Page 62 - 1962-08

Nr. 2379
Preocuparea noastră — produse
de panificaţie de calitate superioară
In faţa întreprinderilor de
panificaţie din regiunea noastră
stau sarcini deosebit de im­
portante. Ele sînt chemate să
asigure oamenilor muncii pro­
duse de panificaţie în cantităţi
sporite, de calitate superioară
şi in sortimente variate. Pen­
tru a cunoaşte amănunte in
această direcţie, am avut o con­
vorbire cu tov. Cornel Fieşeru,
directorul Trustului regional de
panificaţie Hunedoara.
— Am’ dori să ne vorbiţi des­
pre succesele înregistrate in
anul acesta de Trustul regio­
nal de panificaţie .
— După concursul pe ţară
„Pentru piinea de cea mai bună
calitate" organizat din iniţiati­
va C.C. al P.M.R., şi în urma
sarcinilor izvorîte din scrisoa­
rea adresată tuturor lucrători­
lor din panificaţie şi morărit, şi
in regiunea noastră s-a îmbu­
nătăţit calitatea produselor de
panificaţie. Oamenii muncii au
primit cantităţi sporite de pro­
duse de panificaţie şi in sorti­
mente variate. Faţă de aceeaşi
perioadă a anului trecut, in
primul semestru ai anului a-
cesta au fost fabricate cu 19
la sută mai multe produse de
panificaţie. Amintesc de aseme­
nea că în primul semestru pla­
nul producţiei globale pe trust
a fost îndeplinit in proporţie
de 105,2 la sută iar planul pro­
ductivităţii muncii în propor­
ţie de ios la sută, Rezultate
bune au obţinut în special în­
treprinderile de panificaţie din
Hunedoara şi Petroşani. Tot in
perioada amintită au fost în­
registrate beneficii peste plan
în valoare de 375.000 lei.
Progrese simţitoare s-au fă­
cut şi pe linia îmbunătăţirii ca­
lităţii produselor. întreprinde­
Să vorbim şi să scriem corect“
Grija pentru o exprimare corectă şi aleasă este astăzi o preocupat­
ele masă.
Pew/r« cititorii ziarului nostru care se interesează de problemele ex
primării vom publica la rubrica „Să vorbim şi să scriem corect'
¦un ciclu de articole.
Vot fi dezbătute, în cadrul acestei rubrici, probleme legale ele gra
niatica limbii române actuale, de pronunţarea şi scrierea corectă.
lentiu dezbaterea acestor probleme vom invita cadre de specialităţi
îndrumaica permanentă a rubricii este încredinţată tovarăşului V. Şer
ban, lector universitar, de la Facultatea de filologie a Institutuiu
pedagogic de 5 ani, Timişoara.
Cititorii care doresc să-şi lămurească anumite nedumeriri in Icgălur
cu limba sînt invitaţi să se adreseze redacţiei pentru această rubrică.
N ecesitatea corectitudinii în exprimare
fu etapa desăvîrşirii construcţiei so ­ caţiile de specialitate, în presă, la ra­
cialiste în ţara noastră, în toate do­
meniile de activitate se face un perma­
nent şi valoros schimb de experienţa,
din dorinţa ca tot ceea ce e nou în
muncă să devină pîrghic pentru mer­
sul nostru înainte.
In succesul acestui permanent şi vn-
foros schimb de experienţă un rol de
scamă îl are limba.
Lenin a arătat că „lim ba este cel
mai important mijloc de comunicare
între oameni“ (V . I. Lenin Opere voi,
20. pag- 396).
Pentru ca limba să-şi poată înde­
plini această sarcină deosebit de im­
portantă de a servi ca instrument al
schimbului de idei între membrii soci;-
făţii, c^te necesar să aibă precizie şi
claritate. Dar nu numai atît I Limba
trebuie să fie şi unitară, adică să fie
aceeaşi şi înţeleasă de toţi cei care o
vorbesc. Pentru a căpăta unitate, pen-
tru a fi precisă şi clară, limba naţio­
nală trebuie să se conformeze unor
norme obligatorii pentru toţi cei ce o
vorbesc.
