Page 46 - 1962-08
P. 46
Nr. 2375 DRUMUL ROCFALLSMULU. Pag. 9
OÇIWO*OTMV»I«W
<S ^ Tî (aA /K• >y%& ,&
«L ; AJma?\o ç g w *A
*»J«O»*,„.,,*,0» &4]$i { *•*
<?
%
w
!*r** -f
*<•V7O3
çg-t3n»
¦V — \jav-
S/ \ Mîndria noastră Condiţii noi de muncă şi viaţă |'vw Folcior nou ,wv|
Politica înţeleaptă a partidului nos brutării. Toate gurile dc exploatare Mureş pe marginea ta>
GosfrocUina agricolii colectivă es 18.000 kg. ’de cartofi şi peste 2.700 tru. care pune mai presus de orice sînt dotate cu aparate de radio elec Mureş pe marginea ta ?
te casa noastră, mîndria noastră. kg. porumb boabe la ha. In pri grija faţă de om, este exprimată în trice, iar pentru locurile de muncă în- } Creşte colectiva mea. i.
Cu mîinile noastre i-am pus te vinţa porumbului, in acest an pro noianul dc fapte şi realizări pe care depărtate s-au cumpărat 5 aparate de < Mureş, apă mergătoare, <“
melia cu 12 ani în urmă, cu mînile ducţia va fi mai bună. Noi pre le întîlniin la fiecare pas, în toate radio portative.
colţurile .patriei. In anii de la elibe
A rămas de domeniul trecutului
noastre am crescut-o şi i-am dat conizăm să obţinem o producţie rarea ţării de sub jugul fascist, mun proverbul „P arca-i ii crescut în pă S Face-tc-ai povestitoare <.
trăinicia şi bogăţia de ari medie de cel puţin 3.100 kg. boa ca şi viaţa oamenilor a cunoscut dure“, care ilustra plastic viaţa trăită ^ Să-mi spui unde mi-i bădiţa <
In 1950, in decembrie, 36 fami be la ba. de pe suprafaţa culti schimbări ncmaiîntîlnite. Alta este as de tăietorii dc lemne pe vremea bur Să vie să-i dau guriţa. L
vată şi 5.000 kg. dc pe Iotul ex tăzi şi viaţa lucrătorilor din econo gheziei. Astăzi, toţi lucrătorii fores
lii din Pricaz au fost cele care
sc uneau cu 204 hectare de pămînt perimental de 30 ha. mia forestieră. Muncitorilor din între tieri citesc z.iarclc şi revistele la caic Badea ară cu tractorul ^
intr-o gospodărie agricolă colec prinderea noastră, de exemplu, li sc sînt abonaţi. Cele cinci biblioteci de < Si de mine duce dorul
tivă. Au fost grei anii de începui. Tinînd seama de faptul că orga creează pe zi ce trece condiţii tot mai la sectoare care au cîte 3-4 biblioteci
nizarea muncii constituie un factor
Dar prin unire, prin demascarea principal în ridicarea producţiei şi bune. E greu să cuprinzi .în cîteva volante, înzestrate cu peste 7.000 volu l Si să-i spui să vie-acasă
şi izolarea ele către comunişti a ele productivităţii, in gospodăria noas rinduri progresul realizat în exploa me dc cărţi sînt la dispoziţia tutu L Badiitlui să-i fiu mireasă,
mentelor duşmănoase, printr-o or tră munca este organizată pe bri tările forestiere. Voi arăta însă cîteva ror. ţi numărul celor care împrumu
ganizare tot mai bună a muncii, găzi de cîmp şi zootehnice cu ca- fapte, mărturie elocventă a schimbări tă cărţi este tot mai marc. , Că-s fruntaşă colo-n luncă
'^ f\ am reuşit să învingem aceste greu uic.lcr permanent Pentru cointere lor petrecute în anii regimului nos Acestea sînt doar cîteva fapte, în < Şi am zestre, zile-muncă.
