Page 57 - 1962-08

¦DRVMWE 'S W m U B M llim Nr. 2378

r şag. ? B®aBtí#KWBMWB«»MMBB»»8«ISjB5eSH“!l^<WUm«^^

In plină înflorire Recunoscători p a rtid u lu i *•'**..-rt>',Tfc-'^'^--^v^-'^

In trecutul Istoriei stringe acum recol­ Mă duc dft pe Ia depoul de lo- conomii am început să-mi construiesc trială fi altele. Aceste realizări au

ţării noastre, terito. VASILE FARCAŞ ta bogată de grîu. comotive pentru că munca pe care o o casă. Acum e aproape gata. Va făcut munca ceferiftilor din com- IN FOTO : Tractoriştii Aurel Rusti şi Francise Sxilagyi de la S.M.T.
rial raionului Alba secretar al Comitetului raional Hambarele gospo­ am îmi cere acest lucru. Dar de fi o casă frumoasă, încăpătoare, plexul nostru mai uşoară, siguranţa din Alba Iulia, executînd ar&ttsri adinei de vară la G:A.C. din Galda
a jucat un rol Im­ dăriilor colective fiecare dată mă duc acolo cu mare Mi-am cumpărat apoi aparat de ra- circulaţiei a fost asigurată. Electro-, de Jos.
portant. Condiţiile al P.M.R. Alba sînt pline dc rodul plăcere. Am printre mecanici fi dio. Acum, o parte din salariu, o dinamizarea staţiei Teiuş a făcut ca

economice favora- — muncii. La gospodă­ printre ceilalţi muncitori prieteni la economisesc ca să-mi cumpăr mo- procesul de asigurare a parcursuri-