Se ştie că limba poate fi folosită cu
cele două aspecte ale e i : vorbită şi
scrisă. Respectarea normelor ortoepice
(de pronunţare corectă) şi ortografice
(de scriere corectă) are ca rezultat co­
rectitudinea limbii.
Normele de rostire şi scriere ale lim. ner, înlăfurînd astfel dubletele.
bii romîne actuale au fost stabilite pe
baza limbii literare, care este aspectul
cel mai îngrijit al limbii naţionale.
Este de la sfne înţeles că numai o
limbă corectă poate fi precisă şt clară,
poate servi Ia comunicarea unor idei
valoroase, înţelese cu uşurinţă. O ex­
primare (orală sau scrisă) plină de
greşeli mi numai că nu transmite cn
uşurinţă ideile, dar poate crea confuzii. treburilor obşteşti, cînd luarea de cu-
De aceea, în anii regimului nostru de­
mocrat-popular, se acordă o mare aten­
ţie cultivării limbii naţionale în publi-
rile, majoritatea lor, realizează
produse pe gustul cetăţenilor.
In momentul de faţă s-a ajuns
la un număr de 27 sortimente
de specialităţi pe trust. Că a-
ceste specialităţi au fost soli­
citate de către cetăţeni reiese
şi din faptul că a fost necesar
să producem peste sarcinile de
plan 36,1 tone specialităţi din
care multe cu ulei, zahăr, ouă,
şi lapte.
— Care au fost măsurile lua­
te de către conducerea trustu­
lui şi conducerile intreprinde-
Convorbire cu tov. CORNEL
FLEŞERU, directorul
Trustului regional de panificaţie
Hunedoara
rilor pentru îmbunătăţirea ca­
lităţii produselor de panifica­
ţie ?
— O dată cu înfiinţarea în­
treprinderilor şi a trustului,
ne-am propus să aplicăm o se­
rie de măsuri care să conducă
la rezultate bune. Wstfel, am
organizat cursuri, teoretice şi
practice de scurtă durată unde
s-au calificat in funcţii de fră-
mintători, cocători şi modela­
tori un număr de peste 50 mun­
citori. Au fost îmbunătăţite re­
ţetele de fabricaţie şi procesul
tehnologic iar transportul pro­
duselor se face la toate între­
prinderile în lădiţe. Pentru a-
ceasta au fost confecţionate
peste 3.000 lădiţe. La Hunedoa­
ra era necesar să producem mai
multe franzele. Pentru a rezol­
va această problemă de curînd
am pus in funcţiune o secţie
de franzelărie înzestrată cu tot
utilajul necesar care are o ca­
dio. Niciodată normele limbii noastre
literare n-au fost respectate ca astăzi.
@ti toate acestea sînt încă unii vor­
bitori care mai au unele nelămuriri,,
unele imprecizii. Dintre aceştia, de pil­
dă, unii rostesc şi, bineînţeles, scriu
greşit: să arat, în loc de: să arăt, iar
la persoana a III-a: să arete, în loc
de: să arate.
Pentru evitarea unei astfel de gre­
şeli, trebuie reţinut faptul că verbele
la modul conjunctiv, timpul prezent, la
persoanele I şi a II-a, au aceleaşi
forme ca la indicativ prezent, prece­
date de conjuncţia să. Se deosebeşte
doar persoana a treia prin terminaţie
(desinenţa personală): să arate (la in­
dicativ prezent: arată).
De asemenea, mai sînt imprecizii în
legătură cu pronunţarea şi scrierea
unor neologisme (cuvinte noi, împru­
mutate sau create în limbă). Astfel,
unii spu n : ineting (penlru că pînă la
adoptarea noilor norme ortografice se
scria: meeting, ca în limba engleză);
în loc de: miting, aşa cum este folo­
sit în limba literară. Noile norme or­
toepice şi ortografice precizează că
trebuie să rostim şi să scriem combină,
nu combaină, şi combiner, nu combai-
Shiar şi numai aceste cîfeva exem­
ple sînt suficiente pentru a demonstra
că este necesar să dăm atenţia cuvenită
grijii pentru corectitudine în exprima­
rea orală sau scrisă.
