Page 54 - 1962-08

Nr. 23 ’7
tW8CT«TOBhsbsxsbbsg
Fresa ilutar însemnat
în fiecare dimineaţă
pe şantier
In fiecare dimineaţă printre primii
oameni care ne vizitează pe şantier
este şi difuzorul voluntar. Din tolba
lui încurcată cu noulă(i, ziarele nu
lipsesc niciodată. Ele sint aşteptate
de către noi cu interes.
In brigada pe care o conduc, toţi
cei 85 de constructori sint abonaţi
la diferite publicaţii. Citind presa,
constructorii noştri au mereu de în­
văţat. ceva bun, folositor. Am văzut
că prin intermediul presei se extind
metodele noi de muncă, se generali­
zează experienţa pozitivă. Citind în
ziarul „Scinteia“ şi în alte publicaţii
despre munca altor constructori din
!ară, am învăţat cum să ne organi­
zăm şi mai bine munca pentru a rea­
liza construcţii ieftine, bune şi in­
tr-un timp cil mai scurt. Prin inter­
mediul ziarului „Scinteia“ de pildă,
am aflat cum pe şantierele din Baia
Mare o singură brigadă de zidari poa­
le lucra şi în două schimburi. Consi-
derind că este o metodă bună, ne-am
însuşit-o. In prezent, brigada pe care
o conduc lucrează în două schimburi,
ceea ce asigură o folosire judicioasă
a forţelor din brigadă. Rezultatele li­
nei asemenea metode nu aii întîrziat
să se arate. Numai la blocul 5 lu­
crările vor fi terminate cu o lună mai
devreme fată de grafic.
Presa ne-a ajutat şi în alte direc­
ţii. Prin diferite articole ne-a. învă­
ţat cum să folosim cu mai multă
eficientă utilajele, cum să gospodă­
rim materialele şi mai ales cum să
ne organizăm munca. Din presă aflăm
mereu veşti cu privire la condiţiile
noi de viată ale oamenilor muncii.
Sint lucruri care ne umplu inimile
de bucurie, Ic citim cu atenţie şi ne
mobilizează în munca ce o desfăşu­
răm.
IOAN BOŞITORU
zidar — ţjcl dc brigadă
şantierul T.R.Q .Ij.— Deva
Tribună a met©del©r maihfafe
Ani dc-a nudul S.M.T. din Miercu­
rea, raionul Sebeş, s-a siluat printre
staţiunile fruntaşe din regiunea noas-
Ira in ceea.ee priveşte îndeplinirea sar­
cinilor de producţie şi reducerea preţu­
lui de cost. La realizarea succeselor.
<i ibîndite cea mai de preţ contribuţie
au adus-o harnicii noştri mecanizatori
care, prin munca plină de abnegaţie
desfăşurată au făcut ca planul de pro­
ducţie al S.M.T. sâ fie permanent rea­
lizat si depăşit.
De un real folos în activitatea noas­
tră de producţie nc-a fost şi presa.
Prin intermediul ei am putut, să ne în­
suşim şi să aplicăm în practică o
‘" ’ ţcâ'rbă' db procedee noi, de metode, de
¦''îilifiâfiVfci'valoroase care, traduse în
viaţă au dus în final ia sporirea pro­
ductivităţii muncii, la reducerea pre­
ţului de cost şi la îmbunătăţirea ca­
lităţii lucrărilor.
Iată şi un exemplu în această pri­
vinţă. Gu cîteva luni în urmă, într-unul
din numerele sale, ziarul „Drumul so­
cialismului“ a popularizat o metodă
aplicată la S.M.T. Alba. Este vorba
despre dispozitivul montat la cultiva­
torul G.P.U.— 4,2, cu ajutorul căruia se
poate aplica praşila totală la culturile
prăsitoare.
Studiind materialul apărut am ajuns
la concluzia că şi noi putem să, apli­
căm această metodă. Ga urmare, la
un număr apreciabil de cultivatoare
am aplicat această metodă, iar rezul­
tatul a fost bun; productivitatea muncii
a crescut cu 40— 45 la sută. Tot prin
intermediul presei am luat cunoştinţă
de o altă inovaţie aplicată la S.M.T.-
nrile din regiunea Bucureşti: „B ancu­
rile de probă pentru instalaţia hidrau­
lică“ . Acum ea se aplică şi la noi
dînd rezultate remarcabile. Şi aseme­
D n acîim îaîea de cercetare ştiinţifică a Stafiunii experiméntale horticole Gaoaejiiu (HI)
Combaterea bolilor şi dăunătorilor
Sarcina principală a laboratorului
dc protecţia plantelor este de a ela­
bora metode eficiente de combatere
a principalelor boli şi dăunători ai
plantelor agricole în general şi a
plantelor horti-viticole în specia!.
