Page 60 - 1962-08
P. 60
PROLETARI DIN TOATE TÂRÎ IE, UNIŢI-VA !
Anul XIV. Nr. 2379 Sîmbătă 18 august 1962 4 pagini 20 ban?
3-n îtttîmţtittarea zilei de 23 câutymt
O O <&><$>¦¦*&-O <§><3»><s>-o•>o <
M IN E R I mNÎTR E C E R E Secfie fruntaşă
In cadrul întrecerii ce se des
Colivia a mai adus „la zi“ un fel întocmit incit o rămânere în ur trolor. Iar dacă găseşte steril vizi făşoară pe Regionala C.F.R. Ti
vagonet cu minereu; un bubuit mă cu greu poale fi recuperată. Aşa bil în minereu, vai dc cel vinovat. mişoara, intre secţiile de între
surd anunţă că undeva înlr-un dar, nu-i chiar uşor să conduci o La sfîrşitul schimbului c supus dis ţinere a căii ferate, în trimes
abataj s-a puşcat; la staţia de sor brigadă, de mineri la un asemenea cuţiei brigăzii... In orice caz a doua trul II al anului aceasta, locul
tare a sosit încă o „7 alră“ încăr oară nu mai greşeşte. I l-a ocupat secţia L 7 Deva. Ea
cată cu siderilă. Sini semnele unei loc dc muncă. a obţinut diploma de secţie
însufleţite activităţi a minerilor de Şi totuşi, Jenică şi ortacii lui şi-au Dc altfel bine muncesc şi cei fruntaşă pentru îndeplinirea
la 7 eline. Dacă cineva ar sta aici, lalţi oameni şi şefii de schimburi,
îndeplinit angajamentul. Ei au de şi excavatoriştii, şi lăcătuşii, şi şo
păşit planul dc producţie în fiecare
la staţia de sortare, şi-ar da cu lună. Numai în luna trecută au ferii. Toţi îşi fac datoria. planului in cele mai bune con-
uşurinţă scama că minerii — fie ci trimis furnaliştilor din Hunedoara, Cum e şi firesc unei asemenea diţiuni de siguranţă a circula Rectificatorul Traian Trie de la U. M. Cugir a p a rtic ip a t -;K â ;
la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor ce a avut loc
de la orizontul 180 m., fie de la în afara planului, 2.236 tone mine activităţi îi corespund succese fru ţiei. Plenara lărgită
la Helsinki. Reîntors in mijlocul colectivului de tineri din sec
orizontul IV sau oricare altul — reu, la care au mai adăugat in moase. Şi brigada condusă de co Sub îndrumarea organizaţiei a Consiliului
ţia unde lucrează, el le vorbeşte amănunţit, ajutindu-se uneori
muncesc cu multă tragere de inimă prima săptămînă din august -W0 munistul Alexandru Piti arc ce ra de partid, muncitorii acestei de hîrtie şi creion pentru a ft mai explicit, despre minunatele regional
în aceste zile din preajma lui 23 tone! Bună a fost şi calitatea mi porta acum, la 23 August: în ulti secţii au reuşit să realizeze pla sile ale festivalului.
August. Ei vor să înlîmpine marca nereului. mele două tuni n-a avut nici o nul la producţia globală în pro al sindicatelor
sărbătoare cu realizări dintre cele maşină cu minereu rebutul pentru porţie de 101 la sută. De ase Cărbune cocsîfîcabil
... Şi brigada lui Alexandru 7 iii steril vizibil, la care se mai adau menea, ei au realizat numai în Ieri a avut loc la Deva plenara
mai frumoase. lucrează în sectorul I. E în între gă şi faptul că a depăşii planul trimestrul TI, o economie la pre cu cit mal puţin steril lărgită a Consiliului regional al sin
... Cind la sectorul 1 a avut loc cere cu cea condusă de Jenică Po dc producţie. ţul de cost de 70.642 lei. dicatelor, la care au participat meni-
pa. Condiţiile de lucru sînt aproxi l)ri ai com isiilor culturale din sindi
dezbaterea cifrelor de plan pe anul mativ aceleaşi, sarcinile la fel de ... Lucruri la fel de frumoase E. CREŢU cate, directorii dc cluburi, biblioteca
1962, fiecare brigadă de mineri şi-a mari, dar şi angajamentele, pen s-ar putea spune şi despre maistrul corespondent rii şi alţi activişti culturali. Cu acest
luat angajamente frumoase. Cea con tru. că nici minerii din brigada lui Alexandru Oiialu, cxcavalorislul Con prilej, Iov. P. Groza, membru iu bi
dusă de minerul Jenică Popa s-a roul executiv al Consiliului regional
al sindicatelor a prezentat raportul
angajat să depăşească planul de 7 iii nu-s mai prejos. Aşa stind lu stantin Bularda, lăcătuşul Petru To- Muncă patriotică privând activilatca ciiltural-educativă
