Page 58 - 1962-08

Nr. 2378
VIAŢA DE PARTID
informarea politică a muncitorilor
în atetilla noastră
Specific întreprinderii noastre fores­
tiere este activitatea muncitorilor la
distanţe mari de centrele de comună şi
orăşeneşti. De aceea, pentru informarea
politică a forestierilor, pentru educarea
lor, se cer a fi folosite forme şi metode
diferite, trebuie depusă o muncă susţi­
nută. Fie că este vorba de sarcinile de
'plan, de principalele evenimente inter­
ne şi externe, pentru cunoaşterea lor
este necesar să se desfăşoare o temei­
nică muncă politică de masă, la toate
punctele de lucru. Ţlnînd cont de spe­
cificul întreprinderii, comitetul nostru
de partid s-a ocupat permanent de
conducerea şi îndrumarea concretă a
muncii de informare politică a forestie­
rilor. Birourile organizaţiilor de bază,
de exemplu, au primit sarcina să in­
struiască periodic colectivul de agita­
tori cu cele mai importante probleme
de producţie pentru a Ie face cunoscute
muncitorilor şi a-i mobiliza Ia îndepli­
nirea lor, precum şi cu evenimentele
interne şi externe de seamă, care tre­
buie aflate de toţi lucrătorii. Periodic,
instruirea agitatorilor se face şi la ni­
velul comitetului de partid. Trebuie
arătat că încă de la începutul acestui
an s-a organizat şcolarizarea agitato­
rilor. In acest sens au fost predate şi
seminarizate 5 lecţii întocmite pe baza
hotărîrilor şi directivelor partidului în
care se vorbea concret despre sarcinile
sectorului economiei forestiere. De ase­
menea, în luna mai s-a ţinut o şedin­
ţă de lucru cu agitatorii, unde s-a ana­
lizat contribuţia lor la realizarea in­
dicilor de plan. Bine pregătiţi şi in­
struiţi, cei aproape 300 de agitatori
au desfăşurat şi desfăşoară o susţinută
muncă de informare politică a munci­
torilor, fie discutînd de la om la om,
fie prin convorbirile organizate fa g u ­
rile de exploatări, în parclieie şi brigăzi.
Printre agitatorii c e i . mai buni se
numără tovarăşii Mihăilă Herban de
ta exploatarea Grădişte, Ioan Grişan,
Petru Ciutrilă, exploatarea Gugir, Si-
mion Cornea, fabrica „11 Iunie" şi
alţii. Brigăzile îri care lucrează aceşti
agitatori, şi-au depăşit în luna trecută,
de exemplu, sarcinile de plan cu 105
şi 1(0 la sută.
Un rol de seamă în informarea mun­
citorilor forestieri îl au presa şi radioul.
In prezent, datorită măsurilor luăte de
organizaţiile de bază, îndrumate de co­
mitetul de partid, ziarele şi revistele
pătrund în cele mai depărtate puncte
de lucru din munţi. Săptămînal, în gru­
pele sindicale sînt citite şi se discută
unele articole din presa centrală si
locală, în mod deosebiţ articolele de
la rubrica „Gronica evenimentelor din
cursul să^ăm inii“ . Aceasta a creat la
oameni d . irinderea de a citi presa,
lucru ce se observă mai ales din creş­
terea numărului de abonamente care
fn prezent se ridică la peste 1.100. De
-asem enea,-’îndrumat de către comitetul
nostru de partid, comitetul sindicatului
pe întreprindere a cumpărat pentru
I ^ « - ' „<r'w * ' " ^ *$1
, yi ^ *, ?
Bilanţ după stringer ea recoltei
Gospodăriile agricole colective
din Tciuş şi G alda de Jos, raionul
Alba, au condiţii asemănătoare de sol
şi climă. Cu toate acestea însă, acum
după ce s-a terminat recoltatul griu­
lui, se constată unele diferenţe de
producţii. Colectiviştii din Galda de
Jos an obţinut cu 500 kg. grîu la
hectar mai mult decît cei din Teiuş.