Anul acesta s-a întocmit starea fito-
sanitară pe întreaga zonă dc deser­
vire a staţiunii, stabilindu-se bolile
i şi dăunătorii existenţi la plantele cul­
tivate, momentul apariţiei, frecvenţa
şi intensitatea atacului. S-au indenti-
fieat în total 76 dăunători şi 129
boli dintre care un număr de 58 dău­
nători şi 80 boli în sectorul horticol.
Din aceştia s-nu dovedit a ti loarte
păgubitori următorii :
—¦ în pomicultură : păduchele din
San-Josc, viermele merelor, viermele
prunelor, gărgăriţa florilor dc măr,
viespea neagră a prunelor, omida pă­
roasă a dudului, rapănul merelor şi
perelor, făinafea mărului, putregaiul
fructelor, pătarea roşie a frunzelor dc
prun şi deformarea frunzelor de pier­
sic.
— în legumicultura : gîndacul din
Colorado, buba verzei, gărgăriţa ma­
zurii, musca verzei, mana la ceapă,
mana la cartof şi virozele tomatelor.
— în viticultură: einosa viţei, greie­
rele de cîmp, mana la viţă, făinarea
viţei şi putregaiul cenuşiu.
Iucepînd din anul 195S, în cadrul
Staţiunii experimentale horticole Geoa-
giu funcţionează o staţie dc averti­
zare a aplicării tratamentelor princi­
palelor boii şi dăunători ai plantelor
horticole.
Stabilirea momentului optim de a-
plicarc a tratamentului se face urmă­
rind în laborator şi în cîmp biologia
parazitului şi corelînd-o cu fonologia
Iniţiativele larg popularizate
In activitatea noastră de zi cu zi,
un ajutor preţios l-ara primit din par­
tea organelor de presă. Atît presa cen­
trală, cea regională cit şi cea locală,
a publicai articole din experienţa c o ­
lectivelor de muncitori din alte între­
prinderi. Acestea ne-au călăuzit şi pe
noi in obţinerea de rezultate cît mai
bune.
Analiztnd anumite aspecte din mun­
ca colectivelor noastre din uzină, pre­
sa ne-a ajutat să lichidăm la timp
unele lipsuri care mai existau în anu­
mite sectoare de activitate. In cursul
anului trecut, ziarul „Scinteia“ a pu­
blicat într-unul din numerele sale
un material intitulat „Radiatoare sub
lupă“. In acest articol a fost critica­
tă calitatea slabă a radiatoarelor ce
se fac la turnătoria veche. După apa­
riţia articolului, comuniştii din uzină
an analizat situaţia radiatoarelor şi
au hotărît constituirea unei brigăzi
speciale care să studidze procesul teh­
nologic pe fiecare fază de operaţie
şi să ia măsurile cele mai potrivite,
pentru remedierea lispurilor constata­
te. Comitetul de partid a luat măsuri
de întărirea controlului de partid în
secţie, rccomandînd în posturile cheie
pe cei mai buni comunişti. Aceste mă­
suri au avut eficacitate. Calitatea ra­
diatoarelor îmbunătăţindu-se de la o
zi Ia alta. Astăzi, colectivul secţiei
ramătoria veche se mîndreşte cu fap­
tul că rebutul la radiatoare a scăzut
mult sub cifra admisă, livrînd benefi­
ciarilor numai radiatoare de bună ca­
litate.
In coloanele ziarelor „Drumul so­
cialismului“ şl „Uzina noastră“ , , au
apărut materiale în legătură cu du­
rabilitatea lingotierelor produse de
noi pentru oţelăriile Hunedoarei şi Re-
şijei. In urma acestor semnale critice,
colectivul nostru s-a mobilizat mai
mult, acordînd o atenţie mai "mare ca­
lităţii lingotierelor. Drept rezultat, în
primele- \7 luni ale anului, rebutul a
fost redus aici la 3,04 la sută faţă
de 3,25 la sută cît este admis.
nea exemple s ar putea da încă multe.
