Page 61 - 1962-08

?agr. 2 wRUMiîT, sov.m .rsm n m Nr. ?379

»w^ O á i im»!>'ívwEMíiE««tvu K ?xm ® m W & 2vT& üi BSSKSEGBffiKS® tta » .3 !O T ? .^ fl^ A Î!S iiL 3 â îü & i:P ^ ^ ^ ^ ¦rrxiM .'vm oaiTJi

: OAi" '« sál,s,^ vo,<0" 0 oa\ / • ^ fo ® \
OSóeori^b «
^u~/ ^ óvjtouitnc ,jMuaI|y \\

A fir/ oVárma50

*•&fon,jc©ftohoolf^ 0 Ú'í»áu/ - - /

l*J C4 ari/nic
pom0bróvi^o^ /
Roicon» o L53 o/

í M u o ca 'u lM íc

LO; r u . ^

/ 0>
80^^®*/ /I/

In continuă dezvoltare Creşte avuţia colectivă

In anii regi­ lui însemnate In luna octombrie a anului măsuri vor duce Ia realizarea
1958, 27 de familii din comuna unor venituri sporite, din care
mului burghe- TEODOR VASIU cantităţi de nqastră ne-am unit ogoarele, 15 la sută vor fi repartizate pen-
zo-moşieresc, preşedimole Comitetului executiv ouă şi car­ întemeind gospodăria agricolă tru sporirea fondului de bază.
colectivă „Octombrie roşu1'.
Ilia avea o e- al Sfatului popular raional ne. Creşterea permanentă a veni-
Avuţia noastră obştească era
conomie do­ Pe harta ra­ îurilor gospodăriei ne-a permis
foarte modestă. Muncind însă să repartizăm 24 lei la ziua-
minată de o a- ionului figu­ cu entuziasm, rezultatele din muncă în anul trecut, iar în
primul an ne-au încurajat, ba acest an valoarea zilei muncă
gricultură înapoiată, cu sate rează şi centrele miniere Cer- chiar mai mult, i-a convins şi va fi de circa 30 lei. Belşugul este
sărăcăcioase şi oameni crunt tej şi Muncel, cariere de pe ceilalţi ţărani din sat că
exploataţi, majoritatea anal­ piatră, exploatările fcrrestiere, munca unită este mai spornică, prezent in viaţa colectiviştilor
fabeţi, lipsiţi de cele mai centrul de ape miner ale în 1959 majoritatea locuitorilor noştri. Nu există casă în care
elementare mijloace social- Boholt etc. Munca şi viaţa din Lăpuşnic erau înscrişi îri să nu fie mobilă nouă. In ulti­
culturale. In anii puterii muncitorilor şi ţăranilor cu­ G.A.C. De atunci faţa satului s-a mii ani in comună s-au ridicat
populare acest raion cunoaş­ noaşte şi ea o dezvoltare schimbat. Gospodăria noastră a 45 de case noi, există peste 80
te o dezvoltare intensă, mul­ mare. Cocioabele de odinioară devenit din an în an mai puter­ aparate de radio, 42 maşini de
au fost înlocuite cu case mari, nică, iar nivelul de trai al co­ cusut şi alte obiecte de valoare.
tilaterală. lectiviştilor a crescut. Astăzi
Sub conducerea înţeleaptă frumoase, s-au deschis noi fondul de bază se ridică la peste Succesele de pînă acum ne
a partidului ţăranii munci­ magazine, dispensare, şcoli 1.398.000 lei. dau imbold în munca noastră.
tori, uniţi în marile familii etc. Sîntem hotărîţi ca pînă în 1965
In prezent, în raionul llia In prezent, animalele proprie­ avuţia obştească a colectivişti­
ale gospodăriilor colective, tate a gospodăriei valorează lor să depăşească valoarea de
obţin din zi în zi succese tot ¦nu mai există analfabeţi. peste 614.000 lei, construcţiile 2.300.000 lei.’ In acest fel viaţa
mai însemnate pe linia întă­ Pentru fiii celor ce muncesc de adăposturi peste 260.000 lei, noastră va fi şi mai îmbelşugată.
ririi. economico-organizatorice funcţionează 89 şcoli de 4 ani, Iar maşinile, utilajele şi mate­
a G.A.C., sporirii avuţiei ob­ 20 şcoli de 8 ani şi o şcoală rialele de construcţii pe care le LUCREŢIA COSTA
şteşti şi a bunăstării lor medie. Dintre acestea 38 au avem reprezintă o valoare de preşedinte al G. A. C.
personale. Cele 38 gospodă­ localuri nou construite. De peste 524.000 lei. „Octombrie roşu“ — Lăpuşnic Sfatul popular al raionului llia. Vedere parţială.

