Page 48 - 1962-08

PROLETARI Dfti TOATE' ŢARI IE. VtttŢT-VX7
Presa nmoastră u— sllusjitoor cialismului Evoluţia navelor „VostokT şi JosloWAnul XIV. Nr. 2376
credincios al intereselor
poporului muncitor
Anul trecut, cînd s-au împlinit 30 de
ani de la apariţia primului număr a!
ziarului „Scînteia" s-a instituit, prin-
tr-o hotărîre a G.G. al P.M.R., „Ziua
presei romîne“ care se sărbătoreşte în
fiecare an la 15 august.
Primele ziare din ţara noastră au apă­ re. Numai ziarul „Scînteia“ apare în
rut în anul 1829. Presa vremii — ade­
vărată oglindă a societăţii romîne —
a reflectat etapele de dezvoltare ale
poporului romîn, interesele claselor do-
, tninante şi în acelaşi timp, lupta con ­ regiunea noastră. In 1955 ziarul regio­
tinuă dusă de masele populare pentru
libertate, democraţie şi progres. In fo­
cul luptelor duse împotriva regimurilor tiraj anual de 728.000 exemplare,
retrograde şi a presei acestora a luat „Steagul roşu" Petroşani 1.110.000,
fiinţă în presa romînă o autentică tra­ „Steaua roşie“ Alba Iul ia 130.000,
diţie democratică. Ziare c a : „Curierul
Rom în", „Dacia Literară“ , „M agazin
istoric pentru D acia", „R om înul“ şi mai mul socialismului“ este de 8.700.000
tîrziu „Adevărul“, Romînia Muncitoa­ exemplare, al ziarului „Steagul roşu"
re" şi „Lumea Nouă“ — două din cele de 1.740.000, al ziarului „Steaua ro­
mai vechi ziare socialiste din Europa şie“ de 312.000, al ziarului „Uzina
— ca şi celelalte înfiinţate ulterior,
au exprimat idealurile de libertate şi
de democraţie ale poporului romîn.
Istoria presei comuniste din ţara
noastră este strîns legată de istoria ţie, un tiraj de peste 10.000 exemplare.
partidului nostru. începuturile presei
comuniste se contopesc organic cu în ­
ceputurile mişcării comuniste din R o­
mînia. In perioada avîntului revoluţio­
nar, generat de Marea Revoluţie So­
cialistă din Octombrie, în afară de ma­
nifeste, grupurile comuniste au înce­
put să editeze diferite broşuri şi con­
comitent cu acestea şi o serie de pu­
blicaţii c a : „Republica socială", „C o­
munistul“ , „Revoluţia socială", şi al­
tele, prin care chemau masele munci­
toare la luptă pentru pace, împotriva
războiului imperialist, pentru puterea
muncitoreasc.ă-ţărănească, pentru pă-
mînt ţăranilor.
In iulie 1920 a apărut revista „Lupta
de clasă", militant activ pentru înar­
marea comuniştilor cu principiile ideo­
logice ale Internaţionalei a IlI-a Co­
muniste, către care gravitau elemen­
tele revoluţionare din Romînia. Iii 1926
a oare seria Il-a a revistei „Lupta de
clasă? şi se editează un buletin inti­
tulat „Bolşevism ul“ , iar pentru tine­
ret începe să apară ziarul „Tînărul
Leninist".
La 15 august 1931 a apărut primul
număr al ziarului „Scînteia“ . In frun­
te cu „Scînteia", presa ilegală de
partid şi-a îndeplinit cu cinste misiu­
nea de propagandist, agitator şi or­
ganizator colectiv al maselor. In pe­
rioada celui de-al doilea război m on­
dial, manifestele şi broşurile scoase
de partid, ziarul ilegal „Romînia li­
beră" şi postul de radio „Romînia li­
beră“ , întăreau încrederea poporului
în victoria finală asupra fascismului
şi il mobilizau la lupta pentru aceas­
tă victorie.
Presa noastră de astăzi — călăuzită
şi îndrumată zi de zi de partid —-
sluţeşte cu credinţă interesele cele
mai vitale ale poporului, Militînd pen­
tru înfăptuirea sarcinilor trasate de
partid privind construcţia socialismu­
lui, presa şi-a adus şi îşi aduce o
mare contribuţie la mobilizarea ma­
selor largi ale poporului pentru înfăp­
tuirea cu succes a acestor sarcini.
