Page 53 - 1962-08

Şa?. 2 T)RUMUL m Ó M L ISM U L U I KBH&aaajKJSraflHRnoniranin Nr. 2377
3«gasyagjg^ iHTOSZBE^^iîfraa-j^KWKWgggg^
BăîaiscEt-rji'rw*L. DsaaascoaxxaBffi«^

Perspective minunate

Ţăranii mai in vîrstă povestesc trachnrele S.M.T. a crescut dc la fifi
şi ari despre sărăcia care fusese un an la altul producţia medie la
odată în casele lor. De muncit ha. La grîu dc pildă, producţia
munceau din greu, dar rodul in­ medie Ic ha. a fost în acest an
tra în hambarul moşierului ce stă-
pinea întreg satul. Dar acei ani cu peste 700 kg. mai marc ca în
au rămas doar în amintire. Ac/ţm 1960. Producţii de peste 2.100 kg. sînt fi
la Rapolt viata oamenilor, a sa- fi
tului. a luat un cu totul alt curs. prevăzute st se obţină la porumb 6
Şi aici, anii regimului de demo­
craţie populară au adus schimbări O atenţie deosebită s-a acordat, «
radicale. Mari schimbări s-au pro­
dus mai ales după anul 1954 cînd mai ales şi detoritu condiţiilor e- i>
a luat fiinţă gospodăria agrico­ xistente, sectorului zootehnic. In s •*
lă colectivă „2.5 August''. Încă
din primele zile, colectiviştii prezent G.A.C. a'* un număr de ( fei
şi-au propus să facă din tînăra 354 bovine, din cerc 127 vaci de , i
lor gospodărie o unitate puternică,
care să le asigure un trai mai lapte. 297 porcine, din care 32
îmbelşugat, mai fericit.
scroafe fătătoare din rasa Marele
La început e drept au fost une­
le greutăţi. Gospodăria avea ca alb şi Landgras, 575 M, toate cu
avere doar 3 vaci, 4 cai şi 63
hectare teren arabil. In schimb oa­ lină semifină şi 1.000 p/uări. Pînă
menii erau inimoşi. To(i ca unul
au muncit cu tragere de inimă în prezent gospodăria « realizat
şi au făcut din gospodărie o uni­
tate puternică, cu largi perspecti­ din seclond zootehnic verAtun de
ve de dezvoltare.
peste 231.000 Ici.
Cifrele sînt în măsură să vor­
Azi m unca bească despre acest lucru. Ca ur- Acest sector va cunoaşte io ur­

ma-c a aplicării regulilor agroteh­ mătorii ani o si mai marc dez­

este « a l iiş«&as9ă nice şi a executării lucrărilor cu voltare. In anul 1965 este pretâ-

zut să se ajungă la un total d»