rii agricole colective existente asemenea, in raion există pes­ Pentru a putea dezvolta şi mai
In raion au obţinut realizări te 90 cămine culturale, pes­ mult sectorul zootehnic care ne
însemnate in ce priveşte te 100 de biblioteci comunale aduce importante venituri, con­ Cifre şi fa p te
creşterea producţiei vegetale şi săteşti, numeroase cine­ struim în acest an un grajd pen­ Im case — Iraiiasáare
matografe, 5 centre de raăio- tru 100 capete bovine şi o îngră-
şi animale. şătorie pentru 100 de porci, care e In raion funcţionează 96 că­ o şcoală medie cu 12 săli de clasă. /
ficare ce deservesc aproxima­ a şi fost terminată, un adăpost mine culturale unde-şi desfăşoară
Şi în ce priveşte creşterea pentru păsări şi un saivan. In La aceste şcoli predau peste 330 r Imi place să stau de vorbă cu că împreună au realizat pînă in
animalelor s-au obţinut suc­ tiv 28 de sate. Reţeaua elec­ aceste construcţii am învestit activitatea circa 37 coruri, 30 bri­ oamenii din gospodăria noastră prezent 366 de zile-muncă. Şi
trică a cuprins un număr în­ 174.000 iei. găzi artistice de agitaţie, 57 forma­ cadre didactice. > colectivă. îm i place să-i aud p o­ dacă te glndeşti că în acest an
ţii de dansuri populare, 81 echipe vestind cu înflăcărare despre o
cese demne de remarcat. A semnat de localităţi. In raion Dar nu numai sectorul zoo­ de teatru etc., 8 case de citit, o bi­ ® Numai în anul ce a trecut în i întâmplare recentă, care i-a bu­ valoarea zilei-muneă va depăşi
tehnic ne ajută la obţinerea unor bliotecă raională, 11 biblioteci co­ curat sau depănînd amintiri ale 26 lei cit a fost anul trecut, e
crescut în mod deosebit nu­ există 13 circumscripţii sa­ venituri sporite. Legumicultura, localităţile raionului peste 335 de ) unor timpuri grele. Sînt oameni de la sine Înţeles că tnerii mem­
o ramură pentru care avem con­ munale şi 92 biblioteci săteşti. de care te legi, care îţi devin bri ai familiei Florea vor aduce
mărul de animale din G.A.C., nitare cu personal medical diţii de dezvoltare, s-a dovedit o Pentru fiii celor ce muncesc, familii şi-au ridicat casc noi. Mi- ,1 dragi, după ce începi să-i înţe­ cu el belşug îndoit In casă nouă.
unde în prezent încărcătura calificat. a fi foarte rentabilă. Anul tre­ uerii din Certej, de pildă, şi-au con- \ legi, să le afii năzuinţele, să-i
cut 54 la sută din veniturile în raionul [lia există 89 şcoli de vezi cum se frămlntă pentru Dar ce ? Parcă numai ei îşi
medie la 100 de ha. este de Despre ceea ce s-a reali­ G.A.C. au fost obţinute de la 4 ani, 20 şcoli de 8 ani şi o şcoală struit 48 case, colectiviştii din llia L împlinirea lor. pot face casă nouă în urma ve­
grădină. De aceea vom mări su­ medie. şi Roşcani cîte 31 case, cei din \ niturilor realizate în gospodă­
28 bovine, 18 porcine şi 65 zat în raionul llia în aceşti prafaţa cultivată cu legume şi De familia lui Florea Tudor, rie ? lat-o şi pe fiica cea mică
ovine. A crescut considerabil ani se pot spune încă multe. zarzavaturi de la 25 ha. la 40 ha. Dintre acestea, în ultimii ani s-au Brănişca 19 case etc. < fost slugă cu ani in urmă în a bătrânului Florea — Viorica
şi vom construi o seră. Aceste construit 11 şcoli de 8 ani cu 55 diferite sate de pe Valea Mure­ Dănilă. In acest an şi ea i-a
producţia de lapte pe cap de Oamenii muncii de aici, sub săli de clasă, 26 şcoli de 4 ani şi ION DRAGOMIR 1 şului, mă simt legat nu - doar invitat pe „bătrini“ in locuinţă
vacă furajată, producţia de îndrumarea partidului, stnt inspector şef j fiindcă îl ştiu înălţat in rîndul nouă. InvitaţiaTe-a'adus-o chiar
carne, de lină. De asemenea, hotărlţi să depună noi efor­ oamenilor o dată cu intrarea în soţul ei, care-i factor poştal.
al serviciului de statistică ş gospodăria colectivă, ci şi pen­ Şi cind invitaţii s-au mirat de
tru că în această familie într-un belşugul ce l-au găsit pe masa