Care sînt factorii ce au determinat
această diferenţă de recoltă ?
Alegerea şi pregătirea
terenului
Paralel cu mărirea suprafeţelor cul­
tivate cu grîu, colectiviştii din Galda
de Jos s-au preocupat şi de sporirea
producţiei la hectar. Astfel, în anul
trecut s-a realizat o producţie de
1.860 kg. grîu la ha. Experienţa pro­
prie, cît şi realizările remarcabile ob­
ţinuţi de către gospodăriile agricole
colective şi dc stat fruntaşe în sno-
rirea producţiei de grîu au dovedit
colectiviştilor că creşterea .producţiei
nu cunoaşte limite, că dărnicia pămîn-
tului este în funcţie de felul cum el
este lucrat, de agrotehnica care i se
aplică. Gunoscînd acest lucru, colecti­
viştii, sfătuiţi de agronomii gospodă­
riei, au însămânţat griul¦în terenurile
cele mal potrivite, după plante pre­
mergătoare bune, care eliberează din
vreme solul. La brigada din Galda
de Jos a fost însămînţat griul numai
după trifoi, iar la O icjdea 91 ha.
după leguminoase, 74 ha. după prăşi-
toare şi 24 ha. după păioase. Pregă­
tirea terenului în vederea însămînţării
griului s-a făcut cu multă grijă. Du­
pă recoltarea plantelor premergătoare,
Iţa cel mult patru zile s-au făcut ară-
fiecare gură de exploatare aparate de
radio electrice (5 aparate) şi aparate
de radio portative care s-au reparti­
zat la cele mai îndepărtate locuri de
muncă. Aceste aparate sînt folosite cu
succes în munca de informare politică
a forestierilor, prin organizarea de au­
diţii colective şi de discuţii pe m argi­
nea celor ascultate. De exemplu, ia
parchetul Godeanu, în fiecare seară,
după terminarea lucrului, sînt audiate
buletinele de ştiri, iar şeful de brigadă
Pantei Pantelimon, unul dintre agita­
torii cu experienţă, organizează discu­
ţii, clarificînd problemele care nu sînt
înţelese de către cei care audiază aces­
te programe.
Tot pentru a veni în sprijinul infor­
mării politice şi educării muncitorilor
forestieri, comitetul de partid, a luat
măsura ca periodic să se expună în
faţa lor conferinţe cu diferite teme po­
litice, ştiinţifice, culturale şi de pro­
ducţie. In acest scop, comitetul sindi­
catului a fost îndrumat şi ajutat să
creeze un corp de 'conferenţiari din rîn-
dul celor mai buni tehnicieni şi ingi­
neri.
Acum, cei 23 de tovarăşi care au
fost cuprinşi în acest corp de conferen­
ţiari, asigură lunar expunerea a cîie
două conferinţe la toate gurile de ex­
ploatare. S-au ţinut de exemplu con­
ferinţe ca „Ştiinţa şi religia“ , „Ge se
poate obţine din lemn ou ajutorul chi-
miei‘ ‘, „V izita delegaţiei de partid şi
guvernamentale sovietice în ţara
noastră a întărit şi mai mult priete­
nia între R.P.R. şi U.R.S.S." etc.
Intr-o analiză făcută în cadrul com i­
tetului de partid, a reieşit că deşi s-au
obţinut rezultate în informarea politi­
că a muncitorilor forestieri, totuşi une­
le metode şi realizări ale brigăzilor
fruntaşe din întreprindere sînt cunos­
cute cu întîrziere. Atunci s-a propus
ca să se redacteze săptămînal foi vo­
lante în care să se scrie despre expe­
rienţa bună în muncă şi lipsurile ce
se manifestă în cadrul unor sectoa­
re, parchete sau brigăzi. Propunerea
aceasta a fost pusă în practică prin
formarea unui colectiv care în prezent
redactează foi volante săptămînal. Aces­
te foi volante sînt citite şi se prelu­
crează la toate locurile de muncă. Ast­
fel, datorită atenţiei pe care o acordă
comitetul de partid, informarea politică
a muncitorilor forestieri se îmbunătă­
ţeşte continuu. Şi, dacă indicii de uti­
lizare ai masei lemnoase au crescut în
primul semestru al acestui an la 65 ia
sută, 1a răşinoase şi 68 la sută 1a ste­
jar faţă de 38 Ia sută cît s-a realizat
în aceeaşi perioadă a anului 1959, iar
productivitatea muticii a fost realizată
în procent de 101 la sută, la aceasta
a contribuit şi munca de informare po­
litică a forestierilor desfăşurată de că­
tre organizaţiile noastre de bază.