Dar presa nu ne-a ajutat numai în;
activitatea de producţie, ci şi : în
munca de- creştere şi educare a me­
canizatorilor noştri. Prin numeroase
articole apărute atît în presa centrală
cîi şi in cea regională au fost scoase în
evidenţă metodele bune folosite în unele
întreprinderi ca U.V. Gălan, G.S. Hu­
nedoara, fabrica „Sebeşul“ Sebeş, S.M.T.
Alba etc. pentru educarea oamenilor,
a membrilor şi a candidaţilor de
partid. Am însuşit şi noi aceste me­
tode şi le-am aplicat în practică. Pe­
riodic, în faţa mecanizatorilor, din ini­
ţiativa biroului organizaţiei de bază
au fost prezentate expuneri pe teme
c a : „Despre înaltul titlu dc membru al
partidului“ , „Despre drepturile şi trida-
ioririie membrilor şi .candidaţilor de
partid“ , „Gum trebuie să ne com por­
tăm în .muncă şi în societate“ etc. Toa­
te acestea au făcut ca din rîndurile
mecanizatorilor noştri să creştem ca­
dre bine pregătite, cu un înalt nivel
de conştiinţă, iar dintre cei mai. buni
sa primim un număr înseninat de can­
didaţi şi membri de partid.
Acordînd o înaltă apreciere presei,
cu ajutorul căreia partidul propagă în
masele largi de oameni ai muncii cu-
vîntul său, atît organizaţia de partid
cît şi conducerea S.M.T.-ului au reco­
mandat şi urmăresc ca toţi. mecaniza­
torii noştri s-o studieze, să însuşească
şi să aplice tot ceea ce este bun şi fo­
lositor din materialele publicate, să ţ Realizatorii filmului, prin su-
lupte cu consecvenţă pentru înlătura­ [_ biectul care-l aduce pe ecran, sa-
rea lipsurilor semnalate.
AVRAM VARTOLOMEU
secretarul organizaţiei de bază C rare a cetăţenilor împotriva ban-
CORNEL POPESCU
directorul S.M.T. din Miercurea f f -J .— — / < ! v- 1 v—/ i— t \
plantei gazdă şi condiţiile climatice
din perioada respectivă.
La staţiunea noastră s-au' stabilit
elementele de prognoză şi avertizare
şi s-au lansat buletine de avertizarea
tratamentelor în toată zona de deser­
vire, indieîndu-se momentul optim
pentru tratament, produsul cu efica­
citatea cea mai bună şi doza de fo ­
losire pentru gărgăriţa florilor dc
măr, viespea neagră a prunelor, vier­
mele merelor, viermele prunelor, pă­
duchele din San-Jose, gîndacul din
Colorado, rapănul mărului, rapănul
părului. In acest fel s-au putut face
tratamente pe baze ştiinţifice, .ridicin-
du-se eficacitatea lor şi evitîndu-se
tratamentele inutile.
Viermele merelor este întîlnit frec­
vent în toate centrele pom icole din
regiunea Hunedoara şi produce pa­
gube care ajung în unii ani pînă la
80 la sută din recoltă, in regiunile
de coline şi dealuri, dăunătorul are
două generaţii pe an. Biologia dău­
nătorului nu este în strînsă legătură
cu fenología mărului şi astfel, com ­
baterea nu se poate face ţinînd seama
numai de clementul fonologie.
In raport dc aceste elemente, pre­
cum şi de frecvenţa atacului în zona
respectivă, viermele merelor -poate fi
combătut cu 2-6 tratamente conform
următoarelor scheme dc tratament:
— în regiunile deluroase se apli­
că doua tratameute pentru generaţia
I-a şi 2-3 tratamente pentru geuera-
tia Il-a. In regiunile dealurilor înalte
sc aplică două tratamente pentru
generaţia I-a. In aplicarea acestor
tratamente sc ţine seama de preco­
citatea soiurilor.
Stropirile sc fac cu produsele De-
m a ca noastră întrecerea artiştilor amatori
de la Hunedoara
Un preţios ajutor I-a constituit în
munca noastră consfătuirea organiza­
tă de redacţia ziarului „Drumul so­
cialismului“ între furtialişfii din Gălan
şi cei din Hunedoara la care au parti­
cipat şi minerii din Ghelar şi Teliuc.
Consfătuirea a prilejuit un valoros
schimb de experienţă pentru creşterea
producţiei de fontă şi îmbunătăţirea
continuă a calităţii acesteia.