In anii regimului nostru, cînd cele
mai largi mase de oameni ai muncii
sînt chemate să participe la rezolvarea
vînt, rostit sau scris, este o datorie a
fiecăruia, folosirea unei limbi corecte
este o necesitate de prim ordin.
iV. Ş E R B A N
pacitate de 7 tone in 24 ore.
De asemenea la Deva s-a mon­
tat un cuptor metalic de 2,5 to­
ne, iar în curînd se va monta
unul asemănător la Petroşani.
— Totuşi, la capitolul preţ
de cost nu staţi tocmai bine.
— Intr-adevăr, la acest capi­
tol am înregistrat depăşiri. De­
ficienţe au existat mai ales
la întreprinderea „Jiul“ Petro­
şani cave a manifestat o slabă
preocupare în acest sens. Tre­
buie să arăt de asemenea că şi
in privinţa calităţii produselor
trebuie să depună mai multe e-
forturi colectivele din Petroşani,
Hunedoara şi Alba Iulia, care
încă nu s-au ridicat la nivelul
sarcinilor.
— îmbunătăţirea calităţii pro­
duselor de panificaţie este o
sarcină permanentă, Ce măsuri
intenţionaţi să luaţi în viitor ?
— Mai întii amintesc faptul
că în primul trimestru al anu­
lui viitor va fi dată în folosin­
ţă, la Simeria, o fabrică de
piine cu o capacitate de 14 tone
în 24 ore. Conducerea trustului
s-a îngrijit ca in trimestrul a-
cesta să se monteze cuptoarele
„Dam f“ la Simeria.
Pentru continua îmbunătăţire
a calităţii pîinii vom organiza
în curînd "un concurs „Pentru
pîinea de cea mai bună cali­
tate“ . Concursul se va desfă­
şura pe etape, oraşe şi regiune.
La concurs vor participa cei
mai buni brutari din regiune
precum şi gospodine.
Acestea sînt numai citeva din
măsurile pe care intenţionăm să
le luăm astfel ca oamenii mun­
cii din regiunea noastră să fie
pe deplin mulţumiţi de calita­
tea produselor de panificaţie
iabricate de noi.
V. ALBU
Cabana „Pie­
trele“ , unul din
punctele de a-
traeţie ale Rete­
zatului.
Prin soniribyţie voluntară
In adunarea populară ţinută la slîr-
şitul anului trecut, membrii cooperatori
din satul Tîrnava, raionul Ilia, au
hotărît să construiască un nou. local
pentru cooperativă, prin contribuţie vo­
luntară. După procurarea materiale­
lor, , în numai 15 zile din luna iunie,
ei au turnat fundaţia, iar în momen­
tul de faţă clădirea este ridicată în
roşu. La ridicarea acestei construcţii
au participat toţi locuitorii satului, mo­
bilizaţi dc membrii consiliului sătesc.
Exemplul locutorUor din satul 'lîrna­
va a fost urmat şi dc membrii coope­
ratori din satele Sulighete, Nevoieş,
Boholl şi Stînee.şti Ohaba.
D. COJAN
corespondent
'm m m m
19 AUGUST 1962
DEVA: Pompierul atomic —
cinematograful „Patria“ ; Pom­
pierul atomic — „Grădina de
vară“ : HUNEDOARA : Austerlitz
— cinematograful „Victoria“ ;
Acţiunea Cobra — cinematogra­
ful „Stadion Corvinul“ ; SEBEŞ :
Casa surprizelor — cinemato­
graful „ Progresul“ ; Socoteli
greşite — cinematograful „M.
