Page 42 - 1962-08

N?. 9374 nnmrrrr; wimiLrsMiritrr TJWW-- 3

IM IT A i m a m P ttW ttn tn n * * rA-.<h- W " ' - <tm r BPW«W«BtíS5í!WI «WWMÍWWW

P R E Ţ U IR E MUNCII M INERILOR

PENTRU MINERI

9 Amil trecut pentru minerii Văii Jiului au sosit patru • In luna iulie s-a dat in folosinţă muncitorilor de la 300« MCI
haveze tip K.M.P.-3. Trei dintre ele funcţionează Ia mina Lu- E.M. Certej-Săcărîmb 17 apartamente. Un bloc cu dormitoare
peni şi una la Vulcan. comune se va da zilele acestea în folosinţă, iar un altul, de mtzéjL, pm Áoíi 'O L fia rí'a m xfe
aceeaşi capacitate, se află într-un stadiu avansat de con­
• în ultimii ani minerilor de la Teliuc li s-au pus la dis­ strucţie. r o m Arta"
poziţie numeroase maşini şi utilaje. Ei au acum în folosinţă
11 foreze, 12 excavatoare şi 20 autobasculante. Faţă de anul • Pentru minerii din Deva au fost construite In ultimii doi
1938, puterea instalată la E.M. Teliuc este în anul acesta mai ani 120 apartamente. Obţinînd realizări deosebite în pro­
mare cu aproape 5.000 la sută. ducţie ei au primit în anul acesta mai mult de 666.000 lei

* în cursUl acestui an s-a introdus pentru prima dată la prime.
mina Petrila armare mixtă în abatajele cameră.______ _ • în luna iulie s-au dat ca prime de producţie muncito­

vi :v:sv V :'v í.:-'í:. •: rilor de la E.M, Certej 24.989 lei, iar din fondul de 1 la stofă
aU fost distribuiţi 11.300 lei. Pentru muncă deosebită au fost
recompensaţi peste 40 de muncitori. 1 0 .0 0 0 k g

• Tot în cursul acestui an la minele Petrila şi Lonea s-au Z baA cw -
folosit transportoarele blindate scurte în abatajele cameră, (la
Petrila 3 bucăţi, iar la Lonea 2 bucăţi). 1 0 0 0 hm , (m m afe.faciw j

• Salariul mediu al muncitorilor de la E. M. Certej-Săcă­ „ fram" ' „DARCLEE"
rîmb a crescut în luna itolie a,c. cu 35 la sută faţă de aceeaşi
perioadă a anultoi trecut.

• De curînd a început la Petroşani construcţia unei noi
staţii de cercetări miniere. Ea va cuprinde o clădire pentru 8
laboratoare, o galerie dublă pentru cercetări de aeraj şi una
simplă pentrto experimentarea instalaţiilor de captarea prafu­
lui. Aici se vor efecttoa cercetări în vederea îmbunătăţirii con­
tinue a condiţiilor de muncă ale minerilor.

