Page 50 - 1962-08
P. 50
Nr. ?37« "d r u m u l m cn tr.T S M jJT .m
w w aa ¦¦¦¦¦M W— I»
Ziarul — ajutor preţios îu. muncă i?_ a ei d e la e lib e r a rea Coreei
Izvor de învăţăminte Un sprijin permanent Mas mult oţel, mai mult
Gospodăria noastră de stat a obţi S ă rb ătoa rea n aţion ală cărbune pentru economia
naţională
Pentru noi. comuniştii din secţia I-a ţia din secţie, a publicat imediat un a poporului coreean
I,n avangarda luptei penitru)
furnale a (S.S.H., presa constituie un articol „Să îmbunătăţim neîncetat con nut an de an succese tot mai ¦'însem
’zbor bogat de învăţăminte, de întregire trolul de partid" dîndu-ne indicaţii pre nate în ceea ce priveşte sporirea con sporirea producţiei de oţel pe
a experienţei în munca de partid, un ţioase. De asemenea, în colaborare cu tinuă a producţiei vegetale şi anima La 15 august se, împlinesc 17 ani de Cauza dreaptă a unificării poporu anul 1962 în R.P.D. Coreeană,
ajutor de nepreţuit. S-ar putea vorbi biroul organizaţiei de bază, a organi liere. De asemenea, rezultate bune au
mult despre fiecare articol care are le zat o consfătuire restrinsă pe tema ri fost înregistrate şi în direcţia redu la eliberarea Coreei de sub dominaţia lui coreean se bucură dc simpatia şt păşeşte colectivul oţelăriei din
gătură cu munca noastră şi a influen dicării indicilor de utilizare. Acestea, cerii preţului de cost pe unitate de
ţat în bine activitatea ce o desfăşu ca şi schimbul de experienţă dintre noi produs. Aceasta, ca urmare a faptu imperialismului, japonez de către glo sprijinul forţelor iubitoare de pace Kansen, provincia Phenianul de
i răm. In scrisoarea de faţă vreau să şi furnaliştiî din Călan, ne-au ajutat lui că lucrătorii gospodăriei au depus
rioasa armată sovietică. din lumea întreagă. sud. In primul semestru al a-
vorbesc despre ajutorul primit de co să vedem care ne sînt lipsurile şi să eforturi susţinuie pentru aplicarea în Năzuinţa multiseculară a poporului In cadrul marelui lagăr socialist, cestui an oţelaria din Kansen a
lectivul nostru în rezolvarea celor mai luăm măsuri corespunzătoare. Au fost practică a celor mai noi reguli agro popoarele romîn şi coreean sînt unite dat republicii cu 3.000 tone de
importante probleme, de care depinde scoase astfel în evidenţă, slaba pre tehnice, menite să ducă la o folosire coreean de a deveni liber şi stăpîn prin legături indestructibile de prie oţel mai mult. decît în perioa
în ţa ra . sa, s-a realizat însă numai tenie frăţească. Intre ţările noastre da corespunzătoare a anului
însăş! îndeplinirea sarcinilor de pro ocupare a conducerii tehnico-adminis- mai raţională a tractoarelor şi maşi în partea dc nord a ţării. A ci a luat se dezvoltă ou succes relaţii de cola
fiinţă un stat nou, de democraţie borare tovărăşească a căror temelie 1961.
ducţie, a angajamentelor luate. trative pentru traducerea în viaţă a nilor, la ridicarea producţiei de cerea populară, Republica Populară Demo o constituie nobilele principii ale in Toate colectivele întreprinde
crată Coreeană, iubitoare de pace. In ternaţionalismului prcüeiar. Vizitele, re
Este ştiut faptul că mărirea pro planului de măsuri tehnico-organizato- le şi de fura je şi, în sfîrşit, la creşte acelaşi timp, în sudul Coreei, în con rilor industriei metalurgice din
ducţiei de fontă depinde în mare mă rice. munca defectuoasă la întreţinerea rea efectivului de animale şi a pro R.P.D. Coreeană muncesc cu
sură de calitate minereului introdus în şi repararea agregatelor, torrnalisrmil ductivităţii acestora.