Popularizând în coloanele sale succe­
sele obţinute de muncitori, ingineri
şi tehnicieni, presa de partid a entu­
ziasmat şi mai mult oamenii muncii,
entuziasm în care s-au născut iniţia­
tive noi. Un exemplu în această pri­
vinţă îl constituie şi iniţiativa furna-
liştilor noştri: „Să realizăm în anul
1962 indicii de utilizare prevăzuţi
pentru 1965“ . Rezultatele bune obţinu­
te s-au soldat cu însemnate cantităţi de
fontă de bună calitate şi cu economii
la preţul de cost pe întreaga uzină în
valoare de 1.450.000 lei.
Legătura mai strînsă dintre uzină
şi redacţiile ziarelor a fost realizată
şi prin numărul mare de informaţii
şi articole pe diferite teme pe care
muncitorii noştri le-au trimis pentru
publicare. Ele oglindeau succesele ob­
ţinute, metodele şi procedeele noi de
muncă aplicate în procesul de produc­
ţie etc. Toate aceste lucruri au făcut
ca presa de partid să fie mult citită
şi îndrăgită de oamenii muncii.
IOAN POPA
secretar al Comitetului de partid aplauze. Atît „Bătuta“ , dansul
uzina „Victoria“ Gălan
Pe ecran: „POMPIERUL ATOMIC
(. Intre 15 şi 19 august a.c., la
l cinematografele din oraşul Deva
t rulează savuroasa comedie „Pom-
ţ- pierul atomic“ (II Bombero alo-
.r mico). o producţie a studiourilor
[¦' dc filme mexicane. Filmul este o
ţ suită de situaţii neprevăzute, pline
( de haz şi fantezie, în care ga-
L gurile excelează, protagonistul prin-
f, cipal fiind celebrul comic jmexi-
L can Mario Moreno, în rolul ne-
L înfricalului Cantinflas.
( tirizează modul de producţie capi-
L talist, în care organele de apă-
L ditilor de tot felul sint doar cu
tox 25 în concentraţie de 0,6 la sută
în alternanţă cu ' Ecatox 20 în con­
centraţie dc 0,2 la sută.
O dată cu tratamentele pentru com­
baterea viermelui merelor se pot a-
plica şi tratamente contra bolilor. In
acest scop se Hac zemuri mixte cu
D ctox 25 în concentraţie de 0,6 la
sută cu zeamă bordeleză 0,5 la sută
pentru vierme şi rapăn sau D etox 25
in concentraţie de 0,6 la sută cu sulf
muiabil 0,4 5a sută pentru vierme şi
făinarc.
In ultimul timp în plantaţiile p o­
micole diu regiunea Hunedoara s-au
semnalat atacuri ale păianjenilor ro ­
şii. Cercetările făcute în perioada
195S-196! asupra dezvoltării păianje­
nilor r*jşii în livezile de prun în di­
ferite condiţii dc tratament antipara-
zitar au arătat că actuala schemă de
combatere a principalilor dăunători
din plantaţiile pomicole în care pro­
dusele clorodcrivate sc folosesc pe
«cară tot mai largă contribuie la
înmulţirea în masă a păianjenilor ro­
şii. Pentru a preveni acest fenomen
îc recomandă alternanţa produselor
(itofarmaceuticc în acţiunea de com ­
batere a dăunătorilor pomilor.
Tratamentele de iam a cu produse­
le: ulei horticol, Sclinon sau zeamă
sulfocalcică au oarecare eficacitate a-
sitpra onăior de păianjen.
Tratamentele dc primăvară împo­
triva gărgăriţei florilor de măr şi a
viespei negre a prunului, dacă se
fac cu produse cloroderivate (DDT,
H CH etc.), stimulează înmulţirea pă­
ianjenilor roşii. Dacă la aceste pro­
duse se adaugă şi lin produs acari-
cid, tratamentele au eficacitate bună
şi asupra păianjenilor.
DRUMTTl 'SO'CTWJSmJim
roaroa
(Urmare din pag. l-a)
strumentişti de valoare care au
ridicat nivelul general al spec­
tacolului.
O caracteristică, a brigăzilor
artistice participante la festl
val a fost elementul concret,
atitudinea combativă faţă de
lipsuri, in mod deosebit au
plăcut brigăzile artistice de agi­
taţie de la Cugir, Gălan şi Geoa-
glu care au tratat teme majore
lntr-0 formă artistică bine a-
leasă.