Ei au cîştigat întrecerea In graficul de mai! sus se arată cit. valorează producţia de cărbune cocsificabil şi ener­
getic extras în afara sarcinilor de plan de către minerii din Valea Jiului in primele şapte luni
Zilele trecute la Petroşani a avut fost repartizaţi pe operaţiuni uşa
loc decernarea drapelelor de colec­ ca fiecare să ştie ce are de fă­ ale acestui an.
tive fruntaşe pe bazinul carbonifer cut.
al Văii Jiului pentru trimestrul 11 GINDURI DE VIITOR
al anului. Cu această ocazie bri­ Faptul că nu pierdeau nici un
gada condusă de Dionisie Marton minut în zadar, că lucrau cu hăr­ Coborîm în adîncuri acolo 1944. S-a destrămat noaptea, 1 Doresc să ne
de la sectorul 1B al minei Lupeni nicie, a făcut ca realizările lor unde pămintul a zămislit în
a fost distinsă cu drapelul de frun­ să crească de la o zi la alta. An­ milioane şi milioane de veacuri a început ziua. 3 îmbunăfăfim
taşă pe bazin, lată cîteva din fap­ gajamentul a fost repede îndepli­ comori. Le ţine tăinuite bă- De atunci, in viaţa noastră 3
tele şi realizările acestui harnic co­ nit. Pînă la 1 august, ei au dat trlnul Păm înt; dar noi, cu 3 realizările
lectiv. patriei peste plan 7.730 tone căr­ braţele noastre, cu puterea astăzi înseamnă mîine după
bune cocsificabil. Cit despre cali­ 1 Lucrez la sectorul II al mi­
...Cu ocazia unei consfătuiri de tate este suficient să amintim că de minţii noastre, i le smulgem. nei Aninoasa ca şef de briga­
'Eterna noapte subpămîntea- cum mîine înseamnă şi as­ 3 dă într-un abataj figuri. In anul
producţie ce au avut loc în luna la începutul anului şi pînă în pre­ acesta, pînă în prezent, treaba
aprilie, Dionisie Marton s-a anga­ zent n-au fost penalizaţi nici mă­ nă o prefacem în ziuă, cobo- tăzi. înfăptuirile viitorului ist 1 a mers destul de bine. Felul în
jat în numele brigăzii să dea pes­ car cu o tonă. rîm acolo o părticică din ziua au rădăcinile plantate trai­ 1 care ne-am organizat munca,
te planul anual 3.500 tone cărbune de sus. nic in solul zilei de azi. faptul că am respectat mono­
De curînd brigada lui Marton 1 grafia de armare şi am folosit
cocsificabil de bună calitate. „Vom Au fost vremuri de obidă judicios utilajele, ne-au permis
realiza acest lucru printr-o mai bu­ şi-a reînnoit angajamentul. Ea şi-a şi de chin In viaţa noastră. înfloreşte viaţa noastră. Tot 3 să obţinem randamente spo­
nă organizare a muncii şi prin fo­ propus ca pînă la 23 August să-şi In anii negri, atunci cînd mai înalte, tot mai frumoase, rite, în jurul a 5 tone pe post
losirea din plin a utilajelor“ a spus ridice plusul de producţie la 10.000 burghezia şi moşierimea erau J şi chiar mai mult. De aseme­
el. Împreună cu ortacii săi a înce­ tone. Şi, nu ne îndoim că o va stăpîne peste meleagurile şi florile vor fi cu fiecare zi ce nea am realizat o economie în­
put să lucreze astfel încît totul să face. lată-i în fotografia de faţă miinile noastre, noaptea din semnată de material lemnos.
meargă bine. îşi pregăteau din timp (de la stânga la dreapta) pe Dio­ trece şi mai minunate. Anii 3
materialele de care aveau nevoie, nisie Marton împreună cu şefii de mine era tot una cu noaptea Nici la calitate n-am stat rău;
se îngrijeau să aibă vagonete goa­ schimb Ion Brăzoi şi David Kcdveş care vin sînt anii victoriilor 3 Astfel am reuşit să ne menţi­
le după necesităţi. Oamenii au şi ajutorul minier Ion Iuşan din de la suprafaţă. Ca un cin- tot mai mari, ai bucuriilor tot nem mereu printre fruntaşii în­
brigada sa). mai puternice. Sînt anii noş­ 3 trecerii socialiste pe exploatare.
tec de lumină au izbucnit in­ tri. 3
3 Doresc ca pe viitor să mun­
să zorii zilei de 23 August Glndurile despre viitor 3 cim şi mai bine, să ne îmbună­
sînt — aşa cum este şi fi­ N3 tăţim realizările. Şi mai mult,

