, ceea ce a permis tei printr-o lucrare aplicată so­ am studiat modul de ampla­
ha. Ţinînd seama de sarcinile gulilor agrotehnice privind pe ca solul să înmagazineze can­ lului cu sapa rotativă. Apoi, sare al culturilor şi am stabilit ( stagiu de 5 a n i; ’}
trasate de partid cu privire la rioada de semănat, •cantitatea tităţi sporite de apă şi aer în pentru purificarea lanului de plantele premergătoare. In acest
sporirea continuă a producţiei şi calitatea seminţei date la hec­ Timpul iernii. După arătură şi alte plante şi de buruieni am an vorn semăna griu pe 450 ( - - pentru statistician principal — studii medii şi trei ani)
de cereale şi, pornind de la rea­ tar, precum şi efectuarea la discuire am făcut semănatul şi făcut plivitul manual, iar la lo­ hectare, din care 105 ha. după
lizările remarcabile obţinute de timp şi de calitate a lucrărilor grăpatul mecanic. Pentru însă­ turile semincere (100 ha.), am trifoi, 20 ha. după borceag, 40 ( stagiu în funcţii economice ; )
gospodăriile colective şi de de întreţinere a culturii sînt mînţare am folosit seminţe bine făcut şi secăritul. ha. după sfeclă de zahăr şi fu ­
stat fruntaşe, de experienţa acu­ factori de cea mai mare im­ pregătite, selecţionate şi tra­ rajeră, iar restul după porumb. L — pentr'u revizor de inventariere — studii medii de spe-3
mulată de gospodăria noastră portanţă care hotărăsc soarta tate, avînd germinaţia de 98,5 De asemenea, un factor im­ Am fixat de asemenea lucrările
în cultivarea cerealelor, ne-am producţiei. Dar, iată metodele la sută. Pe tractoare au lucrat portant care ne-a asigurat ob­ care se vor aplica pe întreaga t cialitate, sau studii imedii şi doi ani stagiu ; ,1
planificat ca în acest an să ob­ pe care le-am folosit pentru mecanizatori cu o calificare pro­ ţinerea unei producţii ridicate perioadă de vegetaţie a cultu­
ţinem o producţie superioară sporirea producţiei de grîu la fesională ridicată, iar semănă- de griu l-a constituit şi buna rii. Un lucru bun pe care l-am l — pentru economist principal Ia muncă şi salarii — studii)
celei realizate în anul trecut. hectar. torile au fost deservite de co ­ organizare a muncii. întreaga făcut în plus faţă de anul tre­
Acum, cind am terminat recol­ lectivişti bine instruiţi. Ca ur­ cultură de grîu a fost reparti­ cut a fost şi acela că atunci cînd t economice superioare şi trei ani în funcţii economice ;
tatul şi cînd treierişul se apro­ La destinarea terenului pen­ mare, semănatul s-a făcut în zată în mod proporţional pe timpul ne-a permis am cărat
pie de sfîrşit, se poate vedea tru cultura griului am avut în condiţii op tim e: la adincimea brigăzile de oîmp, care au exe­ însemnate cantităţi de gunoi de L — pentru şef de servicîu administrativ — studii medii ş i )
rodul muncii depuse timp de vedere atit fertilitatea natura­ de 6-8 cm., asigurindu-se tot­ cutat diferenţiat toate lucrări­ grajd la marginea tarlalelor cul­
un an de zile de către colecti­ lă cit şi gradul de fertilitate ar­ odată densitatea de 400— 500 le agrotehnice indicate, la timp tivate cu prăşitoare după care [ patru ani în funcţii administrative, sau şcoala de 7 ani şi 6
vişti şi mecanizatori. De pe cele tificială obţinut prin cantităţi­ boabe germinabile Ia m.p., în şi de calitate. vom însămînţa grîu. Gunoiul va
400 ha. cultivate cu grîu, gos­ le însemnate de îngrăşăminte funcţie de valoarea culturală şi fi încorporat în sol odată cu ani în funcţii administrative.
podăria a strîns peste 2.100 kg. aplicate plantelor premergă­ de greutatea absolută a boa­ O atenţie deosebită s-a acor­ arătura adîncă. In prezent la
la hectar. Recolta sporită de toare. Din cele 400 ha. cu grîu, belor. dat stringerli la timp şi fără gospodăria noastră se lucrează Concursul va avea loc la sediul întreprinderii în ziua de
grîu realizată se datoreşte mun­ 150 ha. au fost cultivate după pierderi a recoltei. Cu spriji­ intens la efectuarea arăturilor
cii depuse de către consiliul de trifoi, 40 ha empă leguminoase Un factor care a avut o mare nul mecanizatorilor de la S.M.T. adinei pe suprafeţele de pe care 27 aiigust 1962, orele 17.
conducere şi de către colecti­ (mazăre şi fasole), iar restul influenţă asupra producţiei este din localitate, prin folosirea la s-a strîns recolta de păioase,
vişti, îndrumaţi în permanenţă suprafeţei după prăşitoare, car­ maximum a capacităţii de lu­ urmînd ca în scurt timp să ter­ ÎNTREPRINDEREA FORESTIERA ^
tofi, sfeclă furajeră si porumb. şi perioada de semănat. Ne-am cru a mijloacelor de recoltare, minăm această lucrare. In felul
de către organizaţia de bază, Pentru a asigura seminţelor zilnic am strîns griul de pe cîte acesta asigurăm condiţii opti­ PRAŞTIE v î
pentru aplicarea cu stricteţe a condiţii optime de încolţire, convins de acest lucru deoare­ 60 ha. Din producţia obţinută me pentru ca in anul viitor să
tuturor regulilor indicate de imediat după recoltatul plan­ am achitat obligaţiile pentru realizăm producţii de grîu şi Str. Dr. P e tru G ro za nr. 7 \
telor prăşitoare şi leguminoase ce de pe cele 3 loturi pe care muncile efectuate de S.M.T. şi mai bogate.
ştiinţa şi practica agricolă. In am livrat statului o însemnată a n g a je a z ă u rg e n t:
am efectuat arături adinei la am însămlnţat, în a treia de­ ION BUNEA
stabilirea măsurilor agrotehni­ cantitate de grîu. preşedinte uo şofer pentru automacara
25—28 cm., iar suprafaţa cu cadă a lunii septembrie griu
ce şi a soiurilor celor mai pro­ Experienţa pe care am dobîn- Ing, O-TIN ROPOTA ^ „Steagul Roşu“
din soiurile de mare producti­ G.A.O. Miercurea
dit-o pînă acum in cultivarea ) in formaţii suplimentare se primesc de la serviciul \
vitate, am recoltat următoarele ) personal-administrativ din cadr al întreprinderii. <