ANTON OLARU
secretarul Gomitetului de partid rea vagonetelor, astfel îneît, în
de la 1. F. Orăştie
turi adinei la peste 25 O dată
cu aceasta s-au încorporat în sol şi
îngrăşămintele de bază, dîndu-se cîte
200 kg. superfosfat la ha. pe suprafe­
ţele care au fost ocupate cu legumi­
noase şi cîte 20 tone gunoi de grajd
şi 150 kg. superfosfat pe parcelele
unde urma să se cultive grîu după
La şcoala producţiilor m ari
prăşitoare sau păioase. Pentru ca ară­
tura să nu iasă bolovănoasă, în agre­
gat cu plugul s-a folosit grapa ste­
lată. Semănatul s-a făcut în luna oc­
tombrie, cînd solul avea o rezervă
însemnată de apă. Pentru însămînţarc
s-au folosit seminţe din soiuri dc mare
productivitate, selecţionate şi tratate.
Controlul permanent al ' calităţii lu­
crărilor, precum şi reglarea corectă
a maşinilor sînt factori care au con­
tribuit, de asemenea, la obţinerea u-
nor recolte sporite, deoarece în fe­
lul acesta s-a asigurat densitatea op­
timă de 500-600 plante la ni.p., iar
pe unele parcele chiar mai mult. Du­
pă semănat s-a făcut şi o lucrare cu
tăvălugul. In primăvară s-a trecut cu
grapa peste cultură pentru a sparge
crusta. D c asemenea, pentru a se
asigura o dezvoltare cît mai bună a
plantelor, în timpul vegetaţiei au fost
aplicate şi cîte 150 kg. azotat de
amoniu la hectar, iar pe măsură cc
griul a crescut, s-a trecut la plivitul
buruienilor.
N -a fost neglijat nici recoltatul. De
îndată ce griul s-a maturizat, ajungînd
în stadiul de pîrgă, s-a trecut la
strîngerea recoltei, diferenţiat de la
xm 6 3 & o * xT ^a si* st/!srapaasppaasK
*. M m-
? ' <A- Í "¦||
Pe malul riului Ürevedia — raionul guvernului nostru.
Hafeg.
in sprijinul
oţelurilor
j(Armare din pag. l-a)
T o i prin spiritul creator al munci- "
torilor, tehnicienilor şi inginerilor *
f din întreprindere, s-a ajuns să se
$ înlocuiască o parte din materia pri-
ţ mă costisitoare cu alta mai ieftină, lu-
cru care nu afectează calitatea pro- \
duselor, dar are repercusiuni pozi- ş
tive asupra preţului de cost.
întrecerea socialistă organizată
pe obiective: calitate, economii etc.
a cuprins pe topi muncitorii. La
începutul fiecărei luni angajamen-
>ele se reînnoiesc. La sfîrşitul lunii
iulie brigada tovarăşei Fineta Ba-
boni de la presare a obţinut lo­
cul I, depăşind planul cu ÎS la
sută. Fruntaşe sînt de asemenea şi
echipele lui Constantin Ardeleana,
Elvira Voass, Constantin Caragui.