Dragostea şi stima de care se bucură
presa noastră în rîrtdul maselor largi
populare este oglindită de marea ei
răspîndire în rîndurile acestora. Dacă
înaintea celui de-al doilea război mon-
Qresterea fjjxyufac anmL tasjxxy^e
omtrofe ooUoUme
fEomniü libera
I n t e g t u f a z a (T C u n e c lo tx A o
nswme
(%eşte?iea ?íáo/liúzI amiaL
728*000
LX LA fP / A P L
B u ra i
CREŞTEREA TIRAJULUI ANUAL LA ZIARELE
RAIONALE SI ORĂŞENEŞTI DIN REGIUNEA
NOASTRA
1 4 5 8 .0 0 0
fl 0 8 0
_______
Miercuri 15 august 1962
dial, tirajul total al presei de infor­
maţii din Capitală nu depăşea 350.009
de exemplare, iar marile reviste li­
terare erau trase în 1.000 şi rareori
în 2.000 de exemplare, acum apar în
ţară 116 titluri de ziare într-un tiraj
anual de peste un miliard de exempla­
aproape un milion de exemplare zilnic.
A crescut în mod simţitor şi
tirajul ziarelor locale care apar în
nal „Drumul socialismului" (în condi­
ţiile de apariţie bisăptăminal), avea un
„U zina noastră" Hunedoara 218.400.
Acum tirajul anual al ziarului „Dru­
noastră" de 249.600. Din 1960 a în­
ceput să apară ziarul „Muncitorul
miner" în regiunea Munţilor Apuseni,
care are în prezent, la o singură apari­
Tirajul zilnic al ziarelor care se difu­
zează în regiunea noastră a crescut de
la 181.000 exemplare în 1955, la 322.700
exemplare în 1962.
In prezent atenţia presei noastre,
în frunte cu „Scînteia", este concen­
trată asupra înfăptuirii măreţelor sar­
cini trasate de Congresul al lll-lea
al P.M.R. privind desăvîrşirea operei
de construire a socialismului în pa­
tria noastră. Călâuzindu-se după indi­
caţiile cuprinse în Raportul G.G. al
P.M.R. prezentat de tovarăşul Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej la Congresul al
treilea al partidului în care se spune
că : „Propaganda şi agitaţia, presa şi
radioul trebuie să-şî concentreze efor­
turile pentru ca prevederile planului
de 6 ani, atît cele generale cit şi cele
privind fiecare ramură şi fiecare co­
lectiv, să devină temeinic cunoscute
de oamenii muncii, să mobilizeze cele
mai largi mase la îndeplinirea sarci­
nilor economice : ele trebuie să mi­
liteze pentru extinderea a tot ce este
înaintat şi valoros în experienţa
participanţilor la întrecerea socialis­
tă şi a unităţilor fruntaşe, să com ba­
tă rutina şi indolenţa, care împiedică
răspîndirea noului“, presa şi-a con­
centrat toate forţele pentru a face cu­
noscut la timp toate hotărîrite parti­
dului şi guvernului şi pentru mobili­
zarea maselor largi de oameni ai mun­
cii Ia îndeplinirea ritmică şi la toţi
indicii a sarcinilor de plan lunare,
trimestriale, semestriale şi anuale.
O mare atenţie acordă presa înfăp­
tuirii sarcinilor izvorîte din hotărîrile Brigada va merge şi mai bine
partidului şi documentele Sesiunii ex­
traordinare a Marii Adunări Naţio­
nale elaborate în urma încheierii pro­
cesului de colectivizare a agriculturii.
Presa se ocupă cu multă seriozi­
tate de organizarea producţiei şi a
muncii, de problemele discinlinei so­
cialiste, de desfăşurarea întrecerii so­
cialiste şi îndeplinirea angajamente­
lor, dc promovarea a tot ce este nou
şi înaintat, luînd atitudine combativă
împotriva rutinei şi conservatorismu­
lui, a manifestărilor de birocratism,
împotriva a tot ceea ce frînează mer­
sul nostru înainte. Critica principială
(Continuare in pag. 3-a)
eM im m
8-700.000
eX/F/HPlAfíJE
L 8 2 1 .6 0 0
e& ew nf& gar-e
fl # 0 g
4 pagini 20 bani MOSCOVA 14 (Agerpres). — tfumit pentru caldele felicitări bine. Cosmonauţii Nikolaev şi
TASS transmite : şi au transmis un salut cosmic Popovici îndeplinesc cu succes
pe Pămînt. programul de zbor stabilit şî
Zborul cosmic în grup al cos­ menţin o legătură permanentă
monauţilor sovietici Nikolacv şi MOSCOVA 14 (Agerpres).