Socotim că faţă de posibilită­
ţile pe care le are, Gasa de cul­
tură din Hunedoara s-a prezen­
tat la festival sub nivelul aştep­
tărilor. Singura formaţie care a
apărut pe scenă a fost orchestra
de mandoline. Dar nici aceasta
nu a făcut faţă cerinţelor. Atît
repertoriul, interpretarea, cît şi
componenţa orchestranţilor a
lăsat de dorit. Oare casa de
cultură din Hunedoara este
mulţumită că o mare parte din
componenţii orchestrei au for-
mat-o pionierii, cînd In între­
prinderile oraşului se găsesc
atîţia muncitori dornici să ac­
tiveze într-o astfel de formaţie ?
Echipele de dansuri prezen­
tate la festival, în general au
fost bine pregătite. O menţiu­
ne merită în acest sens echipa
de dansuri a combinatului si­
derurgic care a cules ropote de
ou temă „Moment de odihnă“
numele. Politia capitalistă este un
organ care de multe ori face jo­
cul tâlharilor. Prin situaţiile în
care este pus eroul principal Can-
tinflas, spectatorii pot să-şi dea
seama de acest adevăr, rîzînd cu
poftă de ironiile la care sint în
permanentă supuşi poliţiştii.
Scenariul filmului aparţine chiar
interpretului principal: Mario Mo­
reno. Regia este semnată de Mi­
guel M. Dolgado, secondată fiind
de un fond muzical adecvai, rea­
lizat de Râul Lavista.
Intre interpreţii principali ai fil­
mului în afară de Mano Moreno
mtîlnim pe Roberto Soto, Elisa
Quintanilla etc.
Cele mai bune rezultate pentru
combaterea păianjenilor s-au dovedit
a fi Gebetox în doză dc 0,1 la sută,.
Phenkaptan 20 ES în doză dc 0,1 la
sută şi mai puţin zeama sulfocalcică
şi sulful muiabil.
Rapănul părului este produs de o
ciupercă care este întîlnită frecvent în
toate centrele pomicole din regiunea
Hunedoara. Biologia ciupercii Endos-
tigme pirina este diferită dc biologia
ciupercii Endostigmc inacvalis, care
produce rapănul la măr. Infecţiile cu
această ciupercă sc pot face, atît prin
ascosporii, ca re . iernează în frunze,
cît şi prin conidii, care iernează pe
ramuri, iar durata perioadei dc proiec­
tare a ascosporilor şi a perioadei dc
incubaţie diferă mult.
Stabilirea momentului optim pentru
combaterea acestei boli se poate face
numai pe baza studiului biologici ciu­
percii în corelaţie cu fenologia p o­
mului şi condiţiile climatice.
Combaterea bolii se poate face în
condiţii bune cu zeamă bordeleză
în concentraţie dc 0,5 la sută apli­
cată la avertizare.
Rezistenţa părului faţă de atacul
de rapăn sc manifestă intr-un mod
mai accentuat decît în cazul soiuri­
lor de măr, oferind posibilitatea gru­
pării lor pe grade distincte de sen­
sibilitate.
Rezultatele ştiinţifice obţinute în
staţiunea noastră au fost generaliza­
te prin punctele de sprijin organiza­
te în G.A.S. şi G .A.C. In urma
aplicării recomandărilor staţiunii
noastre s-au obţinut bune rezultate.
Acţiunea dc difuzare în producţie
a rezultatelor ştiinţifice este o sarci­
nă principală a staţiunii noastre pe
caic ne vom strădui s-o realizăm
în scopul promovării tehnicii noi în
producţia agricolă.
Ing. LEFTER GHEORGHE
cercetător
cit mai ales „Căluşul“ s-au ri­
dicat la un înalt nivel de inter­
pretare.
Deşi a participat In afara con­
cursului (I) socotim că este
necesar să amintim cîteva cu­
vinte şi despre formaţia de
dansuri a I.C.S.H. şl mai ales
despre instructorul acesteia. In
primul rînd toţi dansatorii me­
rită toată stima şi lauda pen­
tru eforturile depuse pe scenă,
pentru tot ceea ce au făcut ca
să dea un spectacol bun. Păcat
însă de eforturile lor. Dansul cu
temă „Vizită într-o gospodărie
colectivă“ a fost conceput de că­
tre instructor confuz, cu foarte
multe elemente de prisos, cu in­
tervenţii nejustificate şi minore,
cu elemente coregrafice care în
loc să ajute la reliefarea ideii au
îndepărtat-o. Aceasta a şi făcut
ca dansul să fie peste măsură
de lung şi extrem de obositor
mai ales pentru unii solişti, care,
din lipsa de grijă a instructo.
rului, au fost folosiţi neechili­
brat.