tăţi. incit exemplul celor 36 fami sarea materială a colectiviştilor, în
tru. Munca obositoare a tăietorilor ca deajuns de semnificative pentru a
lii care au păşit pe calea belşugu că din 1957 s-a introdus retribuirea
lui a fost urmat apoi de întreg muncii nu numai după zilele mun re altădată trudeau cu securile şi ţa- ilustra condiţiile noi dc muncă şi Auzită de C. CLEM ENTE
pinclc, este astăzi mereu uşurată dc viaţă pe care le au az.i forestierii
satul. 'Astfel s-a ajuns ca gospo că prestate, ci şi în raport cu
realizările tehnicii noi, care pătrunde noştri. de la PO EN ARU LE N U ŢA ,
dăria noastră să cuprindă în pre producţia obţinută. Aceasta a fă
zent 216 familii, cu o suprafaţă cut ca în ultimii 3 ani valoarea pînă-n inima munţilor. De ia un an Ing. REMUS )\OGOŞAN Orăştio
la altul a crescut gradul de mecani şeful serviciului producţie dc la
de pămînt de 698 hectare, din care unei zile-muncă să fie de 35 lei. zare al lucrărilor grele. Dacă în 1960, I. F. Orăştic
irterefea oraşului 672 teren arabil. Fondul de bază Datorită acestui fapt a crescut bu bunăoară, lucrarea doborît-sccţionat se
a crescut de la 46.600 lei. tîl a năstarea colectiviştilor, dintre care
Cugirul e un oraş nou, a că- dusele cu inscripţia U.M.C. au fost la înfiinţarea G.A.C., la peste circa 40 şi-au construit case noi executa mecanic abia în proporţie dc Din realizările noastre în :
ru'i biografie începe abila in devenit cunoscute nu numai in 1.800.000 lei în prezent, revenind şi marca majoritate au aparate dc 9,42 la sută, în 1961 a atins un grad
patrie ci şi peste hotare. Ma circa 250.000 lei la 100 hectare te radio, mobilă nouă, aragaze, bi dc mecanizare de aproape 20 la sută,
anii regimului democrat-popu şinile de cusut, din ce în ce ren agricol. Fondul de bază a cres ciclete ele.
lar. Ii simţi tinereţea viguroasă mai perfecţionate: ..Casnica“. cut concomitent cu construcţiile nou iar în primul semestru al aceslui an ... construirea de locuinţe ... dezvoltarea
in blocurile moderne ce mai păs „Maşina industrială“ , „Super ridicate, cu dezvoltarea fermelor începând din anul 1958 gospo de 36,50 la sută. De asemenea la lu
trează incă mirosul tencuielii casnica“ „Ileana“ , produsele de animale, a plantaţiile etc. Gos dăria noastră acordă pensii bălrî-
proaspete, in fierbinţeala asfal secţiei de maşini-uneite, dintre podăria noastră dispune de 5 graj nilor cu cel puţin 5 ani vechime crarea scos-apropiat dc la 16,70 la In anii puterii populare a luat avînt învăfămînhiiui şi culturii
tului de curind turnat pe străzi, care amintim freza universală, duri pentru cele 408 bovine, mater în G.A.C. — 100 lei lunar şi anual sută cît era în 1961, gradul dc me construcţia de locuinţe pentru omne
in freamătul nou al uzinei, in executate la nivelul tehnicii m o nităţi şi adăposturi pentru 230 200 hg. grîti, 200 kg. porumb. 100 canizare a crescut piuă Ia 65,20 la nii muncii. Piuă îri prezent, în cele In raionul nostru au fost construite
munca entuziastă şi în traiul fe derne. constituie mîndria legiti porcine, saivane pentru aproape sută în primul semestru al acestui două oraşe ale raionului nostru au fost intre anii 1948 şi 1962 peste 90 săli
ricit al oamenilor. Cum arăta mă a fiecărui cugirean. 700 oi. 45 stupi etc. In prezent kg. cartofi etc. an. Cele 13 funiculare, 7 tractoare construite şi daie în folosinţă oameni de clasă urmînd ca în toamnă să fie
Cugirul în trecut îşi amintesc am ajuns la o încărcătură de 62 forestiere, 26 fierăstraie mecanice, lor muncii 889 apartamente. In cursul date în folosinţă încă 12 săli noi de
bine virstnicii : o comună cu Şirul realizărilor înfăptuite In bovine la suta de hectare, din care Creşterea colectivei noastre a dus transportorul T.L.F.5, cojitorul şi des- acestui an se vor ncoîa iu apartamente clasă.