producţie în fiecare lună şi să re crurile şi aici se munceşte cu mult pliccanu, toţi trei membri de partid, desfăşurată de sindicalele din regiu
nea noastră pentru ridicarea conştiin
ducă procentul de steril din mine clan. Şeful de brigadă este un bun şi despre mulţi fruntaşi în întrecere Tinerii dc la uzina electrică din Colectivul minei Lupeni, cea tras de colectivele acestor sec ţei socialiste a oamenilor muncii, pen
reu sub cifra admisă. Un angaja organizator, un miner priceput, a- dc la sectorul 1 al Exploatării mi Vulcan şi-au întocmit în cinstea zilei mai mare exploatare de căr toare a fost redus cu 3,7—-6,5 tru mobilizarea colectivelor de mun
ment care în nici un caz nu-i uşor preciat şi stimai de tovarăşii săi. niere 7eliuc. Căci toţi muncesc la de 23 August un bogat plan dc ac bune cocsificabil din ţară, a ob la sută. Pe întreaga mină pro citori, la îndeplinirea sarcinilor de.
de îndeplinit, mai ales pentru o El vine la mină nu numai în cele fel de bine pentru a întimpina ziua tivitate patriotică. Printre obiectivele ţinut in acest an succese fru plan pe anul I9(>2 şi a angajam en
brigadă care lucrează in carieră. Aici S orc dc lucru, ci şi după aceea, dc 23 August cu realizări deosebi ce şi le-au propus se numără .şi d e moase in îndeplinirea sarcini centul planificat de cenuşă a telor luate in întrecerea socialistă.
sa perforează cu sondeze, se încarcă să dea o mină de ajutor şi celor te in producţie. In prima săptămînă molarea clădirilor vechi din curtea lor şi a angajamentelor asuma fost mai mic în acest timp cu Totodată, raportul s-a ocupat de le-
cit excavatoare, se transportă cu lalte schimburi. 7ili ştie bine eînde a lunii august sectorului nu i se uzinei. peste 1 la sută. iul cum este organizat timpul liber
autobasculante „7 alra“, de marc ca necesară prezenţa lui în schimburile rebútase nici o tonă de minereu al oamenilor muncii.
pacitate. Cele mai bune condiţii II sau III. îndeosebi vine atunci pentru steril vizibil. O dovadă că Pină în prezent la demolare au te. Din abatajele minei au fost In lupta pentru continua îm
tehnice — va zice poate cineva. E cînd ştie că e posibil să se dea steril întrecerea e rodnică, pasionantă, că efectuat peste 400 ore muncă patrio I’ e marginea raportului prezentat
adevărat, dinlr-un loc de muncă ca în minereu. Atunci are pretenţia să întregul colectiv c animat de do tică, la care au participat peste 100 extrase pină in prezent 16.905 bunătăţire a calităţii cărbunelui au avut loc discuţii, în cadrul căro
acesta se dă mult minereu. Numai controleze personal toate maşinile în rinţa dc a munci din ce în ce mai tineri. Cu această ocazie, au fost cu ra participanţii la plenară au dezbă
că acolo unde se încarcă cu exca cărcate cu minereu. Şi totdeauna bine. răţate şi stivuite peste 5.000 bucăţi tone de cărbune cocsificabil la mina Lupeni se evidenţiază tut pe larg problemele îmbunătăţirii
vatorul c greu să selecţionezi bul face dovada celui mai exigent con- cărămidă. peste sarcinile de plan. Sporul brigăzile minerilor Sabin Ghio- muncii cultural-educative de masă iu
gării de steril din minereu pentru N. ANDRONACHE întreprinderi, pe linia intensificării ac
a te încadra în normele de calitate. <N. ROVENŢA de producţie a fost obţinut în ancă. Dionisie Marton, Vasile ţiunii de sprijinire a producţiei, or
corespondent deosebi pe seama creşterii pro Feher, Andrei Nagy, Nicolae ganizării intr-un mod cit mai plăcut
şi eficient a timpului liber al oam e
ductivităţii muncii, indice care Gligor. Ioan Popa şi altele. nilor muncii, pentru îmbunătăţirea
propagandei tehnico-ştiinţifice prin con
pe mină a atins în medie 1.062 Un sprijin preţios in acţiu ferinţe şi diferite manifestări dedica
te răspiudirii cărţii tehnice, in spe
tone de cărbune pe post. nea de îmbunătăţire a calită cial la locurile de muncă.