S-au evidenţiat şi echipele care
lucrează Ic descărcarea şi încărca­
acest an nu s-a plătit nici un leu ţ
locaţie; bine au muncit muncilo- ş
rii de la ateliere, manifestînd grijă ^
fată de utilaje şi executarea repa- i
rafiilor la timp. , Din luna trecu- v
tă a început experimentarea arde- t
rii cărămizii refractare cu cocs i
mărunt. In felul acesta creşte pro- ^
ductivitatea muncii cu S la sută, I
prin reducerea timpului de arde- ţ
re şi se obţin importante econo­
mii la preţul de cost.. î l îl întîineşti Ia blocurile nr. 5, 8, 19,
La Bani Mare se munceşte cu
entuziasm pentru asigurarea pro­
duselor refractare necesare Hune­
doarei. Muncitorii de aici depun
toate eforturile pentru a sprijini ?
munca oţelarilor.
In fotografie vă
prezentăm bobi­
natoarele Anica
Burcă, Rozalia trei luni ca I.G.O. să instaleze cu­
M oldovan, Elena
Ghioancă, Iuliana
Covaci, Minerva
Batalan de la
filatura Lupcni,
care realizează lu­
nar depăşiri de
plan de circa 20
la sută.
iii
un lan la altul, în funcţie de soi
— mai precoce sau mai tardiv —
ceea ce a permis ca întreaga recoltă
să ajungă în hambare la timp şi fără
pierderi.
Făcînd un bilanţ al muncii, acum,
după recoltare, colectiviştii din Galda
de Jos au constatat că în cadrul gos-
podăriei lor s-au înregistrat diferenţe
de producţie. Bunăoară, la brigada din
Galda dc Jos s-au obţinut cîte 2.500
kg. grîu la hectar, pe cînd la Mesen-
tea producţia a fost cu 500 kg. mai
mică. Asemenea diferenţe s-au obţi­
nut chiar în cadrul brigăzilor. La
Galda, de pe 16 ha. cultivate cu
grîu din soiul Ponka s-au recoltat
cîte .8.160 kg. Ia ha., iar de pe 6
ha. cu Harnach cîte 2.600 kg. la
hectar. Factorul hotărîtor în obţine­
rea producţiei sporite dc grîu l-a con­
stituit calitatea lucrărilor efectuate.
Astfel, s-a văzut că acolo unde cali­
tatea lucrărilor a fost mai slabă (ară­
turile şi semănatul făcute cu întârzie­
re. încorporarea în sol a unor canti­
tăţi mai mici de îngrăşăminte ctc.) au
fost diminuate şi producţiile la hec­
tar.
Ce arată experienţa
Colectiviştii din Teiuş cultivă grîu
din primul an de activitate în gos­
podăria colectivă. D c la un an la altul,
o dată cu extinderea suprafeţei, au
crescut şi producţiile de grîu la hec­
tar. In anul trecut, spre exemplu, s-au
obţinut cu 200 kg. grîu la hectar mai
m iiM iii 'srfcnTJSMUT.m
Prin cartierul Lîvezerss
Gu cîţiva ani în urmă, dincolo de Pe­ blocuri de aici muncesc cu pasiune,
troşani, în drum spre Livezeni, exista
doar un cîmp. Un cîmp ca multe altele.
Getăţenii din părţile locului au văzut
însă cum la un moment dat pe cîmpul
amintit au apărut oameni şi maşini. Aici tier. Acesta este cel locuit de familia
aveau să se construiască multe blocuri.
Şi, într-un timp destul de scurt s-a
înălţat un adevărat cartier. In noul car­
tier numit Livezeni, locuiesc peste 1.000
de familii, muncitori, tehnicieni, ingineri însă că mai sînt unii care nu manifestă
şl funcţionari de la întreprinderile şi
Instituţiile oraşului Petroşani. Construc­
torii însă nu şi-au încetat activitatea. La scara nr. 1 însuşi responsabilul
In momentul de faţă ci înalţă alte Nicolae Piticea, obişnuieşte să arunce
blocuri moderne. Noii
locatari sînt mîn- L o ci* î»ţa e s te a ta,
dri de condiţiile de’
locuit create prin Iragnjeşte-o !
grija partidului şi
Drept răsplată, majoritatea lor îngri­ sinţă de curînd, dar cu toate acestea
jesc aşa cum se cuvine apartamentele Interiorul îţi lasă o impresie neplăcută.