Ellllllllllllll resc — ginduri despre ziua J aş dori ca atît eu cit şi între­
de astăzi. După cum, glndină gul colectiv al minei, să reuşim
A§A\ A M DEVENIT M IN IE R I despre prezent, noi gtnătui 3 să îmbunătăţim în continuare
şi despre viitor. 3 calitatea producţiei.
3
3 Exploatarea noastră a primit
de curînd drapelul de fruntaşă
Era prin 1937, în decembrie. Timp de două săptămîni am Meseria de miner am Indrăgit-o din cărţi şi broşuri pe vre­ Vreau să devin un rile calde ale tovarăşilor de pe bazinul carbonifer a! Văii
fost zi de zi la uşa directorului minei să-l rog să mă anga­ mea cînd eram militar. Citeam mult şi astfel am aflat că Va­ muncă. Jiului. împreună cu brigada
jeze, dar fără n ici’ un rezultat. El nici nu vroia măcar să stea lea Jiului a devenit în zilele noastre o adevărată vale a feri­ bun maistru mea voi depune tot efortul pen­
de vorbă cu mine. Am ajuns aproape la disperare. Pînă la ur­ cirii, că în minele de aici se lucrează cu maşini şi utilaje mo­ NICOLAE RUSU
mă am reuşit cu chiu cu vai să fiu angajat doar ca ziuaş. derne. că minerii sînt retribuiţi bine şi pentru ei se construiesc Visele copilăriei mele s-au îm­ miner la E. Al. Săcărîmb tru a-1 păstra cit mai mult.
sute de blocuri de locuinţe. Ştiind aceasta, după expirarea plinit. Doream să devin un bun
Dar, eu doream să învăţ să devin miner cu adevărat. Şi cit stagiului militar, în toamna anului 1957, am venit direct la mina muncitor. Am urmat şcoala Vom depăşi planul REMUS MOISTU
m-am zbătut pentru asta ! Abia după un an şi jumătate arn Petrila. Aici am fost angajat la sectorul III, ca vagonetar şi în­ profesională la Baia Mare, pe şef de brigadă la E.M.
reuşit să fiu încadrat ca vagonetar, în subteran. Pe atunci nu scris la şcoala de calificare a minei. care am absolvit-o in anul 1958. în fiecare lună
era nici un fel de mecanizare. împingeam rîsnele de lemn cite îmi închipuiam că va fi greu Aninoasa
100-150 m. din abataje şi peste 1.000 metri la lucrările de înain­ Ca elev aveam întreţinerea complet gratuită. Locuiam în­ să reuşesc. Dar am muncit în­ Brigada pe care o conduc a
tare. Erau unele locuri de muncă la care cărbunele trebuia să-l tr-un cămin confortabil şi primeam masă, cazare, rechizite şco­ totdeauna cu sivg, am simţit întîmpinat Ziua minerului cu Să menfinem drapelul
scoatem zăibărindu-1 (impinglndu-1) cu fundul pe scoc. In lare şi toate cele trebuincioase fără a mi se cere altceva decit necontenit sprijinul şi grija pă­ realizări frumoase in producţie.
două trei zile, hainele erau praf. Nu se respectau nici cele mai rintească a partidului şi astfel Numai în lunile iulie şi au­ de fruntaş
elementare norme de protecţie a muncii. In abataje şi pe ga­ silinţa de a învăţa. am reuşit să devin muncitor gust noi am extras in afara
leriile de acces era pericol de explozie. Nu era ventilaţie aproa­ Mai trebuie să adaug că primeam şi bursă de 150 Iei pe calificat, sigur pe cunoştinţele planului de producţie mai mult Lucrez la orizontul 180 m. de la
pe deloc. Lucram fără caschete şi haine de protecţie. Acciden­ mele. de 2.600 tone minereu de fier, secţia Musariu a E.M. Barza. Nu de
tele se ţineau lanţ. lună. In plus, pentru şuturile prestate ia mină, mi se plătea de calitate din ce in ce mai mult am trăit o mare bucurie: îm­
salariul. Din aprilie 1961 lucrez la E.M. bună. Ce imi propun pentru preună cu tovarăşii mei, am primii
Cred că e de prisos să mai adaug că în toată această Săcărîmb. La începutul lunii viitor ? înainte de toate să or­ drapelul de fruntaşi pe secţie ca ur­
perioadă nici nu am pus mina pe pichamer (dealtfel erau Cursurile erau astfel organizate Incit puteam să le frecven­ iulie a.c. am primit o locuinţă ganizeze în aşa fel munca bri­ mare a rezultatelor obţinute în se­