Sadoveanu“ ; PETROŞANI: Ra­
ze pe gheaţă — cinematograful
„Al, Sahia“ ; Lunga noapte a
lui ’43 — cinematograful ..7
Noiembrie“ : ALBA IULIA : Scri­
soare de la o necunoscută — ci­
nematograful „Victoria“ ; Spec­
tatori. în ofsaid — cinema­
tograful „23 August“ ; ORAŞ-
TI E: Mai. tare ca uraga­
nul — cinematograful „V. Rodi­
tă“ ; Torero — cinematograful
„Flacăra“ ; Mai tare ca uraga­
nul — „Grădina de vară“ ; SI­
MERIA : Casa surprizelor — ci­
nematograful „Ilie Pintilie“ :
HAŢEG: Artistul — cinemato­
graful „Popular“ ; BRAD : Cin-
tecul întrerupt — cinematogra­
ful „Steaua Roşie“ ; LONEÂ :
Bătălie în marş (seria a l-a şi
a Il-a) — cinematograful „M i­
nerul“ ; TEIUŞ: Frumoasa Lu-
rette — cinematograful „V. Roai-
tă“ ; Z LATNA : Moment pericu­
los — cinematograful „Munci­
torul“ ; I LI A: Duelul — cine­
matograful „Gh. Doja“ ; APOL-
DUL DE SUS: Vînt de libertate
— cinematograful „23 August“ .
I
Dn u m u t , s a c tat.tr m u t.u i
I din Dobra —
L înlocuind joagăntl cu „Drujba",
t (cipina cn cablul, macaralelor, caii
t şi boii cu tractorul şi funicularul
r scădere a preţului de cost a mers
— intr-un cuvînt !olosind tehnicii
V.
t nouă — colectivul întreprinderii
t forestiere din Dobra a reuşit ca în
t ultimul timp să obţină succese im­
c portante pe linia exploatării şi
ct
t valorificării masei lemnoase. Ast­
fel. în cinstea zilei dc 23 August
l forestierii dc aici au înscris noi
l realizări. Este vorba de 'îndepli­
C nirea planului hrodneţiei globale
e în proporţie de 107 la sută şi al
i producţiei marfă cu 100,30 In sulă.
i j
i l’e meşterii tăietori de lemne
i din pădurile Vadului Doinii, insă.
t aceste cifre nu-i mulţumesc cu
t toate că ele reprezintă tăierea pes­
i te plan a 400 m.c. buşteni ile
ci stejar pentru galere, a 122 m.c.
lemn rotund necesar construcţiilor,
ct a 107 m.c. doage de fag, a 2.100
t m.c. lemn pentru distilare şi a 3.000
l vi. steri lemn dc foc.
ct Cifra dc 2,2 la sută este pro­
centul cu care in ultima perioa­
t dă a fost redus preţul de cost
L faţă de sarcina planificată. Poale
l pepiniere. Valoarea, economiilor rea­ i
că nu pentru toată lumea cifra
L de mai sus are vreo semnificaţie
Í
r deosebită. Dar, pentru colectivul dc
Ou privire la acordarea de burse
în învăţămintul superior de către
Comitetul executiv al Sfatului
popular
Ca şi în anii trecuţi şi în anul
acesta Coiuitrliil executiv al sfatului
popular al regiunii Hunedoara acordă
pentru copiii oamenilor muncii din re­
giunea noastră burse pentru învăţă-
minlul superior. Bursele se vor acor­
da pentru următoarele facultăţi :
UNIVERSITATEA „BABEŞ-BO-
LY A I" DIN CLUJ.
— facultatea dc chimic ;
— facultatea dc ştiinţe naturalc-
geografie ;
— facultatea dc istoric-iilozofie ;
— facultatea dc ştiinţe juridice ;
— facultatea dc ştiinţe economice ;
— facultatea dc filologie ;
UNIVERSITATEA DIN BUCU­
REŞTI.
— facultatea dc geologic ;
— facultatea dc chimic ;
INSTITUTUL PEDAGOGIC DE
5 ANI DIN TIMIŞOARA.
— facultatea de matcmatică-fizică ;
— facultatea dc filologic ; .
INSTITUTUL „M A XIM GORK1“
DIN BUCUREŞTI.
INSTITUTUL DE CULTURA
FIZICĂ ŞI SPORT DIN BUCUREŞTI
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ECO­
NOMICE DIN BUCUREŞTI.