şi blocurile, participă ia crearea de noi Pereţii sînt exagerai de zgîriaţi, scara
zone verzi, plantează flori, într-un cu- murdară, geamuri sparte. Aici nu a
vînt se străduiesc să facă din cartie­
rul lor un minunat loc de odihnă. A-
proape că nu este bloc în faţa căruia
să nu existe zone verzi şi flori. Toate este întreţinui satisfăcător. Numai că,
acestea s-au înfăptuit prin munca pa­ locatarii nti sînt de acord cu atitudi­
triotică a cetăţenilor. Antrenaţi de de­
putaţii Alaria Gîmpeanu, María Ar-
hip, loan Gostea şi alţii, cetăţenii din
cartierul Livezeni au prestat în acest
an aproximativ 5.000 ore de muncă pa­
triotică la crearea de zone verzi. Dar
nu numai atît. Comitetul de cetăţeni
din cartier a pornit o întrecere pentru
cel mai frumos bloc şi scară din car­
tier. Toiul a pornii de la blocul nr. 13-
Locatarii de pe scara nr. 3, blocul
13, au hotărî! să păstreze o curăţenie
exemnlară. Iar pentru a face scara cît
mai frumoasă, cu contribuţia locatari­
lor, au aşezat la uşile de ia intrare ale
fiecărui apartament perdeluţe, iar pe
peretele scărif tablouri. La orice oră din
zi scara era curată. Vestea s-a răspîn-
drt în întregul cartier. Scara nr. 3 a
început să fie vizitată de numeroşi ce­
tăţeni nentru a lua exemplu. Gomite-
tul de cetăţeni pe cartier, împreună cu fel de măsură. @înd plouă, apa acoperă
locatarii, a hotărîf să pornească o în­
trecere. La sfîrşit de etapă cîştigători-
lor li s-au înmînaf drapele şi medalii,
întrecerea a intrat într-o nouă etapă.
Rezultatul? Majoritatea blocurilor şi
apartamentelor din cartierul Livezeni
sînt bine întreţinute. E plăcut, de pildă,
să vizitezi blocul nr. 26 unde este pre­
şedinte al comitetului tov. losif Philip,
iar secretar Toan Roşea. Scările sînt
curate, geamurile la fel, pe pereţi ta­
blouri, perdeluţe şi. steguleţe. Se vede
aici mina gospodarului. Acelaşi aspect
14 şi la multe altele. Comitetele de
:W z
E x c u r s i e¦-¦A’:-'.'--
Linip de trei zile. ~’L6"7!c 'eTStii dc
la şcoala dc S ani nr. 1 din. Hune­
doara au participat la , o excursie cu
autobuzul în raionul Brad. Ei au fost
pină la poalele muntelui Găina, la po­
dul carstic natural de la Grohot, la
gorunul lui Huria şi mormîntvl lut
B in e a r fi d a c a
... I.G.O. Haţeg ar executa la timp
comenzile primite. Lucrătorii secţiei de
confecţii pentru bărbaţi a cooperati­
vei „Retezatul“ Haţeg aşteaptă de
rentul electric în această unitate. (N.
Sbuchea — corespondent).
... Vânzătorii de la magazinul ali­
mentar nr. 95 Călan nu ar mai face
favoruri în servirea clienţilor. Proce-
dînd aşa dau naştere la o serie de
discuţii. (Un grup de gospodine).
... Organele în drept ar lua masuri
împotriva responsabilului măcelăriei de
pc lîngă fabrica de hârtie „1 M ai“
mult faţă de anul 1960, iar anul a-
cesta producţia (de pc 421 ha.) este
mai mare cu 600 kg. la hectar faţa
de 1961. Aceasta, ca urmare a fap­
tului că au fost aplicate mai bine
regulile agrotehnice şi s-au introdus
în cultură soiuri de grîu cu produc­
tivitate ridicată. Au fost cultivate ace­
leaşi soiuri de grîu ca şi la Galda.
