Page 64 - 1962-08

X 7T T 7T T tn.^T rci—
tei mulsocialismului
Anul XIV. Nr. 2380
Cărbune peste plan
Minerii din sectorul IV al
minei 'Aninoasa întîmpină ziua
de 23 August cu succese de sea­
mă în producţie. După ce în
primele 7 luni au depăşit pla­
nul de producţie cu 11.280 tone
cărbune. în luna aceasta ei au
mai extras peste plan aproape
1.000 tone.
/S-au evidenţiat în mod deo­
sebit brigăzile conduse de mine­
rii Moisiu. Remus şi Steţ Petru.
MATEI DUMITRU
corespondent unui grup de mun­
Realizări frumoasa
Antrenaţi intr-o largă între­
cere socialistă în cinstea zilei
de 23 August, muncitorii, tehni­
cienii şi inginerii de la atelie­
rul de întreţinere al Uzinei de
preparare Gurabarza au obţi­
nut noi succese. Planul de pro­
ducţie a fost îndeplinit în pro­
porţie de 123 la sută. S-au rea­ berării patriei noastre de sub vul de muncă şi-a majorat an­ fabricii „Simion Bărnuţiu“ tîin
lizat, de asemenea, economii în jugul fascist cu noi succese in gajamentul la economii de la Sebeş. întrecerea socialistă ini­
valoare de 8.500 lei şi lucrări muncă, colectivul de muncitori, 1 milion lei, la 1.700.000 lei.
neplanificate în valoare de tehnicieni, ingineri şi funcţio­
aproape 17.000 lei.
S-au evidenţiat muncitorii meria, şi-au luat angajamente gust a.c., s-a realizat o econo­ porţie de 12—15 la sută. Toate
Leon Marcu, Gabor Cornel, Sir-
bu Constantin, Bera Ioan şi
alţii.
JURJIŢA PAVEL
corespondent
Prin grija partidului
Silb colidilcerea înţeleaptă a Parti­
dului Muncitoresc Romîn, oamenii
muncii din patria noastră obţin succe­
se de însemnătate istorică în opera de
desăvîrşire a construcţiei socialismului.
Prefacerile adinei care au avut loc in
patria noastră în anii puterii populare
s-au răsfrînt din plin şi asupra vieţii
oamenilor muncii din Valea Jiului. Iii
trecut, Valea Jiului a fost ţinută de­
cenii de-a ritului într-o cruntă înapo­
iere. Munca minerului era pe atunci o
muncă de rob, extenuantă, din cauza
înzestrării rudimentare a minelor, a
lipsei celor mai elementare măsuri de
protecţia muncii şi a intensificării ex­
ploatării capitaliste. închiderea mine­
lor de la Vulcan, Lonea I şi II, Diija,
Sâlâtruc, a dus la aruncarea pe dru­
muri, pradă şomajului, a mii şi mii de
familii de mineri. Numai în 1929 peste
3-000 muncitori mineri din Vulcan, îm ­
preună cu familiile tor, au rămas şo­
meri, muritori de foame, după închi­
derea minei. Tabloul sumbru al mize­
riei şi ignoranţei în care erau ţinuţi
oamenii muncii din Valea Jiului . pe
timpul regimului burghezo-moşieresc
este completat de faptul că asistenţa
medicală era aproape inexistentă, lu­
cru concretizat prin faptul că mortali­
tatea era cea mai ridicată din Europa.
Numărul medicilor era foarte m ic ; un
riîfcdîc revenea la peste 3.500 locuitori.
Aşezări miniere, ca de exemplu Pe-
trila, nu aveau înainte de 1944 nici un
medic. Ani de zile Valea Jiului n-a
avut nici o şcoală medie de cultură ge­
nerală, fără a mai vorbi de teatru sau
alte aşezăminte culturale. Marea majo­
ritate a fiilor de mineri nu aveau po­
sibilitatea să termine nici şcoala pri­
mară.