au sporit construcţiile zoo­ turi pentru ca şirul realiză­ raionul llia \ fel văd ca intr-o oglindă dru­ ce-i aştepta întinsă, gazda ie-a
mul a cel puţin alte 40 de fam i­
tehnice. In cadrul gospodă­ rilor amintite să fié întregit, lii de colectivişti din lila. răspuns repede:
riilor colective din raion au de la an la an, cit altele şi Luaţi şl gustaţi fără teamă.
fost înălţate în ultimii ani 67 mai însemnate. La început, în 1952, după ce
grajduri cu o capacitate de a cerut să fie primit în G.A.C. Am de unde vă servi. Soţul e
„Drumul lui Lenin“ din Ilia, cu salariat la stat, Iar eu, iată,
4.500 capete animale, 41 sai­ soţia sa, Rozalia, Tudor Florea doar pînă In primele zile ale
a fost un simplu colectivist. luni! august am realizat 316
vane cu o capacitate de 10.350 Rînd pe rînd a ocupat apoi di­ zile-muncă la ferma zootehnică
ferite funcţii de răspundere în unde muncesc ca lngrijitoare-
capete oi, 17 maternităţi pen­ Cîntece noi îa Dobra conducerea gospodăriei, iar in mulgătoare.
tru scroafe, 15 magazii şi al­ prezent îndeplineşte o muncă de
cinste, fiind asesor popular In — Ai cu ce te lăuda ! — i-a
tele. Curind artiştii amatori din dintre anii 1887-1889 şl Eraclie cadrul Tribunalului raional. Da­ răspuns atunci cumnată-sa, Dă­
La dezvoltarea agriculturii a Dobra vor sărbători 75 de ani Porumbescu, tatăl vestitului torită strădaniei sale a reuşit nilă Simlna, dar dacă-i aşa, iacă,
de la înfiinţarea corului, cea compozitor Ciprian Porumbescu. să-şi facă un trai îmbelşugat, o să mă laud şi eu cu casa ce
contribuit şi faptul că în a- mai veche formaţie artistică de Eraclie Porumbescu afirmă în- incit in omul mîndru de azi, mi-am terminat-o de curind, cu
nul 1960 a luat fiinţă S.M.T. amatori din cuprinsul raionului tr-o scrisoare că,,am citit cu mîn- n-ai mai putea recunoaşte ar­ lucrurile noi ce mi le-am cum ­
Dobra, care deserveşte gos­ Ilia şi totodată cea mai activă. gatul de ieri. De curind s-a mu­ părat...
podăriile colective din raion. Festivităţile care vor avea Ioc găiere intimă, în gazeturi, că tat în casă nouă, casă înzestrată
Staţiunea deţine în prezent cu acest prilej se vor ţine în- dumneavoastră, cîntăreţii din — De aşa laude n-au de ce
99 tractoare, 90 semănători, 26 tr-un local nou de cămin cultu­ Dobra, aţi executat în concert şi ea cu mobilă nouă. In pre­ se ruşina colectiviştii noştri 1
combine, 30 batoze, maşini de ral, la care în prezent se fac „Psm. 149“ al lui Ciprian“ . zent şi fiul său, fierarul colec­ mi-am zis în gind, amintindu-mî
tocat siloz, de semănat etc. ultimele finisări. Construcţia că­ că şi familia lui Dănilă a dus-o
minului cultural a fost începută Dar orînduirile burghezo-mo- tivei. tovarăşul Florea Ionel îşi în trecut foarte greu. Şi el, ca
De asemenea, in raion a jjprin contribuţia voluntară a ce­ şiereşti n-au văzut cu ochi buni construieşte casă nouă. Curind atîţia alţii, abia în gospodăria
luat fiinţă în anii puterii tă ţen ilor din comună. Pentru activitatea artiştilor amatori din se va muta în ea împreună cu agricolă colectivă a ştiut ce-i în­
populare G.A.S. din Mintia ?terminarea lucrărilor de con- Dobra. In loc să-i sprijine le-au tlnăra sa soţie Paraschiva, care destularea, fericirea de a munci
care livrează gospodăriilor t strucţie, Sfatul popular regio­ creat tot felul de greutăţi. Abia i-a dăruit o fiică. şi de a te bucura din plin de
colective pui de o zi pentru n a l a alocat în acest an 361.000 in anii noştri talentele popu­ roadele acestei munci. Bunăsta­
fermele de păsări, iar statu- <lei. lare au putut să se afirme pe Familia tinerilor Florea a moş. rea abia în anii noştri le-a in­
deplin în toate direcţiile, corul trat în casă...
Foiclor nou Acesta este însă numai un as­ din Dobra obţinând într-un con­ tenit hărnicia de Ia cei vîrstnici
pect al grijii pe care statul de­ curs republican în 1953 locul III IOSIF VL'AICU
pe ţară. Azi, la Dobra, în afară şi ca dovadă stă însuşi faptul secretarul organizaţiei d efira zi