cîteva mii de locuitori, cu străzi anii regimului democrat-popu 25 vaci. de la care nc-am anga şi Ia schimbarea înfăţişării salu picatorul mecanic, automacaralele, mî- ru.i încă 114 familii.
desfundate, cu terenuri virane şi lar ar putea fi continuat. E jat. ca încă în acest an să obţi lui, caic în prezent este electrifi nuite dc oameni care altădată nu şti Penlru dotarea şcolilor cu mobilier
cocioabe, cu întreprinderi ce fo suficient Insă să amintim că în nem circa 3.006 litri de lapte pe au lucra decit cu securea, c a : Va- Creşterea bunăstării materiale a ca. şi material didactic, din 1948 şi piuă
loseau o tehnică de producţie următorii ani Cugirul se va dez cap dc vacă furajată. cat şi dispune de o scoală nouă. sile Danci. Mihai Pascu, Gh. Ferenţ. menilor muncii esie oglindită şi de in prezent s-au cheltuit peste 5.550.000
P’-imitivă, cu oameni crunt ex- volta continuu. Aici vor fi date Sclomon Nasta etc.. au uşurat munca construirea de locuinţe personale. Nu lei. Numărul cadrelor didactice din
p’oataţi în schimbul unui sala in folosinţă pentru oamenii Din acest an am început să creş cămin cultural cinematograf şi ma forestierilor contribuind Ia creşterea mai între anii 1957 şi 1961, 1598 de raion a crescut, ajungînd astăzi la
riu de mizerie. muncii încă 624 apartamente, se tem si păsări, în aşa fel incit în indicelui de utilizare al masei lem colectivişti şi alţi oameni ai muncii 396 învăţători şi profesori.
vor construi o fabrică de ghea anul viitor să ajungem la 606 pa gazine noi, majoritatea construite noase. şi-an durat case noi. Sînt în con
Cugirul de azi, oraş tînăr, cu ţă şi sifoane, o staţie PECO etc. sări la suta de hectare. strucţie de asemenea 361 de case. Baza materială a muncii culturalo
noaşte prin grija partidului şi cu contribuţia voluntară a colec Paralel cu condiţiile dc muncă s-a s-a dezvoltat considerabil. Au fost
guvernului o adevărată înflori Tinereţea oraşului nostru este Pătnînliil gospodăriei noastre este schimbat şi viaţa forestierilor. Ei sînt Aceste realizări dovedesc cu priso construite 16 cămine culturale noi, iar
re. Cocioabelor le-au luat locul perpetuă. La înflorirea el mun bun si dacă c bine lucrat e dar tiviştilor. astăzi cazaţi in 40 de cabane. Pentru sinţă grija ‘partidului şi guvernului
siluetele armonioase ale noilor cesc cu ăvint, sub îndrumarea nic Colectiviştii noştri şi-au dove Aceasta c gospodăria noastră, cei dc la Grădişte s-a pus în funcţiu pentru ridicarea continuă a nivelului numărul bibliotecilor comunale a cres
blocuri unde locuiesc în deplin organelor de partid şi de stat, dit hărnicia. Muncind după reco dc trai al oamenilor muncii.
confort peste 4.500 de munci toţi locuitorii Cugirului, oa mandările inginerilor agronomi, cu pe care sîiileîii IwtSriti itt "o dez ne o baie, şi la toate sectoarele exis cut de la 7 cîte existau în 1938, Ia
sprijinul S M.T ei nu ajuns să voltăm şi să o întărim’ an ae 'aii, CÎM PEANU ION
tă unităţi alimentare şi industriale. preşedintele sfatului popular 70 în acest an. Ele dispun în prezent
pentru a îndreptăţi cinstea cc nc-a
fost acordată, ciad. G.A.C. Pricaz al raionului Orăslic de peste 150.000 volume.