Deşi cu unele deficienţe, spec­
tacolul de duminică de la Hune­
doara, desfăşurat în cadrul fes­
tivalului „Pe plaiurile Hunedoa­
rei“ , a demonstrat că în regiu­
nea noastră mişcarea artistică
de amatori se desfăşoară cu
succes, că există forţe artistice
puternice, că în acest domeniu
de activitate se depune o mun­
că entuziastă, cu rezultate fru ­
moase, spre mîndria şi bucuria
artiştilor amatori.
iililp lii
m PTikRJIOTGPRA1 IM!UaLl BE
in1 ili
17 A U G U S T 1962
PROGRAMUL 1 : 5,10 Emisiu­
nea pentru sate : Construcţii
zootehnice cu resurse ¦ loca le;
5,40 Melodii populare romi-
n eşti; 6,10 Muzică, interpretată
de fa n fa ră ; 6,30 Jocuri popu­
lare româneşti; 6,45 Muzică u-
şoară ; 7,15 Estrada dim ineţii;
7.30 Sfatul m edicului: Transpi­
raţia excesivă a mîiniilor; 7,45
Salut voios de pionier ; 8,30 Con­
cert sim fonic; 9,20 „Teatrem u­
zicale înfiinţate în anii puterii
populare“ ; 10,08 Cîntece şi
jocuri populare bănăţene; 11,30
Solişti sovietici pe scena Tea­
trului de Stat de operetă; 11,52
Itinerar industrial; 12,00 „Parti­
dului meu iubit“ — program de
cîntece; 12,30 In faţa hărţii :
Indonezia; 12,40 Cântă orches­
tra de muzică populară „Fla­
căra Prahovei“ din P loieşti;
14.00 Concert Ceaikovski; 14,32
Muzică populară romînească ;
15,20 Muzică uşoară de com po­
zitori rom i n i ; 16,15 Vorbeşte
M oscova; 16,45 „In tabără“ —
program de cîntece pioniereşti ;
17.15 Jocuri populare romî­
neşti; 17,30 In slujba patriei;
18.30 Cronica economică ; 18,40
Muzică indoneziană; 19,15 Cin-
tă Magda Iancuieseu şi David
Obanesian, artişti em eriţi: 19,45
Muzică flşoară interpretată la
acordeon ; 20,30 Noapte bună,
copii : „Lăbuţa“ de Juan Villa-
fane ; 20.40 Muzică de dans ;
21.15 Jurnalul satelor.
PROGRAMUL I I : 13,25 Dan­
suri din op ere; 14.30 Muzică de
estradă interpretată de solişti
sovietici; 15,00 Muzică populară
romînească şi a minorităţilor
naţionale; 18,30 Muzică din o-
perete; 19,00 Muzică de estra­
dă ; 19,30 Teatru la microfon
„La miezul nopţii“ . Dramatiza­
re radiofonică după romanul lui
Theodor Constantin de rAna R o­
man şi Silvia Kerim ; 20,40 Mu­
zică uşoară interpretată de or­
chestre de coard e; 22,3Ş Muzi­
că de dans.
BULETINE DE ŞTIRI Şl RA­
DIOJURNALE : 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ;
10.00 ; 11,00 ; 13,00 15,00 ; 17,00 ;
20,00; 22,00; 23,52 (programul
I), 12,00; 14,00; 16,00; 18,00;
21,30; 23,00 (programul II).
iw>mn^m«Rssmflca pst.-S
MINISTERUL METALURGIEI 9
Şl CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI 9
f
(
t,
Grupul Şcolar ai Combinatului Siderurgic
Hunedoara
PROSPECT l
pentru anul şcolar 1962—1963 f,
Î uGiruuppuuil şcolar al Combinatului jsiiudueiruu xr&gii vc *d**i*n* oraşul roi- 4
nedoara, funcţion*ează '¦cu ..u...r.m.. ătoarele patru tipuri de şeol'•i F
1. ŞCOALA PROFESIONALA DE UCENICI. t
2. ŞCOALA TEHNICĂ DE MUNCITORI CALIFICAŢI. t
3. ŞCOALA TEHNICA PENTRU PERSONAL TEHNIC.