bile, solul bogat propice culturii de riile colective din satele Bărăbanţ, T otoi,. care găsesc întotdeauna un sfat bun, bilă, De, casa nouă cere mobilă lor să se reducă de la S-IO tninu- Tractoare şi maşini agricole pe ogoarele
cereale şi viţei de vie, zăcămintele de
aur şi argint, au făcut ca în aceste Berghin şi multe altele, s-au şi îm ­ aflu ceva nou, interesant, legat de nouă... te la cîteva secunde,
părţi să întîlnim aşezări omeneşti încă părţit avansurile. Colectiviştii au pri­
din cele mai vechi timpuri. mit, pe lîngă produsele agricole şi în­ munca şi viaţa lor. Mecanicul Oţolu este unul dintre Ceferiştii complexului nostru au colectiviştilor
semnate sume de bani. In primul se­
Dar, cu toate că raionul era bogr.f, mestru al anului 1962, membri ăi g o s ­ Inlr-una din zilele trecute am asis- fruntaşii depoului. Recunoştinţa ce o asigurată şi o viaţă culturală bo- A
în timpul regimurilor burgheze, eco­ podăriei din Obreja ca Nicolae Salcău,
nomia lui se caracteriza printr-o stare loan Cieja, Mitu Breazu şi alţii, au tat la plata salariilor muncitorilor poartă partidului pentru. viaţa ome- gatef. Clubul muncitoresc din Teiuş Alături de chimizare, re şi maşini. Numai în pe aproape 2.500 ha.
de mare înapoiere. Industria raionului primii numai ca avans sume între
era slab dezvoltată — aproape inexis­ 2.000-2.500 lei. din depou. Am vrut să cunosc sen- nească pe care o duce, şi-o mani- este dotat cu bibliotecă, diferite mecanizarea agriculturii anul acesta am primit în lumul acestor lucrări -.A-
tentă — iar agricultura cît se poate
de primitivă. Pe tarlalele destinate producerii a timnitele celor care lucrează acolo festă in fapte. Locomotiva lui este focuri distractive, are formaţii artis- este unul din factorii dotare 55 tractoare, 120 păşeşte pe cel al li/cră-
cîte 5.000 kg. porumb boabe la ha., ca
Astăzi, la numai 18 ani de la elibe­ şi pe celelalte suprafeţe, rodul va da intr-im moment cind îşi primesc răs- bine întreţinută, remorcă trenuri cu lice care dau numeroase programe, care au un rol hotărîtor pluguri, 20 combine, 60 rilor pe care le cxecu-
rarea patriei, în raionul nostru, ca pre­ curînd în pîrgă. Se prevede o recoltă
tutindeni în întreaga ţară, fe întîm- bogată. plata muncii lor rodnice. E cunos- tonaj sporit şi face economii de Iată de ce recunoştinţa lor se în­ în sporirea continuă a semănători, 20 cultiva- tam mecanizat în anul
pină peisajul nou. In comune, în sate,
în cătune, fie ele cît de îndepărtate, Roadele muncii înfrăţite se văd în cât faptul că în marea majoritate, combustibil. Numai în primul se- dreaptă către partid, de ce faptele producţiei agricole, d c- toate şi alte maşini a- 1948, cînd a luat fiinţă
peste tot vezi tabloul înoîrilor, peste traiul tot mai îmbelşugat al colectiviş­
tot se simte preocuparea ca frumosul tilor. Lumina electrică a pătruns în mecanicii de locomotivă au salarii mestru al anului, el a economisit lor de muncă sînt bogate. Dacă me­ oarece cu ajutorul trac- gricole. Ca urmare a S.M .T.-ul, dc peste 10
să pătrundă din ce în ce mai mult în peste 20 de sate, iar acum se lucrează
viaţa de zi cu zi. pentru ca ea să-şi găsească locul în de peste 2.000 lei. In ziua aceea, 178,2 tone de combustibil. Este o canicii de locomotivă fac economii toarelor şi maşinilor, lu- creşterii nivelului ca lifi- ori.
casele tuturor colectiviştilor. In fieca­ crărlle agricole pot fi e- cărli profesionale a m c- M uncind cu şi mai
¦- O mică incursiune prin raion îţi re sat ţăranii muncitori îşi înalţă case Eugen Man a primii 273S lei, la- contribuţie frumoasă la cele 2.156,4 de combustibil, ceferiştii din Coş-
face cunoştinţă cu minunatul peisaj al noi. Azi, la Gistei tot a patra casă este
zilelor de azi. nou construită. In decurs de numai 6 cob Oţoiu 2.578 lei, Grigorie Mc- tone dc combustibil economisite de lariu triază multe vagoane, cei xecutate tntr-un timp c&nizatorilor, prin utili- multă însufleţire, antre-
ani aici s-au ridicat mai multe case
Zlatna., Tabloul imaginar al vechii decît •pe vremea burgheziei în 50 de drea 2.587 lei, Teodor Mocanii 2.200 întreg depoul. de la districtele L din Coş- scurt şi la un înalt ni- zarea parcului de m a- naţi în întrecerea socia-
uzine este incomparabil cu cel de azi. ani. Nicolae Gîrnaţ, loan Seicean, Ni­
Noua secţie metalurgică este acum o f Ici. Alexandru Stremţan II 2.257 lei, Recunoscători partidului pentru lariu şi Teiuş pe lingă munca vcl agrotehnic. Pentru şini şi tractoare la ca- listă, mecanizatorii noştri

\ loan Scrobolă 2.289 lei, Francisc înfăptuirile din anii puterii popii- de întreţinere a căii adună şi trimit ^ efectuarea mecanizată a pacitatca maximă dc lu- depun eforturi sporite
j unui volum cît mal ma- cru, staţiunea a exccu- pentru îndeplinirea sar-
ţ Palko, 2.230 lei etc. Acestea au lore, înfăptuiri care le-au făcut mun- oţelăriilor mari cantităţi de fier
^ re de lucrări agricole în tat, de la începutul anu- cinllor anuale dc plan,
fost salarii primite pentru luna iulie, ca mai uşoară, viaţa îmbelşugată, vechi, e pentru că vor să răsplă- i cadrul gospodăriilor co- Iul şi pînă acum, arături exccutînd totodată numai
v
Am sstat de vorbă cu mecanicul sînt toţi muncitorii complexului tească în fiecare zi cu fapte tot \ lectivc din raionul A l- pe 9.184 hectare, însă- lucrări de bună calitate
»
de locomotivă lacob Oţoiu. El lu- C.F.R. Teiuş-Coşlariu. In staţia Teiuş mai mari, eforturile pe care le de-

creăză la depou ca mecanic din 1951. s-a dat în exploatare acum doi ani pun partidul şi guvernul ca viaţa ba, S.M .T.-ul nostru a mînţări pe '3.145 ha., rt un Pret dc cost

— Răsplata muncii, spunea el, instalaţia de electrodinamizare Ia oamenilor muncii să fie mereu mai fost dotat de la dn an s-au prăşit peste 2.200 scăzut.
N. TEODORESCU
$ este bună. Cu peste 2.500 de lei pe depoul din Teiuş, la atelierul de bogată, mai fericită, la altul cu un număr ha. şi au fost recoltate dispecer la S.M .T.