Popovici continuă eu succes. TASS transmite : cu Pămîntul şi între ei. Apara­
tura navelor cosmice funcţio­
La 14 august ora 8 (ora Mos­ La 14 august postul de nează ireproşabil. în cabinele
covei), cosmona'uţii se aflau televiziune Moscova şi-a navelor cosmice se menţin tot
deasupra emisferei australe. întrerupt din nou emisiu­ timpul condiţii normale. Cosmo­
Nava satelit „Vostok-3“ efectua nile pentru a retransmite nauţii au posibilitatea să regle­
cea de-a 47-a revoluţie în juriul timp de trei minute in­ ze temperatura aerului în anu­
Pămmtului, iar nava-satelit tre ora (11,37 şi 11,40) o mite limite pentru crearea celor
„Vostok-4“ — cea de-a 31-a revo. emisiune de pe bordul na­ mai favorabile condiţii în cabi­
vei cosmice „Vostok-3“ . na navei.
luţie.
Pe ecran a apărut clar In conformitate cu program1»!,
La bordul navelor contin'uă faţa cosmonautului An­ zborul cosmic în grup al nave-
observaţiile ştiinţifice în cadrul drian Nikolaev. Pe primul lor-satelit „Vostok-3“ şi .,Vos­
plan se aflau jurnalul de tok-4“ cu cosmonauţii Nikolaev,
programului stabilit. Cosmonau­ şi Popovici continuă.
ţii înregistrează rezultatele
acestora în jurnalele de bord şi
ÉI pe benzi de magnetofon şi trans­ bord şi sfoara cu care este ?
mit aceste rezultate cu regula­ legat creionul pentru ca el
nl ial i ritate pe Pămînt. Andrian Ni­ „să nu plece“ de lingă MOSCOVA 14 (Agerpres). —-
kolacv a observat şi a filmat cosmonaut. TASS transmite :
m' Lruna. El a comunicat că îii ca­
bina navei-satelit „Vostok-3“ , Cîteva minute mai „tîr­ Pe navele cosmice „Vostok-3“
’Una din frunta­ temperatura aerului este de 20 ziu s-a transmis înregis- şi „Vostok-4“ activitatea se des­
şele secţiei finisat grade C., presiunea — 1.2 at­ S trarea semnalelor emise de ? făşoară potrivit programului.
a fabricii „Sebeş" mosfere, umiditatea — 75 la c cele două nave cosmice. S Reproducem cîteva radiograme
din Sebeş este şi sută. l’ avel Popovici a anunţat primite la 14 augăist de pe bor­
lucrătoarea Viori­ că în cabina navei „Vostok-4“ , lU w W W V W V w w w w v , dul navelor.
ca Stenicii/. Luna temperatura este de T5 grade
trecută, ca şi-a de­ C., presiunea — 1,1 atmosfere, MOSCOVA 14 (Agerpres). — Cosmonautul Nikolaev : „Sînt
păşit planul cu 17 umiditatea — 75 la slută. TASS transmite: Şoimul. Pămîntul se vede per­
la sulă, iar norma fect. Am văzut Luna şi am fo-
de calitate cu 4 Cosmonauţii se simt excelent La 14 august, pînă la ora 12 tografiat-o. Acum Luna este
procente. şi sînt bine dispuşi. Datele re­ (ora Moscovei), nava-satelit aproape plină. Vultuful se sim­
zultate din observaţiile medicale „Vostok-3“ a efectuat în trei te minunat. Totul este în ordi­
zile, 49 revoluţii în jurul Pămîn- ne. Totul se desfăşoară potri­
tuftii, parcurgînd o distanţă de vit programului“.
peste două milioane de kilome­
tri. Nava-satelit „Vostok-4“ se Cosmonafuful Popovici: „Sînt
află în zborul cosmic de peste Vulturul. Vă aud perfect. Mă
simt excelent. Am îndeplinit
confirmă că ei suportă perfect două zile şi a efectuat 33 revo­ proba vestibulară. Am luat de­
condiţiile zborului. Plilsul cos­ luţii în jurul Pămînturui, par- junul. Am mincat cu poftă. Şoî-
monauţilor oscilează în limitele curgînd circa 1.400.000 km.