4. ŞCOALA TEHNICA DE MAIŞTRI. Py,
1, Ş c o a la p ro fe s io n a lă d e u c e n ic i \y.
i
Pregăteşte muncitori calificaţi în specialităţile : furnale, p
otelărie, laminoare, zidari si şamotori si alte meserii. 9
Durata studiilor este de trei ani. P
p
CONDIŢIILE DE ADMITERE : ţ
— absolvirea a 7 clase elementare; J
— vîrsta de 16—18 ani împliniţi la 15 septembrie 1962, pen- J
trăi Unele meserii, sau 14—16 ani pentru altele ;
— să fie sănătoşi ;
— să dovedească cu buletinul de identitate, dacă ave. iar
dacă nu are încă, fiind prea tîn ăr, atunci cu buletinul de iden­
titate al părinţilor sau du ajutorul restului actelor din dosarul
de înscriere, că are domiciliul în regiunea Hunedoara sau în
'unul din raioanele Baia de Aramă, Tîrgu Jiu, Gilort din re­
giunea Oltenia şi Rîmnieu Vîloea din regiunea Argeş. Din alte
localităţi în afara zonei delimitate nu se primesc înscrieri. f.
ÎNSCRIERILE LA EXAMENUL DE ADMITERE SE FAC IN­
TRE 1— 30 AUGUST 1962, ÎN TOATE ZILELE DE LUCRU ÎNTRE
ORELE 7—15.
CERERILE VOR FI ÎNSOŢITE DE URMĂTOARELE ACTE :
1. Certificat de naştere (copie legalizată de notariatul do
stat) ;
2. Certificat dc absolvire a 7 clase elementare (în original);!
3. Certificat de sănătate .eliberat de spital sau policlinică
care să cuprindă şi rezultatul analizei sîngelui şi al radiosco-
piei pulmonare
4. Certificat eliberat de sfatul popular din care să reiasă
numărul membrilor de familie întreţinuţi şi care trăiesc siub
acelaşi acoperăm înt;
5. Adeverinţă de salarizare şj venituri pentru fiecare mem­
bru de familie ;
6. Declaraţie tip de stare materială a părinţilor sau susţi­
nătorilor legali ;
7. Adeverinţă din care să re iasă că gospodăria agricolă nu i
are nevoie de fiul solicitantului pentru muncile gospodăriei.
Pentr'u cerere, certificatul de sănătate, se pot cere impri-
9 mate de la secretariatul şcolii.
EXAMENUL DE ADMITERE ARE LOC ÎNTRE 1—10 SEP­
TEMBRIE 1962 ŞI SE VA DESFĂŞURĂ DUPĂ URMĂTORUL
PROGRAM :
y — 1— 2 septembrie vizita medicală (eliminatorie).
*
t — 3—4 septembrie probele scrise la limba romînă şi ma-
tematică.
h — 6— 10 septembrie probele orale (limba romînă şi mate-
( matică).
i
? Subiectele probelor scrise şi orale ale examenului de admi-
( tere se stabilesc după program a analitică a claselor V—VIT.
Cheltuielile de transport, cazare şi hrană pe durata examc. ;
( riului, privesc pe candidaţi (cazarea şi hrana se pot obţine şi \
de la şcoală, dar contra cost). i
Re'uşiţii la examenul de admitere sînt repartizaţi la me- ţ
5serii în funcţie de vîrstă si condiţia fizică a fiecărui candidat.
r Ei vor aduce la intrarea în şcoală în mod obligatoriu cel puţin
i 2 prosoape, 4 perechi de ciorapi, 2 pijamale, 1 pereche papuci J
de casă, 4 batiste si 1 bască.
Í Reprezentanţii lor legali semnează, Ia înscrierea în şcoala ^
j profesională, un contract cu întreprinderea, prin care se obligă
\ ca fiii lor să lucreze cel p'uţin 3 ani la întreprinderea la care
ţ vor fi repartizaţi după absolvire. ?
f’ ' f
} 2. Ş c o lile te h n ic e
J
Primirea în şcoala tehnică pentru personal tehnic se face F
pe baza unui examen de admitere, în limita locurilor planifi- j
^ cate. i
ţ Examenul de admitere este precedat de o vizită medicală ?