400 vaci dc lapte, 500 porci, 5.009

Subsolul regiunii Hunedoara este grese simţitoare şi pe linia uşurări păsări şi altele. Sînt obiective care
foarte bogat în minereuri. In trecut muncii minerilor. Majoritatea lucră­
aceste bogăţii erau jefuite fără mită. rilor sînt acum mecanizate. Astfel ui vor fi realizate cu siguranţă.
aducând venituri fabuloase pentru un abataje au fost introduse maşini dt
pumn de exploatatori. In anii de demo­ rambleat pneumatice de mare produc­ O dată cu înflorirea gospodăriei
craţie populară însă, prin grija partid tivitate iar încărcatul se face tot me­
dului şi guvernului, aceste bogăţii sînt canic prin dotarea minei cu maşini de Sra schimbai şi viata colectiviştilor
scoase ia ?.i în mod raiicnal şi valo fabricaţie sovietică şi poloneză. Şi în
rificate in scopul dezvoltării arrno ceea ce priveşte transportul minereu­ In fiecare au, ci obţin venituri lor
rimase a economici noastre naţionale. lui trebuie spus că el se face în pre­
La această operă contribuie şi colec­ zent, la orizontul de bază, cu locom o­ mai mari, care le asigură un tras
tivul exploatării miniere din Deva. tive electrice. De menţionat că acţiu­
nea de electrificare a transportului îmbelşugat.
Deşi tînăr, acest colectiv a obţinut continuă să se extindă în toate sec­
succese importante fapt pentru care a toarele exploatării. Silicoza, această ' IO AN OPROIU
şi fost declarat fruntaş pe ramură d<? boală care în trecut bîntuia printre
două ori. Pînă a se ajunge însă aici mineri, a rămas de domeniul trecutu­ contabil principal la G.A.C.
a fost nevoie de o muncă susţinută. lui. Pentru evitarea silicozei s-au luat
, Pentru început exploatarea minereului măsuri de extindere a perforajului Rapoltul Marc
se făcea în apropierea suprafeţii ceea umed.
ce nu permilea o îndeplinire ritmică a Trăim o viaţă demnă
planului. Trebuie spus că datorită dezvoltării
minei cît şi creşterii continue- a pro­ întreprinderea ,,Mar­ M ărfuri multe, de hună calitate Pentru cei care au cunoscut lor din Cristur este redată şi
Atunci pe baza indicaţiilor partidu­ ducţiei şi productivităţii muncii s-au îm ­ mura“ Simeria. cu ani in urmă Cristurul, acum de numărul mare de case con ­
lui s-a trecut la executarea unor lu­ bunătăţit mult şi condiţiile de viaţă Paralel cu alte ramuri de activitate reşul“, au fost deschise 17 noi unităţi satul le apare complet schim­ struite în ultimii ani. Numai din
crări de prospecţiuni care să permită ale minerilor. Pentru ei a fost con­ Podul rulant de la de­ o dezvoltare considerabilă a luat ps comerciale printre care bufetul „Tic- bat. Veniturile din ce in ce mai 1956 pînă acum s-au construit
extinderea minei şi folosirea celor mai struită o cantină modernă, o baie, iar raza oraşului Deva şi comerţul. Acest Tac“, magazinul de mezelarie, franze- bune realizate de ţăranii colec­ peste 60 de case noi.
noi procedee de extracţie. Numai aşa circa 300 dc familii de mineri au pri­ pozitul descoperit. lucru este cît se poate de iiresc. Pre­ lărie, magazinul cu autoservire, m aga­ tivişti le-au permis să.şi schim­
s-a ajuns ca producţia minei să mit în ultimii ani locuinţe în blocuri tenţiile cetăţenilor din oraşul nostru au zinul de, încălţăminte şi altele. Si la be modul de viaţă, să trăiască Deşi tînără, gospodăria colec­
crească de la un an la altul ajuu- Acestea sînt lucruri pe care minerii presciit. La fîtîtiul' lor unităţile co- Simeria s-a - făcut un pas înainte pe mai bine, să ducă o viaţă demnă. tivă a crescut cu mult. Dacă iu