a fost distinsă cu Ordinul Muncii
clasa l-a. Numărul formaţiilor artisiice a cres
—z : «H . cut de la 19 cîte existau în 1938 la
225 în acest an. La concursurile or*
tori, tehnicieni, ingineri şi alte menii muncii oare în anii re obţină an dc an producţii lot tnai «ii, ION POPA ganiVate în ultimii ani, formaţiile ar
categorii de oameni ai muncii gimului democrat-popular au mari. Nu înlîmplătnr, de pe ace $ preşedintele G.A.C. Pricaz tistice din raion au cucerit 15 premii
cu familiile lor. In ultimii ani, cunoscut adevărata viaţă — via laşi pămînt, dc pe care ţăranii in I şi II pe regiune şi 2 premii pe ţară.
spre exemplu, aici au fost date ţa liberă, înfloritoare. dividuali recoltau în trecut cam -O ^
în folosinţă peste 500 aparta 000-1.000 kg. gria Ia hectar, în ION REDEANU
mente. Blocurile grupate armo NICOLAE ROŞU nccs! an noi am ajuns să recol Grifă deosebită fată de om. inspector al secţiei de învăţămînf
nios alcătuiesc noul cartier mun secretar al Comitetului orăşenesc tăm aproape 2.000 kg. la ha. Dc preocupare atentă pentru a-i
citoresc al oraşului : un cartier asemenea anul trecut am obţinui asigura condiţii dintre cele mai ... îm bunăfăiirea asistenţei
frumos, cu spaţii verzi, şcoală, P.M.R. bune dc muncă şi trai — iată medicale
terenuri de sport, magazine ali MIHAT RONŢ - -7^ - i . -V. -71. -k -V * . -Ck -N -kt. *>, X ce caracterizează politica pro
mentare, industrial-textile, far preşedintele Sfatului popular al movată de partidul şi guver In 1938, pe raza raionului existau 4
macie. rA'colo unde altădată nu oraşului Cugir nul nostru. Unul dintre exem circumscripţii sanitare, un serviciu sa
era nimic, în anii regimului de plele elocvente în această di nitar a! oraşului încadrat cu un n u
mocrat-popular au fost constru recţie îl constituie şi construc *^SS dic, o soră şi un agent sanitar, uri
ite pe lingă cele amintite mai ţia intr-un ritm fără precedent izolator cu 15 paturi şi sanatoriul T.B.0.
sus o policlinică înzestrată cu Cadre de sgiecRi&ISşfâ agricuBiuB*ii a sule şi sute de apartamente eu 150 de paturi. Un medic revenea
aparate medicale moderne şi ca confortabile pentru cei cc mun la 14.000 de locuitori.
re are toate ramurile de spe Staţiunea horticolă clin Geoa- nicieni horticultori, viticultori, cesc şi familiile lor.
cialităţi. un spital cu o capaci giu, creată în anii regimului pomicultori, legumicultori etc., Această stare deplorabilă a asisten
tate de 135 paturi încadrat cu In raionul Orăştic, ca dc alt tei medicale a fost lichidată în anii
personal tehnico-sanitar califi democrat-popular, cuprinde trei cadre atît de necesare agricul fel şi in celelalte raioane, si regimului democrat-popular. In prezent
cat. un club spaţios unde oa sectoare importante : cerceta turii noastre socialiste. Mate metria frumuseţii oraşelor se îin- funcţionează în raion 3 spitale, 3 po-i
re, producţie şi pregătirea ca riile ce vor fi învăţate aici, prin
drelor calificate. Pentru aces tre care matematică, fizică, lilineşte continuu cu liniile ele
tea din urmă, incepînd din anul chimie, fitotehnie. agricultură,
şcolar 1957— 1958 au funcţionat mecanizare, viticultură, pomi
menii muncii găsesc toate con pe lingă staţiune două şcoli : cultură şi altele, vor fi predate liclinici, două staţii de salvare dotai?