? eliminatorie.
\ Primirea în şcoala tehnică pentru muncitori calificaţi se
i face fără examen de admitere. în limita locurilor planificate,
? în ordinea mediilor obţinhte la examenul de maturitate,
ţ înscrierile în şcoala tehnică se fac în lunile august şi sep- v
J tembrie 1962, la sediul şcolii, în baza unei cereri însoţite de ur- î
\ mătoarele acte : ţ
) — Certificat de naştere (copie legalizată) ; ţ
? — Diploma de maturitate sau certificat de absolvirea şcolii ^
ji medii de cultură generală (în original) ; 9
1 — Certificat de sănătate cu rezultatul analizei sîngelui şi ?
) radioscopiei pulmonare ; t
y — Declaraţie tip din care să rezulte starea materială a v
jj candidatului, starea materială a părinţilor şi venitul lor anual L
^ (dacă candidat'ul nu are părinţi, atunci în declaraţie se va >
ţi menţiona starea materială şi venitul tutorelui sau a susţinăto- )
f rului său legal). (
\ EXAMENUL DE ADMITERE ÎN ŞCOALA TEHNICA DE PER- *
$ SONAL TEHNIC ARE LOC INTRE 25—30 SEPTEMBRIE 1962. f
t Examenul constă din probe scrise şi orale la chimie şi din (
7 probe orale la matematică şi fizică. S'ubiectele cuprind materia \
^ din clasele VIII—XI de la obiectele respective a şcolii medii de ţ
ţ cultură generală. ji
ţ 3. Ş coala teh n ică de m aiştri ţ
t Pentru şcoala tehnică de maiştri se fac propuneri de can- F
é didaţi de către întreprinderi, în limita planului aprobat de Mi- L
j* nisterul metalurgiei şi construcţiilor de maşini. Candidaţii tre- ^
L buie să fie absolvenţi de şcoală profesională cu un anumit sta- ^
jt giu în producţie. Durata studiilor este de 3 ani. 9
Í Elevii sînt scoşi din producţie şi salariaţi pe toată perioada F
y de şcolarizare. \
Í ALTE INFORMAŢII PRIVIND ADMITEREA ÎN ŞCOALA SE l
!! POT CERE ZILNIC ÎNTRE ORELE 33—15 DE LA SECRETARIA- +
j TUL ŞCOLII. P
P Adresa şcolii: (
{ GRUPUL ŞCOLAR AL COMBINATULUI SIDERURGIC, stra- ţ
i da 23 August nr. 1. O. M. HUNEDOARA, telefon nr. 2687. ?
Spectacole cinematografice
•¦17 A U G U S T 1962 re ca uraganul — cinematograful
DEVA : Pompierul atomic — cine­ Grădina de vară; SIMBRIA: Arme
matograful „ Patria“ şi „Grădina dc şi porumbei — cinematograful ..llie
vară” ; HUNEDOARA : Auslerlitz — Pinlilie“ HAŢEG Intoarce-te — ci­
cinematograful „Victoria” ; Acţiunea nematograful „Popular” ; BRAD : Cin-
Cobra — cinematograful „Stadion tccul întrerupt — cinematograful
Gorvinul” ; SEBEŞ : Casa surprizelor
— cinematograful „Progresul“ : Soco­ „Steaua Roşie"; LONEA Bătălie in
teli greşite — cinematograful „M.
Sadoveamt” ; PETROŞANI: Raze pe marş (seria I şi II) — cinematogra­
gheată: — cinematograful „'Al. Sohia“ ; ‘
Albă ca zăpada — cinematograful „7 ful „Minerul“ ; TEIUŞ: Frumoasa
Noiembrie" ; ALBA IULIA : Scrisoa­
re dc la o necunoscută — cinemato­ Eurette — cinematograful „V. Roai­
graful „Victoria“ ; Spectatori în of­ tă“ ; 7.LAŢNA: Romeo, Julie-
said — cinematograful „28 August";
GRAŞI JE: Mai tare ca uraganul — ta si întunericul — cinematogra­
cinematograful „V. Roaită“ ; Torero ful „Muncitorul“ ; IEIA : Vizita pre­
— cinematograful „Flacăra“ ; Mai ta­
şedintelui — cinematograful „Gh. Do-
ja* 7 ’APOLDUE DE SUS: Doctorul
'din Bothenow; — cinematogrjiful „23
August“ ,