Plantele premergătoare au fost tot
trifoiul, culturile prăşitoare şi păioa-
selc. In toamnă şi primăvară s-au a-
plicat aceleaşi îngrăşăminte : gunoi dc
grajd, superfosfat şi azotat de amo­
niu. Ca urmare, de pe unele parcele
care au fost lucrate mai bine şi la
timp, unde semănatul s-a făcut în con­
diţii optime, s-au realizat producţii
de peste 2-3.000 kg. grîu la hectar.
Asemenea recolte se puteau obţine de
pc întreaga suprafaţă, prin aplicarea
celor mai înaintate măsuri agroteh­
nice privind efectuarea arăturilor a-
dînci imediat după recoltarea plan­
telor premergătoare, marunţirca ară­
turii şi pregătirea unui pat germina­
tiv bun, scurtarea perioadei de se­
mănat şi recoltat etc.
Experienţa dobîndită pînă în pre­
zent este dc mare folos colectiviştilor
din Teiuş şi Galda •de Jos. Pentru
ca în anul viitor să obţină produc­
ţii tot mai mari, au început pregătirile
încă de pe acum. Astfel, a fost sta­
bilit modul de amplasare a culturilor,
lucrările de pregătire a terenului, ter­
menul de însămînţare şi îngrăşămin­
tele cc se vor folosi şi, s-au asigurat
seminţe de bună calitate. Colectiviştii
din Teiuş au şi transportat în cîmp
însemnate cantităţi dc îngrăşăminte
naturale. In prezent mecanizatorii de
la ambele gospodării colective dau zor
la pregătirea terenului pentru ca în-
sămînţările să se facă la timp şi în
condiţiuni bune.
BBFMgggp^gBE^^ 3^ ?g-^gag^ ? gg0
r*>r i
i
Şcoala Profesională de Mecanici Agricoli i
3
păstrînd aşa cum se cuvine avutul ob­ âfta felia 3
ştesc. Goraitetul de cetăţeni pe cartier, 3
deputaţii şi administratorul cunosc
şi apartamentul cel :mal curat din car­ 1
*
prospect de adm itere 3
3
Ioan Ncca, din blocul 14.
Desigur că exemple de locatari care Şcoala profesională de mecanici agricoli din Alba lulia, cri 3^
întreţin bine apartamentele -şi blocurile ( o durată de trei ani, primeşte în anul I, pentru anul şcolar j
se pot da încă multe. Trebuie arătat 1962—1903 absolvenţi ai şcolilor elementare de 7 ani, în vîrstă 3
destulă grijă în acest sens. Un exemplu ' de 14—17 ani împliniţi la 15 septembrie 1962. a
rău îl oferălocatarii blocului nr. 2.
i A d m iterea în şcoală se fa c e cu exam en, j
3
gunoiul la voia tn- E xam enul de ad m itere se va ţine 3
în tr e 1-10 s e p te m b r ie 1962 şi c o n s tă
iîmplării. scutură co­ 3
voarele pe fereastră, din u rm ă to a re le p ro b e ; 3
dina un exemplu — lim ba r©m îrîă ; scris şi ©ral 3
rău. Blocul nr. 29
3
a fost dat în folo­
3
3
— m a îe m a fîc ă : scris şi ©ral 1
3
fost ales comitetul de bloc. Rău între­ înscrierile se fac zilnic între orele 8-14, de la data de 15 au-^
ţinut este şi blocul nr. 1. Curăţenia se
face la voia întâmplării. Blocul nr. 17 gust pînă Ia 1 septembrie 1962, la secretariatul şcolii din Aiba-j
( lulia Platoul Romanilor nr. 24, pe baza unei cereri însoţită de 3
următoarele acte : 3:
nea familiei Oiteanu care nu ţine cont 3
de buna conduită în bloc. Sfidînd pe
ceilalţi locatari, Margareta Olieanu face 3
gălăgie, scutură covoarele pe fereastră, — C ertificai de naşfere — fip nou 3
nu răspunde la chemările comitetului
de bloc pentru întreţinerea zonelor 3
verzi. Unii preşedinţi ai .comitetelor de 3
blocuri nu constituie exemplu. Flaviu — Certifica! de absolvire a 7 clase 3
Pop, de pildă, preşedinte la blocul nr. 3
9 aruncă gunoiul în faţa uşii blocului elemenfare 3
dînd un aspect urît. Gu totul necores 3
punzătoare a fost atitudinea locatarii 3
lui Emil Palade din blocul nr. 28. sca — Certificat medical
ra 1. Gu de la sine putere a dărîmat 3
un zid la apartament făcînd unele m o­ 3
dificări după „concepţii" personale.