diţiile ocupaţiei americane a fost in ciproce ale conducătorilor de partid abnegaţie pentru a obţine în
ţyrnale. A fost un timp, cînd, de la Te- în activitatea organizaţiei de partid,
precum şi faptul că organizaţia de De un real sprijin în obţinerea aces It staurat un regim reacţionar, care a şi de stat din ambele ţări au con acest an 1.200.000 tone de oţel.
liuc/ şi Ghelar, ne venea minereu d» partid nu şi-a exercitat dreptul de con tor rezultate ne-a fost şi presa care,
slabă calitate, cu mult steril şi neco- trol asupra conducerii administrative. prin materialele publicate, a popu PP ' •* devenit un focar de agresiune în Asia tribuit la întărirea continuă a aces In primul semestru al anului
respunzător din punct de vedere al Aşa se face că, în cursul lunilor urmă larizat experienţa unităţilor agricole i ' ’• ' V •: ' .
granulaţiei. Era o problemă greu de toare s-au luat măsuri corespunzătoare. fruntaşe în sporirea producţiei agri de sud-est. tor relaţii în interesul întăririi unită 1962 producţia de oţel a repu
rezolvat pentru noi. Ne-a venit însă în Mai întîi vechea conducere a secţiei a f *' , ‘V
ajutor presa. De mare folos în acti cole şi reducerea preţului de cost. Tră- După instaurarea puterii populare, ţii şi coeziunii lagărului socialist, al blicii a fost cu 63.000 tone mai
vitatea noastră este sprijinul pe care-1 fost schimbată, ca secretar al organi oamenii muncii din R.P.D. Coreeană cauzei socialismului şi păcii. mare decît în prima jumătate
gîud învăţămintele necesare din pagi au pornit cu abnegaţie şi avînt îs a anului trecut.
Poporul romîn ca şi forţele iubi
primim din partea ziarelor centrale zaţiei de bază a fost ales un om pri nile speciale apărute în ziarul „Scîii- făurirea, unei vieţi noi. Dar măreaţa toare de pace din lumea întreagă Creşte nivelul cultural
„Scînteia“, „Romînia liberă", „Munca" ceput şi destoinic, s-au repartizat sar teia" şi „Agricultura nouă“, cu pri operă de construcţie paşnică a fost sprijină cu hotărîre lupta neobosită a
şi altele. In paginile acestor ziare g ă cini concrete fiecărui comunist. De vire Ia activitatea gospodăriilor agri
sim cu regularitate articole prin care exemplu, comunistul Ioachîm Tocaci a cole de stat fruntaşe, organizaţia de Legătoarea Ghizela Niculin este întreruptă de agresiunea armată a R.P.D. Coreene pentru realizarea nă , la sate
este generalizată experienţa pozitivă a primit sarcina să răspundă de lucrările partid şi consiliu! gospodăriei au luat fruntaşă în întrecerea socialistă ce zuinţei întregului popor — înfăptui
colectivelor de muncă fruntaşe, precum se desfăşoară in cinstea zilei de 23 cercurilor imperialiste americane şi a In anii puterii populare a crescut
Anglist la Filatura Lupeni. Ea îşi de agenturii- lisînmaniste. Luptînd eroic rea unităţii sale naţionale, cererile în simţitor nivelul învuţămintului de cul
şt unele soluţii care ne ajută să rezol de întreţinere pe secţie, Mihaf Bîmel să măsuri pentru aplicarea în practică păşeşte planul cu 35 la sută, execu- împotriva agresorilor, bucurîndu-se de dreptăţite ale poporului coreean cu tură generală şi tehnic în mediul să
văm problemele dificile ce se ivesc în răspundă de întreţinerea furnalelor şi I a experienţei înaintate popularizate în tind numai lucrări de bună calitate. sprijinul frăţesc al lagărului socia privire la plecarea trupelor, america tesc al R.P.D. Coreene. Au [ost des
activitatea noastră. Organul (Somitetu- catipcrelor, iar de îmbunătăţirea muncii presă. Munca în sectorul zootehnic a list, de simpatia şi solidaritatea tu ne de pe teritoriul Coreei de sud, chise 577 şcoli agrotehnice pentru pre
lui regional P.M.R. Hunedoara, a sus la prăjifoare au primit sarcina să răs fost organizată mai bine, iar îngriji turor forţelor iubitoare de pace din preoitm- şi propunerile guvernului gătirea de zootchnicieni şi agrolehni-