— facultatea de finanţc-credite ;
— facultatea de com erţ;
INSTITU TUL PEDAGOGIC DE
TREI AN I DIN TG . MUREŞ.
— facultatea de matematică-fizică;
— facultatea de muzică ;
INSTITUTUL DE TEATRU „I. L.
CARAGIALE“ DIN BUCUREŞTI.
CONSERVATORUL „GH. DIM A“
DIN CLUJ.
INSTITUTUL DE ARTE PLAS­
TICE „ION ANDREESCU“ DIN
CLUJ.
— facultatea dc arte plastice ;
INSTITUTUL MEDICO-FARMA-
CEUTIC DIN CLUJ.
— facultatea de medicină ;
— facultatea de farmacie ;
INSTITUTUL' MEDICO-FARMA-
CEUTIC DIN TG. MUREŞ.
— facultatea de m edicină;
— facultatea dc farmacie ;
INSTITUTUL MEDICO-FARMA-
CEUTIC DIN TIMIŞOARA.
— facultatea dc stom atologie;
— facultatea de m edicină;
— facultatea de stomatologic ;
am p m su m u t s e
19 AUGUST 19112
PROGRAMUL 1 : 6,00 Concert dc
dimineaţă; 7,40 Jocuri populare rornî-
ne.şti şi ale minorităţilor naţionale;
8,00 Şcoala şi viaţa; 9,30 Teatru la
microfon pentru copii: „Razele vieţii“ ;
10,30 Ansambluri artistice muncitoreşti
în studiourile noastre. Gintă corul uzi­
nelor „23 August" şi „Republica“ din
C apitală; 11,30 Vorbeşte M o s c o v a !; în cursul nopţii. V or mai cădea
13,10 Dc to'ife pentru toţi; 14,03 Pro­
gram muzical la cererea oamenilor
muncii aflaţi in staţiuni de odihnă;
L>,30 La şezătoare ; iti.lt) Noi eîntcce
în cinstea zilei de 23 August: „Partid
al păcii şi al frumuseţii“ . 16,45 Pro­
gram pentru fruntaşii recoltelor boga-
!e; 18,00 Pagini alese din muzica uşoa­
ră romînească şi sovietică; 20,00 Cin-
tarea Romîniei socialiste1' : 2 !.un Bu­
chet de melodii populare romîneşli.
PROGRAM UL II: 7,00 „Zi de odih­
nă" — program dc muzică populară
romînească; 7,30 Cintece de pace şi
prietenie; 10,38 „Pe litoral“ muzică
uşoară romînească; 12,00 Actualitatea
cultural-artistică; 12,15 Din folclorul
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
| întreprinderea Comercială Inferraîonală Deva
$ Si rad» George Enescu nr. 40
| » si g a. |e a &ă. s
S @ un şofer pe autodubă-librărie de 4 tone
g © un tractorist rutier.
X Salarizarea conform dispoziţiunilor în vigoare
l H.C.M. !051-1959.
<foooo<x>ocoooooocK>ooooooooooooooooooooooc>oo<x>oooo«'
Plg: 8 '
li CîiflWR*ir^nssMiaHSW'ÎîBW¦zH N v m v a t.i m m tm m m m m B m n m m m m m g m t
CU PRILEJUL ZiLEI DE 23 AUGUST — CEA DE-'A 18-A
) ANIVERSARE A ELIBERĂRII PATRIEI,
aici această cifră reprezintă reali­ 1 CONDUCERI- DE ÎNTREPRINDERI Şl INSTITUŢII DIN REGIUNEA NOA­
zarea unei economii la preţul de I STRĂ, t r a n s m it c ă l d u r o a s e ’ f e l ic it ă r i c o l e c t iv e l o r l o r
DE MUNCĂ PENTRU REZULTATELE DEOSEBITE OBŢINUTE IN PRO-
cost în valoare dc aproape 100.000
Ici. Dc menţionat, că o astfel de 1 DUCŢIE :
mină m mină cu creşterea gra­ i
dului de mecanizare. Aproape toa­ ]
1
1
te parchetele întreprinderii sini in 1
prezent, dótale cu fierăstraie meca­
nice lip „ Drujba", cu tractoare pen­ 1
tru transportul buştenilor la ram­
pele da încălcare, cu funiculare }
care aleargă neobosit peste păduri
şi văi scoţinil la căile de acces 1
bogăţia pădurilor.