diţiile pentru a-şi îmbogăţi cu una de maiştri horticultori şi de ingineri specialişti ai sta gante ale blocurilor nou con §1 cu 0 maşini, 6 case de naşteri, 28
noştinţele profesionale si de cul una profesională agricolă. Pint ţiunii. Trebuie să mai amintim puncte sanitare. Există 11 circum scrip
tură generală, a-şi afirma ta in prezent, cursurile acestora au că. prin grija partidului şi gu struite. ţii medicale rurale şi 4 urbane, un
lentele sau pentru a se recrea, fost absolvite de peste 200 de vernului, elevii Şcolii tehnice a- IN FOTO : In oraşul Orăştic spital dcrmato-veneric, un cămin pen
un cinematograf de vară. un cadre specializate în horticul gricole-horticole vor avea pe lru bătrîni, 13 centre de lapte şl 3
tura şi cadre de muncitori agri parcursul anilor de şcolarizare a fost dat. de curind in folo bucătării dietetice. Unităţile sanitare
stadion, 2 noi parcuri, un ştrand coli calificaţi. cele mai bune condiţii pentru sinţă un nou bloc. dispun de 1.135 de paturi. Sanatoriul
etc. însuşirea temeinică a cunoş I.R.8. din Geoagiu csle încadrat cu
Incepînd din toamnă, în lo tinţelor teoretice predate în MII «ie eal putere medici de specialitate, iar numărul ior
Cit priveşte întreprinderile cul şcolilor amintite va func şcoală, precum şi pentru efec este de 3 ori mai mare ca în anul
ţiona alta, cu profil nou : Şcoa tuarea practicii de producţie. Nu trecuse nici un an de la dotat cu maşini unelte care a- lucrătorilor, la aceasta a con 1048.
din oraş, ele au fost înzestrate la tehnică agricolă-horticolă înfiinţarea S.M.T. din Orăştie, slgurâ întreţinerea întregului
Această şcoală cu o durată a MARIA DOBOŞ cînd, în 1949, am venit să lucrez parc de maşini şi tractoare, bi tribuit şi colectivizarea care dă S-a dezvoltat staţiunea balneo-clb
cu utilaje de înaltă tehnicita cursurilor de patru ani, va pre aici. Parcă văd şi acum tabloul rouri, magazii, iar în apropiere, posibilitatea ca maşinile agri materieă Geoagiu-Băi, singura staţiune
laborantă la Genfrul şcolar acelui început de mecanizare a blocurile de locuinţe pentru me cole să fie folosite din ce în ce din ţară cu ape termale carbo-ga-:
te, lucru ce a făcut ca locali găti cadre de specialişti şi anu agriculturii, primul pas pe linia canizatori. Şi ce-i mai im por mai aproape de capacitatea lor. zoase.
me f tehnicieni agricoli şi teh agricol — Gcoagiti îndeplinirii politicii partidului: tant, sute de maşini agricole şi
tatea Cugir să devină un im Pe scurt, acesta este tabloul Unităţi le sanitare sînt dotate cit
de azi al înzestrării şi muncii
portant centru industrial. Pro-
cîteva cabane care adăposteau tractoare : 228 tractoare — sau S.M.T.-ului nostru, care se îm aparatură medicală modernă şi cu me
atelierul improvizat şi birourile
staţiunii; 13 tractoare de mică cum obişnuim noi să spunem, bogăţeşte an de an. dicamentele cele mai noi.
putere (Lantz), cu tot atitea
pluguri ; 14 batoze, şi... cam peste 9000 cai putere — cu tot Tehnician EMILIAN ANGHEL ION BLÎNDEA
atît. atitea plu gu ri; 253 semănători secretar al Comitetului sindicatului directorul spitalului de adulţi
pentru păioase (in 1950 mici
Fiecare an insă, schimba ta dc la S.M.T. Orastie Orăştie
bloul. Cu cită bucurie şi mîn- una) ; 90 semănători de p o
drie am primit primele 25 de rumb; 31 cultivatoare; 65 b a = 54 =
Tractoare de o putere mai mare.