60—65, frecvenţa respiraţiei este Cosmonauţii se simt foarte (Continuare în pag. 4-a)
de 10—12.
La bordul navelor-satelit a
fost transmis un mesaj de sa­ Adunarea festivă a ziariştilor
lut din partea grupului de zia­
rişti care a condus pe cosmo­ ain Capitală consacrată
nauţi în raidul lor cosmic. A. Zilei presei romîne
Nikolaev şi F. Popovici au mul-
Marţi după-aniiază, în sala de mar­ problemelor economice. Partidul cere
mură a Gasei Scinteii, a avut loc adu­ presei să susţină cu pasiune ceea ce
narea festivă a ziariştilor din Gapitală, este nou şi valoros, să combată cu hu-
consacrată Zilei presei romîne. tărîre tot ce e înapoiat, dăunător mer­
La Hunedoara a început încălzirea furnalului de t.QOO nu. Au luat parte membri ai G.G. al sului nostru înainte. Lărgirea necon­
P.M.R,, conducători ai unor instituţii tenită a gamei tematice a ziarelor este
Constructorii hunedoreni ah ceput cu aproape 40 de zile mai ian Rusu, loan Covaci, Petru centrale şi organizaţii obşteşti, nume­ impusă de bogăţia faptelor din jurul
repurtat ieri un nou şi deose­ devreme uscarea şi încălzirea Cristeseu şi alţii, se datoreşte roşi ziarişti, corespondenţi şi difuzori nostru, de sporirea continuă a număru­
bit săicces. La furnalul nr. 7 de furnalului. desfăşurării largi a întrecerii voluntari, muncitori tipografi, oameni lui de cititori, de nivelul lor politic Şi
1.000 m.c., obiectiv principal socialiste şi aplicării în produc­ de cuilură, activişti de partid. cultural tot mai înalt. In faţa tuturor
prevăzut de Directivele Congre­ Acest succes la care ala con­ ţie a unor metode avansate de gazetarilor stă cerinţa de a-şi ridica
sului al III-lea al P.M.R., a în­ tribuit în mod deosebit con­ construcţie. Au participat, ca invitaţi, corespon­ necontenit măiestria publicistică, pen­
structorii Ştefan Szekely, Tra- denţi de presă străini şi ataşaţi de tru ca fiecare rînd, fiecare cuvînt scris
Stadiul înaintat al lucrărilor presă ai unor misiuni diplomatice. şi tipărit să-şi atingă ţinta, să con­
Şî-aa sporit angajamentul dovedeşte că la cel mai mare vingă sau să emoţioneze pe cititori.
furnal al ţării este foarte aproa­ Adunarea a fost deschisă de tov.
Colectivul E. M. Lo- nii august, au.m ai adă­ rindci.. Ipau Burdea IV, pe ziua elaborării prjmei şarje. Ştefan Voicu, membru al G.G. al Subliniind importanţa activităţii co­
neii s-a angajat să ugat la această canti­ loan Solovan, iban P.M.R.. redactor şef al revistei „Lupta respondenţilor voluntari ai presei, vor­
realizeze in acest an c- tate încă 1.264 tone. Goinpody, Nicoîac Ne- Realizarea brigăzii de clasă“ . bitorul a arătat că în faţa redacţiilor
conomii la preţul de dclcu, Gheorghc Crc- stă sarcina de a întări caracterul de
cost de 600.000 Ici şi Pe seama creşterii ţu şi altele. in cinstea zilei de 23 August A luat apoi cuvîntul tov. Valeriu masă al presei, de a spori continuu
să extragă din adîncuri producţiei realizate, a brigada 111, condusă de Mihai Pop, redactor şef adjunct al ziarului numărul de colaboratori şi corespon­
16.000 tone cărbune productivităţii muncii In cinstea zilei dc Clîindea, de la E.M. Ghelar, s-a „Scînteia". După ce a evocat glorioa­ denţi, dc a îmbunătăţi munca în rîn-
peste sarcina planifi­ şi a reducerii consumu­ 23 August, minerii din angajat să dea peste plan 100 sele tradiţii ale presei comunisfe din duriic lor.