]
1
In liniile de vara, paralel cu 1
munca de exploatare, oamenii s-au y
angajat în mod voluntar să îm­ i
bogăţească patrimoniul forestier.
'Astfel, prin munca colectivului dc i
aici şi a tinerilor din comunele i
învecinate au fost plantate in a-
ceastu vară 22 ha. cu puiet dc i
salcim şi încă II ha. cu alte spe­ i
cii. De asemenea, s-au executai lu­ i
crări de îngrijire pe o suprafaţă i
de jOS ha. pădure ţinură şi s-au y
însămânţai suprafeţe însemnate in
lizate prin executarea acestor lu­ i
crări se ridică la peste 40.000 lei.
I. MANEA T
J \__J i__' w J \.~ js — r V.
regional
INSTITU TUL MEDICO-FARMA­
CEUTIC DIN BUCUREŞTI.
— facultatea dc farmacie ;
INSTITUTUL PEDAGOGIC DE
TREI ANI DIN CRAIOVA.
— facultatea dc matematici ;
— facultatea de ştiinţe naturale ;
— facultatea de istorie-gcografic ;
— facultatea dc filologie ;
INSTITUTUL PEDAGOGIC DE
TREI ANI DIN PITEŞTI.
— facultatea dc matematică ;
— facultatea de ştiinţe naturale;
INSTITU TUL PEDAGOGIC DE
TREI ANI DIN TIMIŞOARA.
— facultatea de fizică-chim ie;
— facultatea de ştiinţe naturale ;
— facultatea de arte plastice;
— facultatea dc educaţie fizică ;
— facultatea de muzică ;
— facultatea tic lilologic ; din caic :
1.— limba romînă 2. — limba ger-
mană-iotnînâ.
INSTITUTUL AGRONOMIC DIN
BUCUREŞTI.
— facultatea de medicină veteri­
nară ;
IN STITU TU L AGRONOM IC DIN
T IM IŞO A R A .
IN STITU TU L AGRONOM IC DIN
CRAIOVA.
— facultatea dc horticultura :
IN STITU TU L POLITEHNIC DIN
CLUJ.
— facultatea de mecanizarea agri­
culturii ;
INSTITUTUL PEDAGOGIC DE
TREI ANI DIN BRAŞOV.
— facultatea de matematică-fizică ;
— facultatea dc fizică ;
INSTITUTUL DE ARHITECTU­
RĂ DIN BUCUREŞTI
INSTITU TUL POLITEHNIC DIN
T IM IŞO A R A
— facultatea dc construcţii hidra­
ulice ;
— facultatea dc construcţii indus­
triale ;
INSTITUTUL DE CONSTRUCŢII
DIN BUCUREŞTI
— facultatea de utilaj ;
— facultatea dc construcţii hidra­
ulice;
— facultatea dc drumuri şi poduri.
Candidaţii caic solicită burse, vor
depune dosarele la secţia secretariat
a Sfatului popular regional pină la
dala dc 22 august a.c.
popoarelor ; 14,10 Cinta Vladim ir Trc
şin; 11,30 (Bine ştie cî.şliga; 16,00 O
mciu şi fapte; 19,00 Din viaţa oraş
lor şi regiunilor patriei: Suceava (11
21,43 Lectură — ghicitoare.
PENTRU 24 OUE
Vremea rămîiic nestabilă cu cei
mai mult noros ziua şi cu însenin;
verse de ploaie însoţite dc descarc;
electrice. Temperatura staţionară, zi
va fi cuprinsă între 25 şi 30 grai
iar noaptea între 15 şi 20 grade. V
slab pînă Ia potrivit din sectoi
vestic.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme în curs dc îmbunătăţire
cu temperatura in uşoară creştere.