ţinut în coloanele sale iniţiativele va pundă tovarăşii maiştri Petre Puţinelul rea şi hrănirea animalelor se face co lumea întreagă, poporul din R.P.D. R.P.D. Coreene cu privire la unifica cieni, şcoli pentru exploatarea maşini
loroase „N ici un vagonet de minereu Coreeană a ieşit biruitor. Agresorii lor agricole. In aceste şcoli învaţă
P e scu rt de la Imperialişti au, suferit o grea înfrîn- rea patriei pe baze paşnice şi demo peste 1G2.000 de persoane. Un mare
rebufat“ şi „Succesul fumaliştilor în şi Andrei Racz. Acestea sînt doar cî- respunzător producţiei. S-a asigurat corespondenţi . gere politici şi militară. număr de specialişti şi ingineri din
cratice. Preşedintele Marii Adunări agricultură sînt absolvenţi ai Institu
cepe în abataje". A organizat apoi con teva din măsurile luate care au con conveier verde pe tot timpul anului, După semnarea armistiţiului, oame telor dc învăţămînt superior şi ai
nii muncii din R.P.D. Coreeană, sub Naţionale a Republicii Populare Ro şcolilor tehnice superioare.
sfătuiri între noi, furnaliştiî, şi mine dus la înlăturarea lipsurilor. Ele s-au precum şi însilozarea a cel puţin cîte conducerea Partidului Muncii din Co
mâne şi-a exprimat sprijinul pentru
recşntele propuneri adresate de Adu
rii acestor exploatări. Tovarăşii noş soldat cu fapte demne de toată lauda. 10 tone furaje pentru fiecare vită mare. reea, au trecut .ţa munca de recon narea Populară Supremă a R.P.D.
tri mineri înţelegînd că de ei depinde In cursul lunilor mai, funie şi iulie Presa ne-a fost de mare ajutor şi ® % devenit o obişnuin strucţie, Ia dezvoltarea economiei na Coreene autorităţilor sud-coreeue, pro
ţă ca periodic cetăţenii ţionale şi la ridicarea nivelului de puneri care deschid calea rcglementă- Irigarea şi mecanizarea
şi munca noastră, s-au mobilizat în secţia şî-a depăşit plănui cu peste în ceea ce priveşte educarea lucrăto din comuna Răchitova, ra trai al poporului. Cu ajutorul Uniu
ionul Haţeg, să se Intil- nii Sovietice şi a! celorlalte ţări s o agriculturii
descoperirea şi folosirea rezervelor in 4.000 tone fontă, recuperînd astfel din rilor din gospodăria noastră. Urmînd nească cu deputaţii lor. ‘ rlî problemelor urgente de importan
Zalele trecute la o astfel
terne pentru a ne trimite minereu de rămînerea în urmă înregistrată pe tri exemplul fruntaşilor în producţie, ei de întîlnire a luat parte cialiste, poporul din partea de nord ţă naţională oare privesc ambele In prezent, suprafaţa irigată
tov. deputat regional Fran
calitate. Rezultatul acestui preţios spri mestrul I. se străduiesc ca zi de zi să obţină noi cise Pervain, din circum a , Coreei a obţinut succese de sea părţi ale Coreei. în R.P.D. Coreeană totalizează
scripţia electorală 20. A
jin dat de ziar, s-a văzut practic. Pe Cele relatate sînt doar cîteva exem şi importante realizări în producţie, reieşit că din cele 35 pro mă în înflorirea patriei sale. In pre La. marea sărbătoare a R.P.D. Co j 800.000 de tembo, de 7 ori mai
puneri făcute de alegători
z î ce trecea ne venea minereu tot mai ple, semnificative însă în ce priveşte deoarece numai astfel gospodăria va în campania electorală au ¦ zent oamenii muncii din R.P.D. Co recţie, poporul romîn urează poporului mare decît în anul 1944, cînd
fost rezolvate peste 20. reeană muncesc cu însufleţire pentru coreean noi succese în opera de con Coreea se afla sub dominaţia
bun. ajutorul pe care ni-1 dă presa com u putea livra statului tot mai multe pro a îndeplini cu succes prevederile pla colonialiştilor japonezi. Aproa
P. HATEGANU
Cu toate acestea, din cauza unor nistă, nouă furnaliştilor. duse şi Ia un preţ de cost scăzut, de nului septenai de dezvcfltare a eco struire a socialismului, în realizarea pe în toate satele republicii a
lipsuri interne, în lunile februarie şi IOAN ŞELARU venind o unitate tot mai rentabilă. nomiei naţionale. Succese deosebite au năzuinţelor sale sacre — reunifica- pătruns electricitatea.