De atunci, din 1952, staţiunea toze ; 73 combine, grape, cosi La nivelul tehnicii mondiale
noastră a pornit cu paşi hotă- tori mecanice, tocători de nu
rîţi spre dezvoltarea ei, contri
Staţiunea balneo-climalerică de la Geoagiu e cunoscută în toată tara. Aici vin la odihnă şi tratament an buind tot mai mult la mecani treţ, remorci etc. Dotarea fabricii şi în special In sectorul de mase plastice
de an numeroşi oameni ai muncii. De curind, în parcul staţiunii a fost amenajat un lac pe ale cărui unde li zarea lucrărilor din tinerele ridicarea nivelului profesional producem ambalaj pentru in
niştite se petrec clipe de reconfortantă, destindere gospodării colective. Toate acestea au făcut să al muncitorilor, tehnicienilor şi
crească volumul lucrărilor a- inginerilor noştri ne-au permis dustria de medicamente şi cea
IN FOTO.i Cu Parca, în „larg''... An de an am fost înzestraţi grieole efectuate de S.M.T.-ul în ultimii ani să. realizăm pro alimentară, produse pentru in
cu noi maşini agricole şi ate nostru. Dacă în 1952 executam duse care se bucură de înalte dustria electrotehnică, o serie
laje, devenind un sprijin de nă abia 2637 hantri, în 1961 am aprecieri atit in ţară cit şi peste de accesorii pentru maşina de
dejde pentru ţăranii colectivişti executat 57.196 hantri ; Ia pră- hotare. spălat „Albalux“ , pentru ma
care solicitau tot mai mult me şitul mecanic s-au realizat în şina de cusut „Ileana“ , fire de
canizarea lucrărilor agricole, 1962 — 1149 hantri faţă de nu Sectorul metalurgic produce mase plastice pentru fabrica
cale sigură de mărire a produc mai 57 cit realizam în 1958, iar reductoare de turaţii ce sînt „Simion Bărnuţiu“ şi alte p ro
ţiei la hectar, in S.M.T., ne-au la recoltatul cu combina s-au folosite cu succes la diverse in duse chimice ca : tanin de molid,
sosit pe rînd, tractoare, plu realizat in acest an 3020 hantri stalaţii .chimice, macarale turn, oxizi de fier galben şi roşu, pi-
guri pentru tractor, semă (in 1958 226 hantri). Volumul poduri rulante ete. In 1960 am ruluzită tratată etc.
nători, batoze, combine etc. mare de lucrări pe care-1 rea lucrat armături pentru rafină
Nici nu se poate face vreo lizăm in prezent, se datoreşte ria ..Ganhati“ din India care au Dezvoltarea impetuoasă a fa
comparaţie între tabloul în bineînţeles în primul rînd creş fost supuse unui tratament de bricii noastre, ridicarea nivelu
ceputului şi cel de azi. La terii parcului de maşini şi trac tropicalizare. In prezent con lui tehnic de muncă şi o dată cu
toare. Dar, un rol de seamă in tinuăm să executăm comenzi ca: aceasta specializarea muncitori
marginea oraşului Orăştie, se această direcţie îl are şi califi robinete, coturi, teuri şi reduc lor noştri o datorăm politicii în
carea tot mai ridicată a meca ţii rezistente la presiuni foarte ţelepte a partidului nostru care
înalţă acum clădirile trainice nizatorilor noştri. Faptul că în ne-a îndrumat paşii din victorii
1958 sarcina pe tractor era de mari, matriţe de înaltă precizie în victorii.
ale S.M.T.-ului n ostru ; atelier
169 hantri, iar în 1961 a ajuns cu profile complicate pentru ION IANCU
la 296 hantri este destul de sem. ( sectorul de mase plastice şi al Inginer şef ta fabrica chimică
nificativ. Pe lingă calificarea tele.
Orăştie