foarte puţine). Meseria se învăţa pe furate. Nimeni nu-şi pier­ tez cu regularitate. Cînd lucram duipă masă, puteam merge Ia nouă. Gîn'duri de viitor într-o găzii incit să nu existe nici o mestrul I.
dea timpul cu tine. Se muncea rudimentar şi trebuia să se ex­ şcoală dimineaţa şi invers. Şi, pentru ca cunoştinţele teoretice casă nouă sînt multe. Intîi lună in care să nu depăşim pla­
tragă cărbune cit mai mult. Cînd în cele din urmă am reu­ să se îmbine armonios cu practica. în timpul şcolarizării eram vreau să-mi mobilez locuinţa. nul de producţie. De asemenea Gîndurl de viitor? In primul rînd,
şit să fiu trecut pe postul de ajutor miner, nu m-a întrebat supravegheaţi şi îndrumaţi îndeaproape. Atît maiştrii, cit şi şefii Apoi să.mi cumpăr un aparat noi am hotărit să muncim în să lucrăm în aşa fel încît drapelul să
nimeni dacă am sau nu cunoştinţele necesare. Mi se cerea să de radio. Şi toate in cel mai aşa fel ca în viilor In minereul nu părăsească sectorul nostru nici în
lucrez cot la cot cu ceilalţi. Cit despre cîştig, abia imi ajungea de brigadă se ocupau de noi în mod deosebit. Ne arătau cum scurt timp. Ciştig doar, în me­ extras din abatajul nostru să nu semestrul următor.
să-mi duc zilele. se execută o atacare, cum se armează corect, cum se folosesc die, 2.000 lei lunar. Apoi... Am se găsească nici odată mai mult
utilajele ş.a.m.d. Astfel, pe zi ce trecea, munca ni se părea numai 22 de ani. Vreau să-mi steril vizibil de cit este admis. Apoi, să-fiii termin casa pe care o
După 23 Kugust au început să se întrezărească zorii unei tot mai plăcută şi mai spornică. fac un viitor şi mai luminos. Şi mai am o dorinţă. Am un construiesc la Srişcior. E frumoasă.
vieţi noi şi pentru acei care scormoneau pământul. Condiţiile Astăzi se poate. Vreau ca la băiat. Doresc ca el să d-evină Are două camere, baie, bucătărie, ve­
Cînd am terminat şcoala de calificare puteam spune că anul să mă înscriu la şcoala de un om harnic, cinstit, căruia randă ; e aproape gata.
de muncă şi de trai au Început treptat să se schimbe. In sub­ am toate cunoştinţele teoretice şi practice necesare unui miner. maiştri. Ştiu că nu va fi chiar munca să-i fie mai dragă ca
teran începeau să pătrundă noi maşini şi utilaje. Erau promo­ De fapt am şi fost încadrat pe un asemenea post. atît de uşor. Dar, muncind cu orice. Dar cea mai aprinsă dorinţă a mea
este aceea ca M agda, fetiţa mea care
vate şi crescute cadre noi. Aşa se face că, în 1946, am fost O dată cu terminarea şcolii însă, n-am încetat să învăţ. rîvnă, sper să devin un bun JENICA POPA are 5 ani, să crească sănătoasă şi
In mină tehnica nouă pătrunde cu paşi repezi şi ea trebuie stă- miner şef de brigadă la E.M. voioasă sub soarele păcii. Toate g lo ­
promovat ca miner. A fost o mare bucurie pentru mine ! In 1948 maistru. Nici nu se poate alt­ durile mele de viitor, ale mele şi ale
pînită. Pentru aceasta am continuat să citesc diferite cărţi şi Teliuc tovarăşilor mei, sînt legate de pace.
am fost recrutat pentru şcoala de maiştri din Petroşani după reviste de specialitate, să audiez conferinţe. Am căutat să-mi fel, cînd simţi în jur îndemnu­
PETRU FODOR
terminarea căreia m-am întors din nou la Lupeni. De atunci ridic necontenit nivelul de calificare. Astfel şi eu în 1960 maistru miner la E.M. Barza
am devenit şef de schimb. Am lucrat într-un abataj cameră
sînt martorul activ al unor transformări radicale în viaţa şi
cu transportor blindat şi armare mixtă — metode moderne, de
munca minerilor. Ii admir pe cei care învaţă azi meserie, şi sint mare productivitate. Am obţinut rezultate bune. Brigada noastră
este de mult fruntaşă în întrecerea socialistă pe mină. Aceasta,
mindru că la făurirea condiţiilor pe care le au, am pus şi eu pentru că toţi ne străduim să învăţăm şi să muncim cit
umărul.
mai bine.
PETRU STRAUŢ
maistru miner la E. M. Lupeni io an ’ rotaru
miner la E. M. Petrila