martie, secţia noastră nu şi-a îndepli locţiitor al secretarului IOAN COROIU fost obţinute şi în agricultura, cultu rea ţării pe baze paşnice şi democra Pe seama lucrărilor de iriga
nit pianul. Şi de data aceasta, ziarul organizaţiei de bază de la secţia secretarul organizaţiei de bază ra şi ridicarea nivelului de trai al tice — şi în lupta pentru apărarea ţii, a electrificării şi mecaniză
rii agriculturii a crescut an de
ne.-a venit în ajutor. Analizînd situa I-a furnale a C.S.H. G.A.S. Galda de Jos
populaţiei. păcii în .Extremul Orient şi în lumea an producţia de cereale şi a
Contribuţie o Pe şantierul blocului In acelaşi fimp, R.P.D. Coreeană întreagă. culturilor tehnice.
In d re p fa r şi s îlm u ie n ! nr. 2 din Orăştie, a şan militează neabătut pentru transforma
h îndeplinirea Organele de presă din ţara noas cărui zi o sărbătorim astăzi constituie tierului T.R.C.H. nr. 4, lu rea armistiţiului din Coreea jntr-o
angajamentelor tră au acordat şi acordă un sprijin un îndreptar preţios în munca noas crează şi echipa de beto- pace trainică. Guvernul R.P.D. Coree
continuu activiştilor culturali în mun tră, contribuind din plin la obţinerea niste condusă de Fmlourniccaă; i ne a făcut nume-oase propuneri pri
ca pe care aceştia o desfăşoară, în Predescu. Printr-o
Pres^ centrală şt locală aduce o vind stabilirea de contacte si îmbu
lumina sarcinilor trasate de partid. In j de noi succese şi în domeniul muncii organizată, această echipă
contribuţie mereu sporită la m obiliza nătăţirea relaţiilor între cele două părţi
cuprinsul materialelor publicate, la ru culfural-educative. îşi depăşeşte lunar sarci
rea colectivelor dc mineri din Valea
brici şi în pagini speciale, ziarele şi nile de plan, dinei lucrări aie Coreei.