# lună, alît eu cît şi familia mea ne sudură s-au instalat ventilatoare cu ION MAN tot mai mare de tractoa- cu combina păioascle de Alba Iulia

* îmbrăcăm bine, mtncăm bine, ba masă absorbantă, s-au automatizat secretarul comitetului de partid

adevărată uzină mecanizată. Halele colae Domşa, Petru Marcu şi mulţi al­ mai şi economisim. Iacă eu, din e- pompele de apă potabilă şi indus- al complexului C.F.R. Teiuş-Coşlariu ^
spaţioase, luminoase, impunătoare, com ­ ţii, trăiesc astăzi în locuinţe noi, din
pletează şi ele decorul cel dau imense­ cărămidă, cu încăperi spaţioase. Invăţăimntul şi cultura— bunuri
le utilaje noi. Seara, lampioanele flu­ ale maselor largi populare
orescente inundă întreaga uzină. Aici Asemenea realizări pot fi întîlnite şi
lucrează oameni minunaţi. Muncind în Obreja, şi în Galda, şi la Berghin,
şi ia Hăpria, în toate satele raionului.

cu însufleţire, ei îşi depăşesc zi de zi Aparatele de radio, aragazele, maşinile Prefacerile mari ce au avut loc în raională şi un teatru de păpuşi. Este
sarcinile de producţie. In luna iulie, de cusut, maşinile electrice de spălat anii regimului nostru democrat-popular semnificativ că numărul căminelor cui- „
de pildă, prevederile planului au fost rufe şi alte obiecte de uz casnic au îm- au schimbat radical şi situaţia şcoli­ turale a crescut de Ia 30 cîte erau în
îndeplinite şi depăşite, iar preţul de pînzit casele colectiviştilor. Un număr lor şi instituţiilor de cultură din ţara 1948, la 90 în 1962, a cinematografelor
cost a fost redus sub sarcina planifi­ tot mai însemnat de colectivişti şi-au noastră. Partidul comuniştilor, statul de la 3 in 1948, la 31 în 1962.
cată. întreaga uzină se mîndreşte cu cumpărat mobilă nouă, îmbrăcăminte democrat-popular, s-au preocupat cu
comuniştii Ştefan Zaharia, Kiraly Si- de calitate şi multe altele. grijă de crearea şi dezvoltarea bazei Dragostea ţăranilor colectivişti faţă
mion, Ştefan. Peiric şi mulţi alţii. materiale a învăţămîntuiui nostru de munca culturală se reflectă în nu­
Prin grija partidului şi- a statului, nou, de îmbunătăţirea continuă a mun­ mărul mare al formaţiilor artistice ri
Asemenea înnoiri se întîlnesc în fie­ pe harta raionului nostru au apărut cii de instruire şi educaţie. Ga urmare, al artiştilor amatori. Cele 74 echipe de
care loc. Fabrica de. încălţăminte, din zeci de instituţii de cultură, şcoli, bi­ an de an a crescut numărul şcolilor, al fealru, 32 coruri, 54 brigăzi a rtistic
Alba Iulia, de pildă, s-a schimbat şi ea blioteci, dispensare, case de naşteri elevilor şi al cadrelor didactice, s-a de agitaţie, 63 formaţii dc ddiisuri, 13
de la un an la altul. Peste 80 la sută ele. De binefacerile lor se bucură as­ lărgit reţeaua instituţiilor culturale.
din utilajul vechi a fost schimbat ca tăzi oamenii muncii din satele şi ora­ formaţii instrumentale "eter, 'cuprind un
utilaj modern, s-ăil mecanizat o serie şele raionului Alba. Dacă în anul 1950 în raionul Alba număr de peste 4.000 artişti amatori.
de operaţii, iar în halele luminoase ale existau 36 educatoare şi 368 cadre di­ Gonii Gasei raionale de cultură din
fabricii, au fost montate benzi rulante. Iată doar cîteva fapte enunţate. Dar, dactice, numărul lor a crescut an de Alba Iulia, formaţiile de dansuri din
fapte de acest fel sînt nenumărate. an, ajungînd în anul 1961— 1962, la 72 Strcmţ şi Peţelca, echipa de teatru a
Cutreierînd prin satele raionului Toate vorbesc de măreţia zilelor noa­ educatoare şi 587 cadre didactice. căminului cultural din Ciugud, a Ca­
nostru, vizitatorul întîlneşte un tablou stre de azi. Cu anii, munca harnică a sei raionale de cultură din Alba Iulia
pliu de măreţie.. . oamenilor muncii conduşi de partid, le In cele 99 şcoli de 4 ani, 8 ani şl şi altele, sînt apreciate şi în afara ra­
va contura şi mai mult, viaţa lor, va medii din raion, au fost cuprinşi în ionului ca urmare a spectacolelor reu­
Ţărănimea muncitoare, unită în deveni şi mai îmbelşugată şi mai fru­ anul şcolar 1959— 1960, 10.870 elevi, şite pe care le-au dat în cadrul dife­
mari gospodării colective, răspunzînd moasă. iar în anul şcolar 1961— 1962, numărul ritelor concursuri. Echipa de teatru a
cu entuziasm chemării partidului, îşi lor a crescut la 12.265. Gasei raionale de cultură s-a clasat pe
primul loc în faza raională "ă concursu­