P A N O U DE ONOARE

SABIN GIIIOANCĂ, miner şef GHEORGHE DROB, miner şef CONSTANT IN GHERVAS1A, mi­ GHEORGHE IONIŢĂ, miner şef La DJSLAU GHEZAN, miner şef
de brigadă la E. ii/. Vulcan. Bri­ ner şef de echipă la E. M. Ghclar. de brigadă la E. M. Teliuc. Brigada de brigadă la E. M. Deva. Brigada
de brigadă in sectorul III al E. M. gada sa a pornit anul acesta o Echipa condusă de el lucrează la condusă dc el s-a angajat ca anul sa a depăşii planul în prima deca­ NICOLAE IOVAN, miner şef de NICOLAE. STURZA, este prim
preţioasă acţiune plivind reducerea investiţii. In luna iulie a realizat acesta să trimită furnalişlilor din dă a lunii august cu 14,S la sută echipă la E. M. Certej-Săcărimb. miner la E. M. Barza. El a fost
Lupeni. Minerii din această brigadă consumului specific cIc lemn de mi­ o înaintare dc 7-1 m.l. faţă de 60 Hunedoara numai minereu de bună si a obţinut un randament, dc 4,5 Pentru meritele sale în organizarea
nă. Minerii, excculind bine fiecare m.l., cîl a fost planificat. Lucrurile calitate. Puşcînd selectiv şi practi- tone pe post fală de 4 tone pe producţiei, pentru rezultatele obţi­ printre primii care a îmbrăţişat ini­
au fost primii din Valea Jiului care operaţiune reuşesc să răpeaică şi. executate de această echipă au fost cind o atentă alegere a sterilului, post cit este cifra planificată. De nute, anul trecut a fost decorat cu ţiativa minerilor din Teliuc „Nici un
apoi să rcfolosenscă de mai multa apreciate la recepţie ca avhul o ca­ brigada a devenit fruntaşă în lupta asemenea minereul extras de această Ordinul Muncii clasa a Ul-a, In
cu îmbrăţişat iniţiativa „Nici un va- ori armăturile. litate foarte bană. pentru calitate. brigadă este de bună calitate. luna iulie a realizat planul în pro­ vagonet de minereu rebulat“. Aşa
porţie de 120 la sută şi a-extras se face că acum îşi depăşeşte cit
gonet de cărbune rebulat“. De mai numai minereu de bună calitate. regularitate planul cu 30-40 lu sulă
dînd numai minereu de bună ca-
Kt bine de un an brigada n-a scos „la litote.

v zi“ nici un vagonet de cărbune cu
t
A> mai mult steril în el decîl e cifra

admisă. *