revistele ce apar pe plan central, re
Jiului în lupta pentru îndeplinirea an PETRE ARDEU de bună calitate. Cu totul alta este situaţia la sud
gional, raional etc, dezbat cele mai dîrectorui ®asei regionale
gajamentelor luate în întrecerea socia importante probleme ale muncii cul de paralela 38. Aici regimurile dicta
a creaţiei populare
listă- In urmă cu cîtva timp- bună N. TUDOR
3D 1 oară, uncie brigăzi de la mina noas- .0 Lucrările d.enrver/xi tinde- toriale instaurate de imperialiştii
.tor i m 1^ffiitre 'care cele conduse de Ghcor-
giiV Mich'icv, loan Roibu, Gheorghe tural-educative de masă, stimulind ac ----- 000@000 re a reţelei de alimentare americani fac să dpmueaşcă foametea,
Gucoş şi loan Jurca slăbiseră atenţia tivităţile în sprijinul producţiei, în- mizeria, şomajul. Vaită mîniei popu
ţaţă. de calitatea producţiei. Cărbunele drumînd desfăşurarea lor pe linia îm / CiMIHIErMMßTimnettlFICE cu apă a oraşului Orăştie lare care l-a alungat pe •sîngerosul
bogăţirii cunoştinţelor profesionale şi ....... ¦v'-T-av - -
trimis, de aceştia ia suprafaţă conţinea de cultură generală ale oamenilor sînt in plină desfăşurare. dictator Li Sîn Man, ca şi alte eve
mult şist, fapt ce avea repercusiuni asu Pină în prezent au fost e- nimente care au avut loc în ultimii
pra producţiei întregii mine. Ziarul re muncii, militează pentru creşterea con 16 A U G U S T 1962 xecutate săpăturile şanţu ani în Coreea de sud, au demon
gional „Drumul socialismului" şi zia tinuă a mişcării artistice de amatori,
rul „Steagul roşu" din Petroşani au combat operativ, cu tărie, lipsurile ce DEVA : Pompierul atomic — ci rilor. La aceste lucrări un strat puternica năzuinţă a populaţiei
luat atitudine împotriva acestei mani se mai manifestă în această direcţie. nematograful „Patria“ ; Pompierul a-
festări, -'ublicîrid mai mulfe materiale. O contribuţie preţioasă în munca de tcmic — cinematograful „grădina de ajutor neprecupeţit l-au din această parte a ţării de a scăpa
Articolele tratau cauzele care au dus educaţie a oamenilor o aduc şi revis vară“ ; HUNEDOARA : Austerlitz —
la starea de lucruri amintită şi arătau tele de specialitate „Gazeta literară", cinematograful „Victoria"; De la A- dat deputaţii Marin Be- de jugul dominaţiei-străine, de a dis
căile ce trebuiau urmate pentru înlă „Goniemporarml“, „Teatrul", etc. şi mai penini la Anzi — cinematograful
turarea ei. Aşa se face că lucrurile s-au ales „îndrumătorul cultural" care se „Stadion Corvinul" : SEBEŞ : Casa cherescu şi Anton Olaru pune liber de soarta sa. Incercîtid să
îndreptat, spre bucuria noastră. adresează maselor largi de muncitori surprizelor — cinematograful „ Progre
şi ţărani din întreprinderi şi de pe sul“ ; Socoteli greşite — cinematogra cane, mobilizină cetăţenii înăbuşe mişcarea de rezistenţă împo
Mai trebuie să adaug că Ia îm bu ogoare, generalizând metodele şi ex ful „M. Sadoveanu“ ; PETROŞANI:
nătăţirea calităţii producţiei noastre a perienţa dobîndite de activiştii culturali Scrisoare de la o recunoscută — cine circumscripţiilor lor, qu triva actualului regim de dictatură
contribuit mult susţinerea iniţiativei şi de ceilalţi oameni ai muncii pe tă- matograful „'Al. Sabia"; Albă ca ză
„N ici un vagonet de cărbune rebuiaf". rîmul muncii dc culturalizare. pada — cinematograful „7 Noiem executat săparea şanţuri militară fascistă, autorităţile sud-co-
Ea a avut un mare ecou în nodurile brie“ ; ALBA IULIA: Scrisoare de
minerilor, fiind îmbrăţişată de marea Ziarul „Drumul socialismului" organ lor pe întregul traseu, e- reene au dezlănţuit o sălbatică teroare
majoritate a brigăzilor din abataje. De conomisină circa 6.000 de antipopulară. Dar nici un fel de re
fapt, se poate spune, că ea a adus o
contribuţie preţioasă la reducerea ce- lei. presiuni nu pot îngenunchea poporul Muncile agricole în R.P.D. Coreeană.
care luptă pentru eliberarea sa de IN FOTO: Pe lanurile de culturi cerealiere ale cooperativei
J. LAZARESCU plină. agricole Cho Ok Hi din regiunea Baiciun.
¦— f x—i <— r i_V i— / . __i . .
nuşei cu 0,2— 1 procente, pe mină, faţă al Comitetului regional al P.M.R. şi al la o necunoscută — cinematograful Buletin m eteo ro lo g ic ’r ’r 'n r 'n n r 'n r *
de norma admisă. Sfatului popular regional cuprinde în ..Victoria"; Spectatori în ofsaid —
sfera largă a preocupărilor sale şi pro cinematograful „23 August“ ; ORĂŞ- PENTRU 24 ORE de. Vînt potrivit cu intensificări din Şcoala Profesională te Mecanici Agricoli
De asemenea a fost bine venită ini sectorul nord-vest şi nord.