gînd în prezent să fie de 13.S3 ori le preţuiesc, ele fiind rodul muncii lor flîefcîale s-aîY*străduit' s f pună la dis­ linia dezvoltării- activităţii comerciale anul 1960, cînd a luat fiinţă,
mai mare faţă de anul 1952. Tot în poziţia cumpărătorilor un bogat sorti­ Aici s-a deschis o grădină de vară, Cu sprijinul statului nostru şi gospodăria avea un fond de-
această perioadă productivitatea muu- entuziaste, neobosite. Datorită muncii ment de mărfuri industriale şi alimen­ un magazin industrial şi o librărie cu contribuţia întregului sat, bază de 94.925 lei, astăzi acesta
cii a crescut de 2,32 ori, iar cîştigu! tare. Un exemplu este concludent. Ii , Iu etapa a doua a construcţiilor dii s-au înfăptuit lucruri la care a ajuns la 450.691 lei. Gospodă­
mediu pe cap dc salariat a ajuns si întregului colectiv, numai în primul primul semestru al anului acesta au Deva se vor mai deschide alte 11 uni­ ţăranii de aici năzuiau de mulţi ria are un puternic sector zoo­
crească de 3,3 ori. fost desfăcute cu 26 la sută mai tăţi, iar la Simeria încă trei. ani. Aşa de pildă, în plin cen­ tehnic cu 188 bovine din care
semestru al acestui an s-a extras de multe mărfuri faţă de aceeaşi perioadă trul satului a fost construit un 62 vaci de lapte, 91 porcine, din
Dezvoltarea minei a fost un procet a anului trecut. Toate aceste măsuri ca şi creşterea
2,6 ori mai mult minereu decît în gradului de conştiinţă al lucrătoriloi frumos cămin cultural. El are care 19 scroafe, 357 oi şi 460
continuu. Un rol important în extra O atenţie deosebită a fost acordaţi din comerţ, aprovizionarea ritmică cu o sală de spectacole cu 300 de
aceeaşi perioadă a anului trecut. însu­ deschiderii de noi unităţi. Vreau si produse în sortimente bogate, vor duca păsări. Mult a crescut şi produc­
gerca de cantităţi sporite de minereu amintesc în special magazinele de la la rezultate si mai bune pe linia sa­ locuri, unde în afara altor ma
fleţit de hotărîrile Congresului at parterul noilor blocuri din Deva, cele tisfacerii depline a cerinţelor oameni nifestări cultural-artistice, zil­ ţia la ha. Producţia medie la ha.-
î-a avut săparea galeriei de coasti lor muncii de pc raza oraşului regio­ nic rulează filme, Pînă în anul
tll-lea al partidului, colectivul exploa­ din Simeria, magazinul din Crîstur şi nal Deva. a depăşit la grîu 1.900 kg.
„D ecebal“ . D c asemenea, în ultimul 1958 în satul Cristur nu a exis­
tării miniere din Deva continuă să- altele. Amintesc dc asemenea că 1» ROMULUS TIMAR cesta este rodul muncii înfrăţită
timp s-a pus în funcţiune o nouă vicepreşedinte al sfatului populai tat curent electric. Acum lumi­
muncească neobosit pentru a scoate la Deva a fost construit restaurantul a colectiviştilor rornini şi ma­
staţie de compresoare şi s-a deschis „ziuă“ cantităţi tot mai sporite de. mi­ al oraşului Deva na electrică a pătruns în toate ghiari.
nereu, la un preţ dc cost scăzut, dc „Perla Cetăţii“, Grădina de vară „M u­
un alt orizont pentru pregătirea uno> casele. Tot în anii regimului de Alta-i azi şi viaţa culturală în
bună calitate. democraţie populară s-a radio-
noi rezerve dc minereu. sat. Biblioteca comunală are
Ing. ALEXANDRU HORVATH ficat întregul sat. Astăzi apara­
In ultimii ani aici s-au făcut pro şeful E.M. Deva tele de radio sau difuzorul îl peste 7.300 volume, iar form a­