Si apoi, orice maşină se defectează. Paralel cu creşterea volumu ţii ii primesc minerii din partea ooogtooo
Or, planul dc producţie este în aşa Trebuie grăbit ritmul treierişului lui producţiei, minerii acordă o echipelor de control asupra ca Cărţi fa looul de muncă
atenţie deosebită Îmbunătăţirii lităţii producţiei înfiinţate din Lucrătorii librăriilor din ora
calităţii cărbu şul Hunedoara, prin acţiunile
C reşte num ărul si al arăturilor nelui. In luna — — iniţiativa comi- organizate la locul de muncă
inovaţiilor “ s—— tetului de partid reuşesc să pună la indemina
trecută, procen muncitorilor, tehnicienilor şi in
„Nici un vagonet al minei şi care ginerilor cărţile ce-i interesează.
Acţiuni de difuzare a cărţii a
tul de cenuşă __ de cărbune rebutat“ sesizează °Pera- organizat librăria „Cartea la lo
din producţia cul de muncă“ din Hunedoara,
' La rezolvarea problemelor teh In regiunea noastră stringerea pă ultima situaţie primită la nale Deva şi Hunedoara, arătu tiv orice abatere trei zile la rind, la 8 sectoare
nice în cadrul Depoului C.F.K. recoltei de păroase se apropie Consiliul agricol regional reie rile se desfăşoară sub nivelul ale combinatului siderurgic. Cu
Teiuş îşi aduc din plin contri de sfîrşit. Numeroase gospodă se că treierişul s-a efectuat doar posibilităţilor. Acelaşi lucru se extrasă a scăzut şi iau măsu- acest prilej s-au difuzat peste
buţia şi inovatorii. Pină acum rii agricole colective şi de stat, in proporţie de 26,6 la sută. constată şi în raionul Sebeş, 1.000 cărţi politice, tehnice şi
?„u fost înregistrate şi accepta datorită unei bune organizări Această stare de lucruri se da- unde în decurs de trei zile — cu 0.7 la'sută faţă de norma ad r'ie cuvenite, La punctul de
a muncii şi a folosirii din plin toreşte faptului că batozele nu 13-16 august — situaţia arătu beletristice, în valoare de 7.650
a tuturor forţelor şi mijloace sint folosite la întreaga lor rilor a rămas neschimbată (85 misă. control. Ia culbutor, de exem - lei. Printre lucrările tehnice care
lor de care dispun pentru treie- capacitate de lucru, unele din la sută din suprafaţa planifi s-au bucurat de o mare trece
riş, au terminat şi această lu ele fiind defecte, iar munca la cată) . Pentru, a dezvolta tot mai piu, cind sint găsite in vagone- re au fost : „Turnarea oţelului",
crare. Pină acum, in raioanele ariile de treieriş nu este orga „Elaborarea oţelurilor“ , „Me
te 11 propuneri de inovaţii, cu nizată pe schimburi care să asi Arăturile adinei de vară se mult rezultatele obţinute in tele de cărbune cantităti mai canizarea şi automatizarea tur
Orăştie şi Sebeş s-au treierat, gure funcţionarea neîntreruptă desfăşoară anevoios şi in gos nătoriilor1*. „Cartea strungaru
5 mai multe decit în tot cursul cerealele de pe mai mult de 83 a batozelor. podăriile agricole de stat care, această direcţie, minerii de la mari de şist sînt invitaţi aici
la sută din suprafeţele cultiva deşi dispun de mijloace tehni lui“ . „Cartea rabotorului", „Car
anului trecut. Printre cele mai te cu păioase. In unele raioane O situaţie nesatisfăcătoare se ce suficiente, nefolosindu-le la Lupeni au luat noi măsuri pri minerii ale căror brigăzi au tri
însă — Haţeg, Alba şi oraşul întîlneşte şi în ceea ce priveşte întreaga lor capacitate de lu tea rectificatorului“ , „îndrumă
regional Hunedoara — treieri- efectuarea arăturilor adinei de cru, au arat doar 66,3 la sută vind alegerea şistului din căr mis şistul. Cu acest prilej li se
şul se desfăşoară anevoios. Ne vară. Această lucrare este mult din suprafaţa planificată. Pen tor pentru îmbinări sudate“ şi
importante inovaţii aplicate în satisfăcătoare se prezintă si rămasă în urmă în raionul Ha tru remedierea lipsurilor arăta bune. Membrii brigăzilor din arată ce pagube le aduc lor şi
tuaţia in raionul Brad unde du ţeg, iar pe raza oraşelor regio- te este necesar ca consiliile a- altele.