cată. rilor specifice la aer Lonea şi-au sporit an­ Tone minereu de bună calitate. ţara noastră, care a preluat, continuat
comprimat, lemn d om i­ gajamentele. Ei au Iîo- şî ridicat pe o treaptă m a i. înaltă tot Vorbitorul a relevat contribuţia pre­
Antrenaţi în întrece­ nă ctc., ci au realizai tărit ca pînă la marea Puşeînd selectiv, făcînd ale­ ca a fost cu adevărat patriotic şi pro­ sei (a întărirea continuă a prieteniei
rea socialistă, sub în­ o economic peste plan sărbătoare să extragă gerea sterilului chiar la locul gresist în trecutul presei romîne.şti, vor­ poporului nostru cu popoarele Uniunii
drumarea permanentă a la preţul dc cost în 6 peste angajament încă de muncă, brigada a reuşit pînă bitorul a spu s: Izvorul forţei şf influ­ Sovietice şi ale celorlalte ţâri socia­
comitetului de partid, luni de 390.000 Ici. 2.500 tone cărbune, să acum să realizeze din angaja- enţei presei noastre în rîndurile ma­ liste, la consolidarea unităţii de nez­
harnicii mineri au ex­ realizeze economii su­ ipentul luat aproape 90 de tone. selor largi ale poporului îl constituie druncinat a lagărului socialist, a miş­
tras peste plan de la La obţinerea acestor plimentare la preţul dc îndeosebi s-au evidenţiat Gheor. profundul ataşament faţă de învăţă­ cării comuniste mondiale, subliniind
începutul anului şi piuă succese au contribuit în ghe Stăncoane, Uie Cîrligeanu şi tura marxist-leninistă, conducerea de sarcinile ce-i revin în lupta pentru
la 1 august 10.038 to­ mare măsură brigăzile cost dc încă 60.000 lei. Costantin Cirstei. către partid — principiul fundamental preîntâmpinarea războiului şi triumful
ne cărbune peste plan. conduse de Ştefan T oa­ al activităţii presei comuniste. coexistenţei paşnice.
Tn prima decadă a lu ­ că, Simion Pctric, N ico- C. BADEA
lac Burdea, Aurel Bc- corcsnoilden! Răspunzînd înaltelor exigenţe ale In numele lucrătorilor din presa ro-
partidului şi ale poporului muncitor tnînă, el a adus un călduros salut g lo ­
•— a arătat în continuare vorbitorul — rioasei prese sovietico. în frunlc cu
presa trebuie să-şi afirme tot mai pu­ „Pravda" leninistă, presei frăţeşti din
In biroul şefului de sector de muncă ale schimbului 1. a mers şi mai bine. La sfirşitul ternic roiul de propagandist, agitator celelalte ţări socialiste, ziarelor comu­
a venit un miner tînăr, înalt. Puteai atunci să mai lucrezi lui iulie planul lunar a fost de­ şi organizator colectiv în lupta pentru niste şî muncitoreşti de pretutindeni.
Tovarăşe inginer, se adresă el de mlntuială? Era ruşine. U- păşit cu 2 metri liniari înainta­ construcţia socialistă. Indicaţia leni­
şefului de sector, nu se mai măr la umăr, minerii din bri­ re. Deseori, brigada punea 4 nistă, potrivit căreîă „presa Irebuie să Asigurăm Comitetul Central al Parti­
poate face -nimic cu com pre­ gada lui Ilaş au început o armături în 24 de ore. Ca ur­ pună pe primul plan problemele mun­ dului, pe tovarăşul Gheorghe Gheor­
cii privite nemijlocit sub aspectul lor ghiu-Dej personal — a încheiat vorbi­
practic“ , călăuzeşte activitatea presei torul — că lucrătorii din presă vor’
noastre. Sarcinile complexe ale întări­ lupta fără preget, cu toate forţele, pen­
rii şî dezvoltării bazei tehnice mate­ tru înfăptuirea politicii partidului da
riale a socialismului, a relaţiilor de desăvîrşire a construcţiei socialiste în
producţie socialiste, ale sporirii conti­ patria noastră.
nue a producţiei industriale şi agricole,
impun cuprinderea largă, cunoaşterea In încheierea adunării a fost prezen­
temeinică şi tratarea ¦aprofundată a tat un program artistic.