Cu totul alia este acum fata Văii
Era ora 20 şi 30 dc inimile-. Teh­
nicianul dc serviciu de la masa dc
verificare din Deva se pregătea toc-
nai să tnănince gustarea pe care
şi-o luase de-acasă, cînd i se păru
că ceva nu este in ordine. ¦Cercetă
pe rînd aparatele. Intr-adevăr, ele
înregistrau un deranjament intr-un
cablu subteran. Deocamdată nu ştia
cauza deranjamentului, dar măsuri
trebuiau luate urgent pentru înlă­
turarea Im
Anunţă pe şeful serviciului
C.T.l.Tc. Acesta dădu dispoziţie să
se facă măsurătorile pentru stabi­
lirea locului deranjamentului şi să
se trimită acolo o echipă de Union
care să înceapă săpăturile...
întreţinerea căilor telefonice şi;te­
legrafice este o muncă de marc răs­
pundere care cere liniorilor, jonc-
torilor şi celorlalţi muncitori din
acest, sector, multă atenţie şi dra­
goste pentru meserie. Această mun­
că cere îndemînare, operativitate, de
multe ori sacrificarea timpului dc
Rfcq'ona'ă
j Hunedoara-D'cva
Duminică 19 august 1962
Brigada tovară­
şei Ioana Pavăluc,
secţia 111-a răsucit
a Filaturii Lupeni
este fruntaşă în
producţie. Ea dă
numai produse de
calitate, depăşin-
du-şi sarcinile de
plan.
In foto: Şefa de
brigadă Ioana Pa-
valtic explicînd
citoare avantajele
unei răsuciri şi
depanări corecte.
Angajámente înfăptuite
In dorinţa de a întîmpină zîndu-se posibilităţile de redu­
cea de-a 18-a aniversare a eli­ cere a preţului de cost, colecti­
nari de Ia Atelierele R.M.R. Si- lizează cu succes. Pînă la 1 au­ lui la unele sortimente în pro­
valoroase. Pentru luna august
ei s-au angajat să repare peste
plan o locomotivă, patru vagoa-
ne-marfă şi un grup de roţi
pentru depou. Totodată, anali-
VICTOR GHIOANCA
secretar. al Comitetului orăşenesc
P.M.R. Petroşani
Jiului, munca şi viaţa muncitorilor mi­
neri şi a celorlalţi oameni ai muncii.
Prin grija partidului, în cei t8 ani de
putere populară s-au înfăptuit în acest
bogat colţ al patriei noastre mari tran­
sformări în toate domeniile.
Creşterea şi dezvoltarea economiei
Văii Jiului în anii puterii populare este terea capacităţii de extracţie şi uşura­
caracterizată în primul rîud de volu­
mul impresionant de investiţii execu­
tat. De exemplu, între anii 1951-1962
s-au investit fonduri în lucrări de con­
strucţii şi utilaje în valoare totală de
3,9 miliarde lei, în urma cărora s-au
pus în funcţiune un însemnat număr
de obiective economice şi social-cuitu-
rale. Printre principalele obiective
puse în funcţiune sînt Centrala termo­
electrică Paroşeni, pilon de bază al
planului de electrificare, o nouă mină
ia Uricani, repunerea în exploatare a
minelor închise de capitalişti —¦ Vul­
can, Lonea I şi II, noile secţii dc la
U.R.U.M.P. şi preparaţii, fabricile de
piine de la Petroşani şi Lupeni, dife­
rite unităţi comerciale-cooperatiste şi
pentru industria locală. In prezent se
construieşte Preparaţia Goroeşti la ni­
velul tehnicii moderne şi este în curs
dc redeschidere mina Diija.
Totodată în '.eşti ani au fost ex­
tinse şi dotate cu tehnica modernă, ve­
chile mine de la Lupeni, Aninoasa, Pe-
trila, Lonea şi alte obiective indus­
triale.
Ga urmare a măririi capacităţilor de
producţie prin darea în exploatare a
unor noi obiective industriale, lărgirea
SL A 10»
odihnă, dc distracţie. Liniorul, jonc-
lorul, trebuie să fie oricînd, ziua sau
noaptea, gata să intervină pentru
ca- deranjamentul să fie înlăturat
în minim de timp. Liniile dc tele­
comunicaţii trebuie să fie mereu în
stare de funcţionare.
lată de ce şi dc data aceasta,
într-un timp scurt, o echipă dc li-
niori se şi afla la locul deranja­
mentului şi începuse săpatul. In ace­
laşi timp au fost chemaţi dc pe
teren jonctorii Liviu Vcsa şi Marcel
Vasiliu. Primul se afla la Ilia, iar
celălalt la Alba Iulia. Pînă la so­
sirea acestora liniorii trebuiau să
sape într-un pămînl tare ca piatra
o groapă largă şi de aproape 2
metri adîncime. Lucrul acesta nit-i
speria pe liniori. Avuseseră prilejul
să înfrunte greutăţi şi mai mari.