Şcoala medie din Zlatna. ‘una din minunatele înfăptuiri Dacă altădată şcolile aveau clase In­ lui bienal de teatru T. L. Caragiale.
ale regimului democrat-popular. salubre, improvizate şi supraaglome­
rate, astăzi Ia dispoziţia elevilor stau Toate aceste realizări au fost posi­
QfLôuL deitin al lui JâsisjL 3(i&§ Uzina noastră săli noi de clasă, laboratoare bine uti­ bile datorită grijii permanente acorda­
late, înzestrate cu material didactic te de partid şi guvern pentru crearea
>0000000000000 OOOOOOOOO0 OOC ! Uzina noastră a obţinut an de multe produse, de bună, calita­ mereu mai bogat şl mai perfecţionat. condiţiilor materiale optime desfăşură­
q In vizită prin gospodăria colecti- tru o litră de mălai. Numai visul o an succese tot mai însemnate în te şi la un preţ de cost din ce Numai în ultimii 10 ani s-au construit rii muncii culturale. Realizările obţi­
ceea ce priveşte sporirea conti­ în ce mai scăzut. în raionul nostru peste 75 săli de cla­ nute ne bucură şl ne mobilizează şi
— Nici măcar un purcel nu reu- b nuă a valorii producţiei globale să, iar în acest an s-a dat în folosin­ mai mult. Muncim fără preget pentru
şi a productivităţii muncii. Ast­ O dată cu creşterea producti­ ţă o şcoală nouă la Zlatna cu 16 săli a creşte şi educa iînărn generaţie în
O vă din Oiejdca (unificată dc curînd către o lume nouă, în care să fie şcam să cresc în trecut pentru mi- ^ fel, anul acesta valoarea pro­ vităţii muncii, cîştigul mediu de clasă. In anul 1962, şcolile au pri­ spirit comunist, pentru a educa ma­
ducţiei globale a crescut de al muncitorilor s-a mărit de mit mobilier în valoare "de peste sele largi de ţărani colectivişti.
5 cu cea din Galda), am fost însoţiţi socotiţi oameni şi cei săraci, ne mai ne, dar acum cresc în fiecare an Q 8,5 ori faţă de. anul 1948. peste trei ori faţă de anul 1950. 400.000 lei.
Ca' urmare, mulţi dintre munci­ IR O N IM VÎNTU
^ dc tovarăşul losif Kiss, unul din su- ’ finea. cîte 2 sau chiar 3 grăsuni. Nici gri- o In acelaşi timp, productivitatea tori şi-au construit case noi, Pentru ridicarea nivelului cultural al inspector metodist la secţia
muncii s-a mărit de trei ori. Nu­ şi-au cumpărat mobilă, aparate maselor dc ţărani colectivişti, în ca­
O lele de colectivişti vrednici de aici. Chipul lui losif Kiss se înscrii- fa lemnelor n-o mai am. Ni le asi- x mai în cursul primului semes­ de radio eto. drul raionului funcţionează 90 cămine raională de învăţămînt
tru al acestui an, spre exemplu, culturale şi case de citit, 13 biblioteci
2 Omul acesta mărunt de statură, din nă, şi cu voce caldă ne-a povestit gură gospodăria — ţinu să mai a- C s-a înregistrat o creştere a pro­ Măsuri eficiente au fost luate comunale, 31 cinem atografe săteşti, o NICOLAE CTOBOTA
ductivităţii muncii cu 58,7 la şi în ceea ce priveşte îmbunătă­ bibliotecă raională, o casă de cultură secretar al Comitetului raional
ai cărui ochi albaştri, mari, scinleia- cum visul lui şi al familiei sale au dauge cu legitimă mîndric, losif $ sută faţă de aceeaşi perioadă ţirea condiţiilor de muncă.
a anului trecut. pentru cultură şi artă
ză priviri pătrunzătoare, nc-a vor- devenit realitate. Kiss. X Desfăşurind larg întrecerea
Obţinerea unor asemenea socialistă, colectivul nostru de
bit cu o pasiune ce greu o poţi des- S-a înscris în colectivă unde a Cît de mult s-a schimbat viaţa a- o succese a fost posibilă datori­ muncă este hotărît ca pe vii­
tă faptului că uzina noastră a tor să obţină noi şi importante
cric, despre tot. ce au realizat în cunoscut adevărata viaţă, bucuria şi cestui fost argat! — gîndeam după ® fost dotată cu tot mai multe succese in muncă, să dea peste
agregate perfecţionate şi, tot­ plan tot mai multe produse, ief­
ultimii ani colectiviştii din Oiejdca. belşugul. ce ne-am despărţit de losif Kiss. O odată, nivelul pregătirii profe­ tine şi de calitate, contribuind
sionale a muncitorilor, tehnicie­
Viaţa lui din trecut a Ursi un — Nu mai pol munci ca în tine- Da fapt, el a numai un exemplu $ nilor şi inginerilor s-a ridicat ' prin aceasta la realizarea şi de­
continuu. Aceasta a permis să
chin. întreaga tinereţe i s-a scurs reti. dar munca in gospodărie mi-e al schimbărilor ce s-au făcut în pro- ^ îmbunătăţim permanent indicii păşirea sarcinilor de plan ce