' (Agerpres)
-vr-
sorul nostru ? muncă organizată, susţinută. mare: şi cîştigul minerilor a Zile de vacantă
sporit. Acum luau 93 lei pe
— Deocamdată... Rezultatul a fost că în cîte- post. Şi dacă va fi înlocuit
compresorul cel vechi, briga­
— Noi, dacă am avea un va zile rămînerea în urmă a da va merge şi mai bine. .
compresor nou am face trea­ fost recuperată. 'Acum se rea­ D. CRICOVEANU Un grup de 49 elevi din cla­ fi vizitate cu acest prilej, se
sele VIII-XI ale şcolii medii, din num ără: Institutul agronomic şi
bă ş i . mai bună. lizau 3 şi 4 m. avansare faţă Haţeg au plecat prin ţară. in­ Întreprinderea Cdrbochimică,
tr-o excursie de 7 zile. muzeul de istorie şi grădina bo­
— 'Aveţi dreptate. Se va re­ (le 1 pînă la 2 m. cit se făcea tanică din C lu j: întreprinderile
Printre obiectivele stabilite a de utilaj industrial şi noile
zolva. şi această problemă. înainte. în luna iulie brigada
Pînă atunci să munciţi tot cu
atlta tragere de inimă. {
Ilaş Octavian il încredinţa ş construcţii muncitoreşti din O-
pe şeful sectorului II că bri- i radea; fabrica de vagoane din
gada lui va munci în eonii- t Arad : întreprinderea de con­
ţ nuarc. cu spor. Şi cină Ilaş { strucţii. şi aparataj electric p re­
f spune o vorbă, este literă de Ş ; cum şi muzeul regional „Bana­
* lege. Toţi minerii clin Vulcan * tul“ din Timişoara etc.
ştiu acest lucru, deşi şeful de *
In această lună au mai fost
brigadă este tîn ă r: de-abia a organizate şi alte excursii ale
împlinit 25 de ani. Cum de-a 5 elevilor şi pionierilor de la şco­
ajuns să fie cunoscut dintre ş lile de opt ani din raion. In
patru excursii a cîte 4-5 zile
atiţia mineri ? t
f Înainte cu cilva timp. bri- { fiecare, un număr de 255 de
i gada era condusă dc Demcter L elevi şi pionieri din raionul Ha­
* Adalbert. Fire mai domoală, ţeg, vor vizita oraşe şi obiec­
t Demeter nu işi conducea inul- f tive industriale din regiunea
q Urna vreme brigada aşa cu să ţ Hunedoara. Printre întreprinde­
f fie cu planul lună de lună in- rile cu care vor face cunoştin­
f deplinii. Munca in salturi a f
* dezorganizat, intr-un fel co- ) ţă tinerii excursionişti se nu­
mără Preparaţia de cărbune de
J lectivul. Unii profilau de bu- fj m la Petrila, Termocentrala Pa-
^ nătaiea bătrinului şi ba lipseau j A roşenz, Filatura din Lupeni,
$ nemotivaî, ba dormeau în J Combinatul siderurgic Hunedoa­
t timpul şutului, ori pur şi sim- j ra şi altele. Tot cu această o -
piu, lucrau alandala. t cazie ei vor vizita castelul Hu,-\
Pe la sfirşitul lunii iunie din ţ niazilor din Hunedoara, cetatea
acest an brigada a fost pre- \ şi oraşul Deva, grupul şcolar,
luată dc ilaş Octavian. EL era js profesional Cugir, gospodăria
cunoscut de cei din brigadă (I colectivă din Pricaz şi vechea
zgîrcit la vorbă şi ferm iu ho- t aşezare dacică de la Grădiştea
tărlri. Lucraseră un timp im- ţ Muncelului — raionul Orăştie
preună. Din prima zi Ilaş le-a j
spus ortacilor: ..Cine vrea să I PETRE FĂRCAŞIU;
lucreze aşa cum trebuie, să l corespondent
t rămină. Cine nu vrea. poale tj
\ să plece, să nu ne încurce“ . \ Laminorul de 800 mm. al.
L Apoi a împărţit sarcinile pe L
f fiecare om in parte şi se a- ţ C. S. Hunedoara. Şeful de
pucară de muncă. Ilaş lucra \ echipă cuptorari Anăronic
cit doi. Acest lucru i-a mo Suciu supraveghează cu a -
bilizat pe toţi din brigadă. De tenţie scoa terea lingouri-
multe ori stătea peste orele * lor calde din cuptor.
¦Vătămat» ia—.¦I1.