— Declarafie tip de stare materială. 3
Locatarii blocului 13 spuneau că au 3
făcut nenumărate demersuri pe lîngă
Cei admişi In şcoală vor primi gratuit masă, îmbrăcăminte, 3-j
T.L.L. Petroşani pentru a lua măsuri
cărţi şi rechizite şcolare pe întreaga perioadă de şcolarizare.3
de scurgere a apei din faţa .blocului. La înscriere părinţii elevilor vor încheia un angajament cu3
Gu toate acestea I.L.L. n-a luat nici un ) un S.M. T. din regiunea Hunedoara. ?
{ Orice informaţii în plus se pot obţine de ia secretariatul 3
3
r scolii din Alba lulia, telefon 39.
40— 50 cm. din temelia blocului provo- ÎNTREPRINDEREA DE ALIMENTAŢIE PUBLICA
cînd unele degradări. Este timpul ca
I.L.L. Petroşani să ia măsurile cuve­ DEVA
nite.
v a i®n v i@tJ aW s aw v ©i z ®i tJ a ţJ ©i
Aşadar pe lîngă o serie de locatari
care întreţin bine apartamentele din resta u ra n tu l I®erla C etăţii
cartierul Livezeni mai există unii, pu­
ţini la număr, care nu dau dovadă de
acelaşi lucru. Sfatul popular al oraşu­
lui Petroşani, I.L.L. Petroşani, com i­
telui de cetăţeni al cartierului, depu­
taţii, au datoria să creeze o opinie de
masă împotriva acelora care nu îngri­
jesc avutul obştesc.
V. ALBU
Avram Idîicu de'Ha Tebed. Dc aseme­
nea excursioniştii au vizitat staţiunea
balneo-climalerică Va[a de Jos şi cî-
leua .întreprinderi din raionul Brad.
H. POPA
corespondent
Pelreşti, Gheorghc Cristea, care arc
„preferinţe“ în servirea cumpărători­
lor. (Crintea Dumitru — corespondent).
... Sfatul popular din Balomir ar
lua măsuri de evacuarea cerealelor din
căminul cultural. Astfel cetăţenii ar
avea posibilitatea să folosească acest
lccal în scopul pentru care a fost
creat. (Romulus Mihăilă — corespon­
dent).
care vă sta la dispoziţie cu tot confortul
şi cu o deservire ireproşabilă.
Lexi ©©aiul Tehnic Rom în Voi. X
w vvw s^ w vw w .
% Elaborare nouă \
s 676 pagini, 100 lei
Această operă este o lucrare enciclopedică de informare în domeniul /
i tehnic şi al ştiinţelor de bază. Cuprinde un vast material documentar din circa
> 70 de discipline de bază.
L Volumul X, apărut recent în Editura tehnică cuprinde literele L— Mec,
> conţinînd circa 1.800 termeni directori,3.500 termeni secundari explicaţi în
1 text şi aproximativ 3.000 de figuri.
Următoarele volume — şase la număr — ce vor încheia vasta lucrare,
i vor apărea treptat, pînă la sfîrşitul anului 1964.
ß X ^ C cT Ç 'lX A 'C C -
cÔ11* t r i c o t a t e U c ° PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul va­
riabil, mai mult noros ziua. L o ­
cal vor cădea averse de ploaie
însoţite de descărcări elective.
Temperatura în uşoară scădere:
ziua va fi cuprinsă Intre 25 şi
30 grade, iar noaptea între 13
şi 19 grade. Vîntul va sufla p o ­
trivit cu intensificări din secto­
rul vest şi nord-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme nestabilă, cu cerul tem­
porar noros şi cu temperatura
staţionară,-