acest an se numără mesele pen gricole raionale şi orăşeneşti, sectoarele productive au inten întregului colectiv cărbunele eu I. RUSTJCEANU
In scuri timp organizaţiile de partid şi con
tru sudură aparţinînd lăcătuşi după terminarea ducerile unităţilor agricole să sificat întrecerea sub lozinca şist pe care-l dau. Totodată, ei îndrumător regional al C.'.L.D.C.
secerişului, la gos ia măsurile corespunzătoare pen
lor Nicolae Colep, Ioan Hălă- podăria colectivă tru folosirea mai judicioasă a ..Nici un vagonet de cărbune sînt îndrumaţi să îmbrăţişeze
din Crlnic, raionul tractoarelor Ia arături, a bato
laie şi sudorului Emil Jurca. Sebeş, au fost e- zelor şi combinelor la treieriş, rebutat pentru şist". In aceas iniţiativa privind îmbunătăţirea
fectuatc arături
presa electropneumatică şi al adinei dc vară pc să mobilizeze toate forţele Ia tă însufleţită întrecere sînt acum calităţii cărbunelui. Procedeul
întreaga suprafaţă
nUmificntă (250 transportul paielor şi snopilor antrenaţi si vagonetarii, pre acesta s-a dovedit a fi cit se
tele. ba.). de pe cimp şi la intensificarea cum şi mecanicii de cratere. Me poate de bun.
canicilor de creţere li s-a tra După cum s-a văzut, acolo
V. STREMŢAN IN F O T O : Kram- ritmului de treieriş. sat sarcina să vegheze atent ca
corespondent pultz Ioan, pre în buncăre să nu se verse de unde iniţiativei „Nici un vago
şedintele gospodă SITUAŢIA ARĂTURILOR cit cărbune curat, să aleagă bu net de cărbune rebutat“ i s-a
riei şi Vasile Bâr- căţile de şist. iar cind în căr acordat atenţie, fiind îmbrăţi
buş, brigadier dc DE VARA LA 16 AUGUST a.c. bune este prea mult steril, să şată de toate brigăzile de la
cînip, verificând ca oprească craterele. In urma in abataje, rezultatele sint semni
litatea arăturii c- Alba 95.97c dicaţiilor primite, la fiecare loc ficative. iată de ce este nece
xecutate de meca Sebeş de muncă, înainte de prăbuşire sar ca organizaţiile de partid şi
nizatorul Dumitru şeful de brigadă ajutat de că sindicale, organizaţiile U.T.M.,
Popa. tre unul dintre tehnicieni, con din toate sectoarele productive
trolează cu atenţie dacă podi • ale minei să ia măsuri pentru
tura este bine făcută, pentru a aplicarea acestei valoroase in i
ţiative la fiecare loc de muncă.
nu permite trecerea sterilului
prin ea. Acolo unde zăcămîn- Desfăşurind o largă muncă
tul are intercalaţii de steril în politică de masă pentru a p li
stratul de cărbune exploatarea carea cu succes a. iniţiativei, la
se face selectiv. Se puşcă mai mina Lupeni se obţin realizări
din ce în ce mai frumoase.
întîi cărbunele din strat, inter- C. MATEESCU
co»o calaţia fiind desprinsă cu cio
Brad 73,3%! canul de abataj şi apoi aşeza
i Ilia
69,2*/,j tă pe culcuşul stratului în cu
tii special pregătite.