ţiativa „Toate brigăzile Ia nivelul ce Vreme nestabilă cu cerul mai noros ‘1
ziua. Local se vor semnala descărcări PENTRU URMĂTOARELE
lor fruntaşe", pornită chiar de la mina blemele 'activităţii cuhural-educaiJive. TIE: Pompierul atomic — cinemato electrice, însoţite de ploaie. Tempera 3 ZILE
tura variabilă: ziua între 26 şi 31
noastră. Susţinerea ei în coloanele zia In coloanele Iui apar materiale despre graful „V. Roaită"; Torerro — cine grade, iar noaptea între 15 şi 20 gra Vreme în curs de răcire uşoară şi cu prospect de adm itere 1
relor, împărtăşirea Ia această rubrică munca desfăşurată la cluburi, cămine matograful „ Flacăra" ; Cazacii din cerul variabil.
a experienţei înaintate, criticarea lip culturale, case de cultură, biblioteci, Cnban — cinematograful „grădina dc 1
surilor, a făqut ca numărul brigăzilor săli de cultură etc. contribuind la creş vară“ ,- SJMERIA Arme şi porumbei 'l
rămase sub plan să scadă simţitor de
'i
la o lună Ia alta. terea nivelului activităţii cultural-edu — cinematograful „Ilie Pintilie"; •î
cative de masă. HAŢEG: intoarce-te — cinematogra
EM IL M URU ful „Popular"; BRAD: Cursa de 100 Şcoala profesională de mecanici agricoli din Alba lulia, cu i
şeful E. M. Petrila Presa comunistă din ţara noastră, a
UZINELE METALURGICE DIN C U G IR , o durată de trei ani, primeşte în anul I, pentru anul şcolar^
zWtl 1962—1963 absolvenţi ai şcolilor elementare de 7 ani, In vîrstă}
km. — cinematograful „St. roşie"; Í' j de 14—17 ani împliniţi la 15 septembrie 1962. 1
Presa, noasára — slujSfor EONEA : Bătălie în marş seria 1 şi I A N L IN T A i **. ^
H — cinematograful „Minerul";
¦A d m ite r e a în ş c o a lă s e f a c e c u e x a m e n . ]
TEIUS •' Chemarea mării de gheaţă —
credincios al iíitereselor cinematograful „V. Roaită"; ZLAT- íI ¦)
poporului muncitor NA : Romeo. Julieta şi întunericul —r
Ifinerea unui concurs penfru ocuparaa u r - ! E xam en u l de ad m ite re se va ţine 1
în tr e 1-10 s e p te m b r ie 196 2 şi c o n s tă ]
(Urmare din pag. l-a) producţiei agricole vegetale şi anima cinematograful „Muncitorul“ ; ILIA : mäfoareior posturi de maiştri : din u rm ă to a re le p ro b e : 1
le, pentru întărirea şi consolidarea Vizita preşedintelui — cinematograful
pe care o face presa noastră ajută la economico-organizatorică a unităţilor „Gh. Doja": APOLDUL DE SUS: — patru m a iş tri !prel-uerárs t — Sţmba romîoă : sens şi oral |
înlăturarea lipsurile şi neajunsurilor. agricole socialiste. Doctorul din Roihenow — cinemato
Ia îmbunătăţirea muncii din toate do graful „23 August". } prin ?aşchâere !i1 — matematica : scris şi ora!