Întinereşte oraşulsSOOOOOOOÔOOOO ooooooooooooo găseşti în fiecare casă. Numă­ ţiile artistice (cor, orchestră de

o <5 rul abonaţilor radio şi ai staţiei muzică populară, echipa de dan­
o
o de radioficare a ajuns la 617. suri) în care activează tineri ro-
o
August 1962. Unul din nu­ tal de 192 apartamente au principale artere ale oraşului, o Anul acesta în satul Cristur mini şi maghiari prezintă spec­
s-a terminat construcţia unui
meroasele grupuri de turişti intrat în finisaj şi care peste zeci de străzi asfaltate şi cile magazin universal. Printre măr­ tacole apreciate.

care ne vizita oraşul a ur­ citva timp îşi vor primi loca­ altele. furile ce se vînd aici găseşti Toate acestea sint lifcruri. cR
aparate de radio, maşini de spă­
se poate de convingătoare. Ele
lat rufe, biciclete şi altele.
sînt rodul aplicării în viaţă a
Dar viaţa nouă a colectivişti­
politicii partidului nostru.

IOAN HORVATH
preşedintele comitetului executiv

al sfatului popular comunal
Gristur

cat dealul Cetăţii. De aci pri­ tarii. Curiozitatea de a cunoaşte mi

virile lor cuprindeau întregul Dar, ptnsajul noului cvartal şi părerea altora despre mun­

oraş, cercetau în amănunt de locuinţe „23 August“ este ca noastră, a constructorilor,

noul piesaj devean. Fără să completat de palatul poştelor, m-a făcut să însoţesc zilele

vrei, în asemenea ocazii pri­ una din cele mai impunătoa­ trecute un grup de titrişti pi­

virea stăruie mai mult asu­ re clădiri din oraşul Deva, uă seara ttrziu cînd oraşul era

pra noului peisaj, a noului care a intrat in faza de fini­ scăldat in lumină. Ultimul po­

cvartal de blocuri. Şi Ungă saj. In curind aici va începe pas ai zilei a fost făcut în

blocul cu flori în ferestre instalarea aparatajuliii modern faţa machetei noului centru al

vezi macaralele cum înalţă care va asigura o buna\ de­ oraşului. In bună parte aceas­

alte blocuri şi mai frumoase, servire a populaţiei. Vizitină ta s-c. realizat. In machetă se

mai spaţioase. Se construieş­ străzile Aurel Vlaicu şi Karl vede viitorul oraşului. Numai C \\ IF m \ F S !I IF r Y E

te mereu. Astăzi în oraşul De­ Marx, Progresului şi Emines- în anul 1963 alte 385 de apar­

va noul îţi apare pretutindeni. cu, peste tot te întîmpină tamente vor fi construite. Ele o Pentru şcolarizarea copiilor oa­ elevi. De menţionat că începînd cu noul
menilor muncii din raza oraşului re­ an şcolar şi Şcoala pedagogică din
Iată noul hotel, cu ,17 de noul. Şi străzile amintite au vor deveni prin numea harni­ gional Deva funcţionează în prezent un oraşul Deva va funcţiona tot ca şcoa­
număr de 24 de şcoli de cîte 8 şi pa­ lă medie.
® camere, una din primele con- fost împodobite în ultimul că a constructorilor aparta­ tru ani, care în acest an au fost frec­
ventate de 1.9G4 elevi. » Şcolile de toate gradele din raza
g strucţii, unde confortul îşi timp cu noi blocuri de locuin­ mente confortabile pentru oa­ oraşului regional Deva sînt deservite
® Şi învăţămîntul mediu se dezvoltă de un număr de 323 cadre didactice
o spune din plin cuvîntul. Apoi, ţe care însumează alte 493 de menii mneii. A fost o zi de continuu. In prezent în oraşele Sime­ din care 201 profesori, 83 învăţători şi
ria şi Deva funcţionează 2 şcoli me­ 39 educatoare.
g noul cvartal „23 August“ cu apartamente. Sînt lucruri care neuitat pentru grupul de tu­ dii cu 2.900 elevi. De asemenea, la
Simeria funcţionează o Şcoală medie o In ultimii ani în oraşul Deva a
o cele 317 apartamente in blocuri demonstrează că oraşul a în­ rişti. De aceea, la despărţire serală cu 269 elevi, majoritatea mun­ luat fiinţă o şcoală sportivă, o şcoa­
citori la atelierele C.F.R. din locali­ lă de muzică şi o casă a pionierilor.
g date deja in folosinţă impre- tinerit. Intr-adevăr, intr-un ei ou ţinut să ne spună: „A - tate, iar pe lîngă Şcoala medie „De­ Toate aceste instituţii au drept scop
g sionează prin linia modernă timp relativ scurt, de numai veţi un oraş frumos, un oraş cebal“ din Deva o secţie serală cu 453 pregătirea multilaterală a copiilor de
patru ani, în oraşul Deva au care întinereşte mereu prin vîrstă şcolară.
o Şi coloritul viu. La parterul a- fost construite peste 1.000 de munca oamenilor, spre binele
g cestor blocuri. în aceeaşi no- apartamente. La acestea se I. MARCU
o tă, un ansamblu de unităţi corespondent

o comerciale bine aprovizionate, mai adaugă noua sală a ci- lor“ .

$ te îmbie să le vizitezi şi să-ţi nematografului „Patria“ , sta­ IOAN UIVÂRI

o procuri cele trebuincioase. A- dionul, introducerea ilumina­ zidar, şef de echipă

% lături, alte blocuri cu un to- tului fluorescent pe cele mal pe şantierul T.R.C.H. Deva -Colectiviştii de la G.A.C. ,,D rumul socialismului“ din Deva

O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C ISOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO dispun, de un puternic sector zo otehnîe. Pentihi a adăposti ani­
malele au fost construite 6 graj duri cu o capacitate de 390 ca­
pete.