Fata care-mi place mie mocrat-popular l-a acordat dez­ de cor îşi desfăşoară activitatea P.M.R. - Q.A.G. W
voltării comunei. în ultimii ani, o brigadă artistică de agitaţie,
paralel cu dezvoltarea şi întări­
Fata care-mi place mie rea economico-organizatorică a c echipă de teatru, o formaţie IN lO 'lO : Brigadierul dc cîmp Dumitru Nicolae şi colectivista Jurcu
Lucrează-n gospodărie G.A.C., s-a electrificat şi radio- de dans, o echipă de solişti, re­ Maria, din G.A.C. Şoimuş, examinînd porumbul de pe lotul experimental.
Şi munceşte cu mult spor ficat întreaga comună, a luat citatori şi cititori artistici.
Pentru pîinea futuror. fiinţă o staţiune de maşini şi V. Am cunoscut şi noi din plin le din vremurile acelea erau tră sînt cursuri de calificare se noi (peste 200). Alţii s-au
Hai mîndruţo, draga mea, tractoare, funcţionează o casă La Dobra îşi desfăşoară acti­ v{ viaţa grea de miner în timpul zdrobitoare. Decenii de-a rin- cu durata de un an şi cursuri mutat în blocurile nou con­
Să trăim alăturea, de naşteri, şcoală de 8 ani, ci­ vitatea intens un adevărat an­ ?(1 burgheziei. Pe patronii mine- dul pe timpul burgheziei nu de ridicare a calificării. struite in Certej, în căminele
Că-n gospodăria noastră nematograf şi o bibliotecă bo­ samblu artistic. In repertoriul muncitoreşti de la Certej şi î
Viaţa este mai frumoasă, gat înzestrată. acestuia sînt incluse cîntece noi, Săcărimb.
Zile-muncă noi vom face pline de prospeţime şi căldură, e
Bătrînil îşi amintesc din spu­ în centrul atenţiei fiind temele Pentru aprovizionarea mi'ne-
Pentru pîine, pentru pace ; sele înaintaşilor lor, că în Dobra închinate muncii înfloritoare şi nerilor, s-au deschis unităţi ale î
traiului îmbelşugat al colecti­ cooperaţiei de consum in toa­
te satele, în Certej şi Săcă­ !it
Că avem trai fericit exista o activitate corală a ţă­ viştilor, cultivînd la spectatori lor din Săcărimb, nici măcar s-a putut face pentru viaţa Toate satele din comuna Cer­ rimb s-au pus la dispoziţie
ranilor localnici încă de prin dragostea pentru partid, pentru .(• nu i-am văzut la faţă. Sim- noastră aproape nimic. Abia tej, locuite de mineri,, au fost două centre de carne şi pline !
Pe ogorul înfrăţit. anul 1887. Un fapt care confir­ patria noastră socialistă. Jj- ţeam numai neomenia lor, se- in anii regimului de democra­ radioficate, majoritatea elec­ şi tot în Certej se construieş­
mă această dată este corespon­ i)ţ tea de a avea cit mai multe ţie populară, simţim şi noi ce trificate şi pentru copiii noş­ te în prezent un magazin u- ‘i-
Auzită ele CONSTANTIN CLE­ denţa dintre Iosif Morariu con­ DINCA MARIN îţi foloase din bogăţiile munţilor, înseamnă un trai omenesc. tri s-au construit noi şcoli şi niversal, iar la exploatare
MENTE de la RUSAL1N ME- ducătorul corului din Dobra, directorul căminului cultural din i pe spinarea noastră. Că noi lu Numai in ultimii trei ani s-a cămine culturale la Săcărimb, funcţionează trei cantine. l
DREA — Dobra-Ilia.
Dobra Pentru uşurarea muncii in ii*.
exploatare a fost insta­