meniile. Lărgindu-şi legăturile cu masele şi
consolidîndu-Ie, ziarul se sprijină în P ro d u c ă to rii ţ
Ziarul „Drumul socialismului“ , pvînd activitatea sa de zj cu zi pe un activ
drept exemplu „Scînteia” şi îndrumat larg de corespondenţi şi colaboratori. L C J .L SI MERSA i
fiind zi de zi de către Biroul Comite Avî.nd ajutorat corespondenţilor şi co
tului regional de partid, militează cu laboratorilor, ziarul reuşeşte să trateze III» 1IIIIIIHIHIESiifIIIIHIIIIIIimifiţlifIHHUMIIII — un post m aistru p re lu c ră ri SacaSdí înscrierile 'se fac zilnic între orele 8-1.4, de la data dc 15 au- 'i
înflăcărare pentru înfăptuirea sarci mai complet şi Cu mai multă operati <• gust pină la 1 septembrie 1962. la secretariatul şcolii din Alba l
nilor care stau în faţa Comitetului re vitate şi competentă problemele indus CONTRACTEAZĂ lulia Platoul Romanilor nr. 24, pe baza unei cereri însoţită de j
gional de partid şi a Sfatului popu triei şi agriculturii. — un post . m aistru mecanic auto Í următoarele acte :
lar regional. Călăuzindu-se după indi la preţuri avantajoase,
caţiile date de partid, ziarul desfăşoa Susţinînd iniţiativele valoroase ale cu acordarea de avan ţ Concursul va avea loc ia sediu! uzi- — Certificat de naştere — fip nou ]
ră o activitate permanentă pentru m o oamenilor muncii, răşpîndind metode $ne!or în ziua de 28 august 19Ó2. — Certificat de absolvire a 7 cíase 1
bilizarea oamenilor muncii din indus le înaintate de muncă, experienţa po suri şi furaje: 1
tria siderurgică, minieră, metalurgică, zitivă a colectivelor fruntaşe în înde {
Construcţii, forestieră, transporturi şi plinirea sarcinilor de plan şi a anga o LÂPÎE OE YA0Â j
alte ramuri ale industriei din regiune, jamentelor luate în întrecerea socia ® LAPTE DE OAIE şi
la obţinerea unor indici înalţi de uti listă, dezvăluind . cu curaj lipsurile şi ÎNTREPRINDEREA f o r e s t ie r a elementare 1
lizare a maşinilor şi agregatelor, pen deficienţele, ziarul îşi aduce o contri PRODUSE din fapte — Certificat medical
tru introducerea şi extinderea meto buţie importantă la înfăptuirea sarci de oaie O R Ă ŞTIE — Declarafie tip de stare materiaia. 1
delor şi a procedeelor tehnologice noi, nilor trasate de partid şi guvern. 1
pentru mărirea randamentelor. îmbu Adresaţi-vă o fic iilo r şi Str. Dr. P e tru G ro z a nr. 7 1
nătăţirea continuă a calităţii produse Sub conducerea partidului. presa p u n ctelor de colectare din 1
lor, micşorarea consumurilor specifice, noastră va obţine în viitor rezultate comune şi sate pentru în- a n g a je a z ă u rg e n t:
reducerea sistematică a preţului de şi mai bune în munca sa. căci nu este L cheieri de contracte, pre- i
cost. ridicarea calificării oamenilor cinste mai mare decît aceea de a con <j clari p rin a c h iz iţii şi pen- urs şofer pentru automacara
muncii, etc. In domeniul agriculturii, tribui eu toate forţele la vasta acti i
vitate creatoare pe care o desfăşoară i tru orice alte îa m u riri. „Steagul Roşu“
ziarul şi-a concentrat atenţia spre mo întregul popor pentru a da viaţă mă Cei admişi în şcoală vor primi gratuit masă, îmbrăcăminte. ]
reţului program de desăvârşire a con Informaţii suplimentare se primesc de la serviciul
bifearea colectiviştilor, a muncitori, strucţiei socialiste în patria noastră, personal-administrativ din cadrul întreprinderii. [ cărţi şi rechizite şcolare pe întreaga perioadă de şcolarizare. ]
program elaborat de Congresul al
lor din G.A.S. şi SALT., a specialiş IIM ea al P.M.R, La înscriere părinţii elevilor vor încheia un angajament cu ]
tilor din agricultură pentru sporirea unS.M.T. dinregiunea Hune doara, 1
f ']
j- Orice informaţii în plus se pot obţine de la secretariatul î
r şcolii din A(lbalulia, telefon 39. 1
l ;u ,J v J W U W , i
b JO u JU