SN FOTOGRAFIE: Unul din noile grajduri.

» •••••«

S te a g u ri p u rp u rii.

In anii regimului democrat- gionala C.F.R, Timişoara sau tor oameni de eforturile pe care
popular industria regiunii noas­ chiar pe ţară. Depoul de loco­
tre a luat o mare amploare. motive a cucerit în anul trecut le depuneau.
Combinatul siderurgic Hune­ locul II pe ţară şi două diplome
doara. minele Văii Jiului, Uzi­ de fruntaş pe regionala C.F.R. Condiţiile bune de muncă, ela­
na „Victoria“ Călan, iată nu- Timişoara, staţia călători Si­
mai cîteva centre industriale meria a primit steagul de frun­ nul oamenilor, au permis ca de.
care au cunoscut o dezvoltare taşă pe regională in trimestrul
considerabilă. De la Hunedoara, IV al anului trecut şi in trimes­ poul de locomotive, staţiile Si­
Călan sau Valea IJiului trec zil­ trul I al anului curent. In ul­
nic sute de vagoane cu lami­ timii ani au primit steaguri de meria călători şi triaj, revizia
nate, cărbune sau alte mate­ fruntaşi staţia C.F.R. Simeria-
riale care se îndreaptă spre triaj (unul de fruntaş pe ţară de vagoane şi celelalte unităţi
toate colţurile ţării. D cto’ ită a- şi 5 de fruntaş pe regională),
cestui fapt traficul in comple­ spitalul şi alte unităţi. Colecti­ ale complexului C.F.R. Simen a
xul nostru a crescut mult. vele amintite păstrează cu deo­
sebită mîndrie steagurile cuce­ să-şi depăşească sarcinile 3' ’ o
Ceferiştii de la complexul Si­ rite şi luptă să se menţină tot
meria sînt însă mîndri că-şi fruntaşe. plan pe primul semestru al anu­
aduc şi ei o parte din contribu­
ţie la traducerea în viifţă a Trebuie să arăt de asemenea lui cit şi în luna iulie. De ase­
sarcinilor puse de partid in faţa că complexul C.F.R. Simeria s-a
acestor unităţi industriale. De dezvoltat mult în anii regimului menea ele au obţinut o produc­
aceea au depus şi depun efor­ democrat-popular. Amintesc nu­
turi susţinute pentru asigura­ mai faptul că in anul 1960 a tivitate sporită precum şi im ­
rea unui transport la timp şi de fost dată în exploatare secţia de
calitate a oamenilor şi materia­ centralizare şi telecomandă în­ portante economii. Amintesc că
lelor. Dovadă a hărniciei cefe­ zestrată cu aparataj modern.
riştilor sînt aprecierile făcute, Cu ajutorul secţiei C.T. 4, com ­ numai depoul de locomotive a
locurile ocupate in întrecerea plet automatizată, se asigură
socialistă din cadrul regionalei manevrarea unui macaz in 1-3 transportat in anul acesta
C.F.R, Nu există unitate din secunde în condiţii de siguran­
550.000 tone mărfuri in suprato-
complex care să nu fi primit ţă perfectă. Aceasta înseamnă
naj. Toate unităţile şi-au depăşit
drept recompensă de-a lungul un mare avantaj în bunul mers
sarcinile, dar în mod deosebit
anilor steagul de fruntaş pe re­ al circulaţiei şi în scutirea mul-
merită laude depoul de locom o­

tive, staţiile călători Simeria şl

Simeria-triaj precum şi revizia

de vagoane.

Desigur că exemple de felul

cum s-a dezvoltat complexul

nostru, despre munca oamenilor

se pot da multe. Important de

amintit este faptul că în fru n ­

tea tuturor acţiunilor au fo cî

comuniştii, cei care au antreu-"

întregul colectiv la o b ţ in e r i r.

unor succese cu care ne mîn-

driffl. VASILE GRAMA

VEDERE DIN DEVA secretar al comitetului dc partid

pe nod G.F.R. Simeria