eram in mină desculţi, cu o cheltuit pentru protecţia nimi­ Certej, Nojag, Măgura, Boc­ lată o staţie dc compresori) !5
bucată de mălai în traistă, pe cii peste 1 milion lei (echipa- şa. Bibliotecile numără peste re şi alta este în curs de in­
ei nu-i interesa. Puţin le pă­ stalare, s-a mărit parcul de vi
I« sa şi de viaţa noastră. Mu­ fila-iAlaii iii
m âm E âm E im iÉ É m a reai sau te schilodeai în mină, locomtive pentru transportul iii
„tu erai de vină" şi nu cei care in subteran. iii
te puneau să munceşti in
ti', condiţii de iad. Da, de iad. Că Cite nu se pot spune des­ I
%
ij! aici era iadul — viaţa mizeră 4ii^)li!Ktill!lllllllllllllllllllll pre schimbările petrecute în
iii
!O pe care o trăiam — şi nu ment de protecţie, alimenta­ 9.000 cărţi. Nici vorbă de ne­ anii puterii populare. Cuvinte­ ii*.
¦TII aiurea cum ne băgau in cap ţie specială, instalaţii pentru ştiinţa de carte care domnea
aplicarea perforajului umed, pe aceste locuri în trecut. le „ Acum alta-i viaţa de mi­ {
patronii. aparate pentru perforajul cu
F Multe amintiri triste pot fi spumă uscată etc.). Salariile Condiţiile de muncă, de ner“ pe care le spun toţi ve­ iii
!(ţ spuse. Pe toate, toţi cei care au crescut an de an, tot mai viaţă, simt cu totul altele de-
ţţ! le-am cunoscut, le ţinem mîn- mare este numărul celor care cît in tre cu t; ele nu pot fi teranii minei din Săcărimb, iii
" te. Şi cum să uităm că tru­ pleacă în staţiuni la odihnă comparate cu nimic din ce a
şi tratament. Anul acesta, pînă fost înainte. Aceasta pentru că cuprind în ele adevărul zilelor «
deam cite 10-20 de ani. ca va­ acum, au primit bilete de 0 - de fapt, înainte, în multe pri­
gonetari şi abia de reuşeam dihnă 147 tovarăşi, cu 47 mai noastre, bucmia pe care o sim­ Iv
să ajungem ajutori mineri sau mult ca in aceeaşi perioadă a vinţe, pentru mineri nu se
mineri ? Avem. in satele noas­ anului trecut. Pentru îngriji­ făcea nimic. De la cifra zero ţim că trăim şi muncim în
tre bătrini ca losif Medrea rea sănătăţii minerilor au fost pornim şi în ce priveşte nu­
care au muncit mai bine de amenajate două dispensare şi mărul cinematografelor (avem statul nostru socialist.
25-30 de ani şi au ieşit la două staţionare la Certej şi patru in comună), al minări­
iţ! pensie tot vagonetari. Nu că Săcărimb, iar la Honăol este lor care au aparate de radio PETRU GHERMAN
¦ij nu ne-am fi priceput. Dimpo- (peste 70 la sută dintre ei — artificier
;)• trivă, mulţi lucram ca mi- circumscripţie medico-sanita­ înainte niciunul), aragaze şi
ly. neri, clar „răsplata" era tot de multe altele. ÎOAN DODA
îl[ vagonetari. Era o formă de ră. Ca să te califici miner, azi preşedintele comitetului sindicatului
!/) înşelăciune pe care o practi- in anii din urmă — semn al
¦?i cau patronii pe scară largă, de la E. M. Certej

}]; ca să nu plătească nici sfert nu-ţi trebuie mai mult de 2-3 belşugului in care trăiesc mi­

1 din preţul muncii. Nedreptăţi- ani. Chiar la exploatarea noas- nerii — mulţi şi-au durat ca­

Nohl magazin •universal ţtfn Mintia.