Acum erau însă obosiţi de munca dc
peste zi. Constantin Irimie, Ion Mi-
lescu şi Ladislau Sentciuc, fuseseră
chemaţi de acasă, iar Gheorghe Ro­
man, care a fost dc serviciu după-
PROLfT'ATH VW WATT. TXRPtA. VNlfl-VX! Moscova a lăcuf o prim ire triumfală
in
Angajamentele acestea se rea­ gust, a dus la depăşirea planu­
mie la preţul de cost în valoa­
re de 1.550.000 lei şi un benefi­
ciu peste plan de 2.047.000 lei.
IOANICHIE CONSTANTIN
corespondent
şi dezvoltarea celor existente, volumul
producţiei industriale a crescut într-un
ritm accelerat. Spre exemplu, nivelul
producţiei industriale globale a Văii
Jiului a crescut în perioada 1959-îM t
cu 18,5 la sută. .
Modernizarea minelor existente şi
utilarea lor corespunzător cerinţelor
tehnicii moderne, se oglindeşte în creş­
rea eforturilor fizice ale muncitorilor
mineri prin mecanizarea operaţiunilor
grele şi a celor care cer un volum
mare de muncă. La mina Lupeni ca­
pacitatea de extracţie a crescut de la
619.441 toue/an, în 1948, la 1.313.364
în 1961, adică de peste 2,2 ori. La
mina Petriia capacitatea de producţie
a crescut cu peste 1,4 ori, la Lonea cu
3,2 ori, 'i r la Aninoasa cu 153 la sută.
De asemenea, este în continuă creştere
şi producţia minelor Uricani şi Vulcan.
Dacă în anul 1948 s-au extras în Va­
lea Jiului cu tăiere mecanizată 42.379
tone de cărbune, în anul 1955 s-au ex­
tras 70.554 tone, iar în anul 1961 peste
136.009 tone, ceea ce reprezintă o creş­
tere de 322 la sută faţă de 1948. In
aceeaşi perioadă indicele de mecaniza­
re a încărcării în galerii şi puţuri a
crescut de peste 13 ori, iar gradul de
mecanizare a transporturilor în aba­
taje a crescut la 98 la sută. In sub­
teran. pe galeriile principale şi secun­
dare, (ranspo’rtu! este mecanizat în în­
tregime.
, însemnate progrese s-au făcut în
extinderea susţinerii metalice a abata­
jelor frontale şi folosirea armăturilor
moderne la susţinerea galeriilor de des­
chidere şi pregătire. Producţia extrasă
(Continuare in pag. 3-a)
A T R I IE
amiaza, a rămas în continuare să
ajute la înlăturarea deranjamentu­
lui. Desigur, nici unul nu s-a. plîns
de oboseală. Ea. se citea insă pe fe­
tele lor. Cu toate acestea, munca
se desfăşura repede. încordata. Ca­
blul deranjat se afla undeva sub
pămînl împreună cu alte cabluri.
El trebuia găsit cit mai curînd. Dc
aceea, era necesar să se lucreze şi
cu mare alentie, pentru ca din gre­
şeală să nu fie lovit un alt cablu.
Din cînd în cînd, comunistul Con­
stantin Irimie, îşi îndemna ortacii:
— Mai avem puţin şi terminăm
de săpat. Curaj, prieteni!
De fapt, nimeni n-avea nevoie să
fie încurajat. Fiecare îşi dădea sea­
ma dc importanta lucrării şi căuta
să fie cil mai folositor.
Săpatul a mai durat cilva timp.
Pc la ora 22 şi jumătate a sosit dc
la llia jonctorul Liviu Vcsa. Ime­
diat cl s-a apucai să caute cablul
deranjai. Toţi şi-au dat seama apoi
4 pagini 20 bani
Noi modele
Rezultate frumoase a obţinut
in ultima- vreme şi colectivul
ţiată în cinstea zilei de 23 Au­
produsele sint de bună calitate.