fără vreo bucurie. Cind i-a venit răsplătită bine. De cinci sînt colecti- porţie de masă în viaţa tuturor ex- O de utilizare a agregatelor şi, în stau în faţa uzinei noastre.

vremea de însurat, cu mai bine de vist rni-atn făcut o casă nouă, cu ploalaţilor de odinioară, în anii L final, să livrăm peste plan mai Ing, EMIL MOHAI Pentru marca fabricii
directorii! Uzinei
. 30 dc ani. în urmă, s-a căsătorit cu ferestre largi, acoperită cu ţiglă, construcţiei socialiste. De o nouă O
mecano-chimice Zlatna
Rozalia, o fală la fel de săracă pre- mi-am îmbrăcat bine copiii, mi-atn viaţă, plină, de belşug se bucură o Fabrica de încălţăminte „ Ardelea­ creşterea producţiei de încălţat>,<¦?.,
na“ din Alba Iulia s-a dezvoltat mult la noi, ca de altfel în toate fabricile
cum era şi el. N-aveau decît un cumpărat mobilă şi cile altele. acum şi Parlenie Popa, şi Nagy <J în anii puterii populare. Au fost puse şi uzinele din ţară, s-a pus problema
în funcţiune maşini noi de mare produc­ îmbunătăţirii calităţii. Chemarea parti­
bordei de lut unde îşi odihneau oa- jn anu[ ircc„i colectivistul losif Sigismund, şi Bartha Gheorghe, Vass $ dului a făcut ca şi la noi calitatea
tivitate, s-au mecanizat operaţiile mai să devină obiectiv principal al în­
sele trudite. Kiss a primit peste 1.200 kg. grîu,' Geza, Nagy Alexandru, Silagy Ni- ^ grele, a crescut considerabil produc­ trecerii socialiste. Iată de ce efortu­
rile întregului nostru colectiv se în­
Munceau amindoi clin zori şi frină-n aproape 1.000 kg. de porumb, vreo colae, toţi colectiviştii din Oiejdea, O ţia. Peste 80 la sută din utilajul vechi dreaptă acum spre înfăptuirea acestui
obiectiv.
noapte dar sporul nu se aciuia dc f->00 kg. cartofi, mari cantităţi dc şi din toate satele patriei noastre, << a fost schimbat cu utilaj modern, s-au
instalat benzi rulante. O dată cu Pentru ca marca fabricii să devină
loc şi în bordeiul lor, care după afie produse şi peste 1.200 Ici. Aş- oare acum muncesc pentru ei, pen- v o mîndrie a noastră, Conducerea fa­
bricii, îndrumată de organizaţia de
cHiva ani. trebuia să-l găzduiască teaplu acum cu cămara încă plina, tru binele întregului popor. q