Orăştie 687.1 Rezultatul preocupării spori
te pentru calitatea producţiei
Or, Huned. 66,G° ( este că în prima decadă a lu
nii august în sectoarele 1 B îl,
Oraş Deva 60,6% III, IV A şi IV B nu a fost re-
butat nici un vagonet do căr
Haţeg 41,37,1 bune pentru şist vizibil Conţi
nutul de cenuşă în cărbunele ex
Rod bogat la colect ^ ^ -Vi. "
înainte dc începerea secerişului, Lucrat ca la carte mai iu vîrstu colectivist. Nu dc vremea cind din zori şi pină sc-ntu- in sprijinul vecinilor
colectiviştii din Peştişul Marc au multă vreme a împlinit 72 de ani. ncca slutea aplecat Iu seceră.
avut musafiri. Toţi inginerii agro Pasul înainte a fost cucerit de Cind s-a pus problema să se lucre In toiul treierişului, colectiviştii
nomi din satele oraşului Hunedoara colectiviştii din I’cştiş pentru că au ze pămîntul cu utilaje mecanizate Regr etnl colectiviştilor din Peştiş au primit, pe neaşteptate,
veniseră să le vadă holdele de grîu. lucrat pămîntul cu la carte. Ei ştiu el a surit in sus ca ars, susţinind cu un nou musafir. Era vorba de un
Erau interesaţi să afle cum dc a- destul de bine că arăturile pentru dîrzenie că este' mai bine să folo Anul trecui colectiviştii din Peştiş delegat sosit din partea Consiliului
ccşlia au izbutit să aibă un ase aceste culturi sini pretenţioase, tre sească utilaje moştenite din moşi au semănat în cele 150 de hectare, agricol orăşenesc Hunedoara. Le-a
menea grîu. buie făcute la 25-30 cm. adineime, strămoşi, pc care Ic cunosc şi ştiu 6 soiuri de grîu: Ponca, Bczostaiu, adus vestea că griul lor, din soiul
semănatul numai cu maşina pentru cum să muncească tu ele. Ca el au Hurac şi trei soiuri locale. Ponca, Bczostaiu este cel mai curat şi. că
Musafirii au plecat, iar gazdele că îl face uniform, iar primăvara mai făcut şi alţii printre care şi Bczoslaia şi flarac au fost semă ur fi bine să ţie dat să-l semene
şi-au văzut de treabă. Au adus dc 7 orna Petru. Acum insă nici mă nate pc o' suprafaţă dc 72 dc hec si alţi colectivişti. In schimb bi-
hi S.M.7. Orăştie combine şi-n scurt să fie grăpat şi tratat tu ierbicidc car să nu mai audă că se pome tare, experimental. Toate au dat ne-nţclcs !
timp holdele au dispărut. Seara, se pentru a sa distruge buruienile. Aşa neşte despre utilajele vechi. Zudor frumoase rezultate; peste 2.100 kg.
înregistrau rezultatele obţinute: dc scrie la carte, aşa le-a spus agro Alexandru, cil este de bălrin, .se hi hectar. Cele locale insă, mai pu Inţclegînd că este dc datoria lor
pe holda dc lingă şosea s-au ob nomul, aşa au făcut. Şi iată că acum simte lotuşi lindr. Tot timpul cil ţin. De aceea regretă acum că n-au să-şi ajute vecinii, a doua zi, ciţi-
ţinut 2.200 kg. grîu la hectar, dc au ajuns să fie lăudaţi dc toţi cei combina secera griul, îl treiera şi-l făcut, această experienţă pc toată su va membri din consiliul de condu
pc cea dinspre Crislttr 2.000 kg., iar lalţi colectivişti din oraşul Hune băga în saci, nu s-a dat jos dc prafaţa semănată cu grîu. Ar li cere s-au şi prezentat la baza de
de pe celelalte tot cam util. In doara pentru că au obţinut cele mai pc ea. Seara nu simţea nici-un pic avut un belşug mai mare. Au ho- recepţie cu 19.000 kg. gria cu spe
orice iaz media la hectar obţinută bune recolte la cultura griul'/:. dc oboseală, aşa cum o simţea pc lărît insă ca in toamnă să semene
in anul acesta este mai marc clccit toate cele 170 hectare numai cu grîu cificaţia, „Pentru săminţă“. Bineînţe
cea dc anul trecut at peste 300 kg. Să nu audă dc mare productivitate, recomandat
boabe la hectar. Deci, colectiviştii de utilaje vechi de specialişti. les cu şi ei şi-au oprit, să semene
din Peştiş au făcut şi anul acesta
un pas înainte. Ziidor Alexandru Dcncş este cel v în toamnă astfel dc grîu pe o su
prafaţă însemnată.
C. CRACIUNESCU 7i‘- - ‘ )
•». - k . ^ »1. -n. ->» -ţ* v «a. o. tfc. ‘Ur•*&. ^ STAŢIUNEA GEOAG1UM3AI, B A ZIN U L OLIMPIA.