şi pe cei 10 copii care veniseră pc rodul muncii din acest an c-a--r-e pro- ¦P". tViA. nS-IrLnEnSmOTU 9o

lume. mile să fie cu mult mai bogat . corespondent ®

% şir Trudeam cite 10-11 zile in OOÔOOOOOOOOOOc >OOOCoOCOOOOOOOOOO0OOOOOOOOOrsoc>o>' ' -‘<>° ¦
la boier, şi cu, şi nevasta pen-

%?'O ü O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O

Cifre şl fapte partid, a luat măsuri eficienta. A fost
reorganizată banda de la finisat, s-ctu

mecanizat o serie de operaţii, s-a re­

® La sfîrşitu! anului 1955, în organizat controlul tehnic de calita­
întregul raion existau doar 0 te, iar consfătuirile de producţia au
sate electrificate. Acum, numărul dezbătut de fiecare dată cu precădere,
satelor în care a pătruns lumi­ problemele calităţii. Aceste măsuri, au
na electrică se ridică la peste 20. făcut să se îmbunătăţească simţită^ ca­
litatea încălţămintei pe care o fabri­
« Pe întreg cuprinsul raionu­ căm. Dacă în anii trecuţi, aveam în­
lui, în anul 1948 existau doar călţăminte care nu putea fi recepţio­
trei cinematografe. Numărul a- nată din cauza unor defecte de ca­
cestora a ajuns în prezent la 31- litate, acum, avem cereri de la diferiţi
beneficiari peste plan. Asta înseamnă
o In anul 1950 reţeaua de că marca fabricii noastre începe să
desfacere a cooperaţiei de con­ fie căutată. Acest lucru ne bucură
sum din raionul Alba cuprindea mult şi în viitor vom depune eforturi
80 de unităţi prin care s-au Sporite pentru ca încălţămintea fabri­
vîndut populaţiei mărfuri în va ­ cată la noi să fie ireproşabilă.
loare de 11.700.000 lei, La ştir-
şitul anului trecut, numărul ma­ Luplînd pentru îmbunătăţirea cali­
gazinelor cooperaţie: a sporit la 90. tăţii, noi avem grijă să facem şi e-

• In perioada anilor 1959— conomii. In primul semestru al anu­

1961, în satele raionului Alba lui acesta, economiile• noastre se ri­

au fost construite peste 1.400 dică la 34.000 Ici. Plnă la sfîrşitul
case noi.

© Numai în ultimii doi ani, anului ele vor creşte mult. Vom în­

numărul abonaţilor la radio şi făptui cu cinste angajamentele pe
radioîicare a crescut faţă de anul
1959 cu 1.444. care ni le-am luat. Ele sînt cuvînlul
nostru de onoare !
P. TOMA' De at-ci de pe Tlrnavă, unde colectiviştii au pepiniera de viţă de vie, se yede şl panorama comunei Mihalţ.
responsabilul staţiei Ing. MARIA VADEANU
fabrica de încălţăminte „Ardeleana"
de radioficare Alba
Alba Iulia
¦nttOlUKcASUnBI atmjLv.'ccicxBgn tîB ui^r—