Au fost introduse în produc­
ţie 22 noi modele proiectate de
către lucrătorii sectorului de
creaţie al fabricii.
P. CUTEANU
corespondent
Fabrică de gheaţă
ia Brad
Zilele acestea, la întreprinde­
rea de industrie locală din Brad
a intrat în funcţiune o fabrică
de gheaţă. Avînd capacitatea de
6.000 kg. în 24 de ore, fabrica
satisface cerinţele de gheaţă
din raion,
DUMITRU O.
corespondent pacitate de lucru, mecanizatorii
tuN 10» !E Ml It IRCC il It Ml A Z I ?
© In toate comunele din re­
giunea Hunedoara, la căminele
culturale, se va prezenta con­
ferinţa intitulată „23 August —
ziua eliberării patriei noastre de
sub jugul fascist“ . Conferinţele
vor fi urmate de programe ar­
tistice susţinute de formaţiile
căminelor culturale.
© Azi începe campionatul re­
gional de fotbal, ediţia 1962—
1963. Printre meciurile cele mai
importante se numără Victoria
Călan — Parîngul Lonea; Di^
namo Barza — C.F.R. Simeria;
Jiul II Petriia — Siderurgist-ul
Hunedoara; Constructorul Hu­
nedoara — Minerul Deva.
© Pe terenul de baschet al
Şcolii pedagogice din Deva, la
ora 10, va avea loc jocul de bas­
chet dintre echipele masculine
Mureşul Deva şi Medicina Timi­
şoara, contînd pentru califica­
rea în prima categorie a ţării.
@ La ora 15,30, pe terenul din
Vulcan, va avea loc meciul de
handbal în 11 feminin dintre
şi dc cauza deranjamentului. In ca­
blu sc infiltrase apă. O porţiune de
ci/iva metri de cablu trebuia schim­
bată. O treabă migăloasă, dc marc
alentie. Liviu Vcsa, ajutat de liniori.
a începui munca de înlăturare a
defecţiunii. Pc la ora 2 le-a venit
în ajutor (le la Alba lulia şi ce­
lălalt jonclor, Marcel Vasiliu.
Noaptea, munca c întotdeauna mai
grea. Oboseala, somnul nu te lasă în
pace. Pe tinerii noştri însă n-au
putui să-i biruie. N-au pulul pen­
tru că în ei. conştiinţa înaltei înda­
toriri a fost mereu trează.
Pc la ora 4 dimineaţa, atunci cînd
totul a fost terminat, cînd cablul a
fost repus în circuit, abia atunci
jonteorii şi liniorii au simjit obo­
seala. Dar era o oboseală împletită
cu o marc bucurie; bucuria c(i în­
că o dală au învins greutăţile, cu încă
o dată au fost de folos patriei. Şi
pe chipurile lor scăldate în lumina
palidă a zorilor se citea mîndria.
GH. PAVEL
eroilor Cosmosului
MOSCOVA 18. — Corespon­
dentul Agerpres, Al. Cimpeu-
nu transm ite:
Locuitorii Moscovei au fă ­
cut sîmbătă o primire trium­
fală cosmonauţilor ’Andrian
Nilcolaev şi Pavel Popovici.
Cu cîteva ore înainte de so­
sirea celor doi „gemeni cos­
mici“ , sute de mii de oameni
se îndreptau spre „traseul
eroilor“ — cum este numit
Bulevardul Lenin pe care l-au
străbătut Gagarin şi Titov şi
pe care vor trece acum spre
Piaţa Roşie, Nikolaev şi Po­
povici. In întreaga Moscovă
megafoanele transmiteau m e­
lodiile unor cîntece dragi:
„ Patria aude, patria ştie“
şi „Marşul cosmonauţilor1.
Aceste cîntece au fost cîntate
de cosmonauţi în spaţiile ne-
sflrşite ale Universului, cu
aceste cinteze i-a întîmpinat
Pămîntul, ele sint cunoscute
piloţilor sovietici care se pre­
gătesc în vederea unor noi zbo­
ruri in spaţiile astrale. Se
pare că in aceste momente,
toate florile Moscovei se află
în miinile oamenilor înşiruiţi
de-a lungul celor 33 de kilo­
metri ai şoselei dintre aero­
portul Vnulcovo şi centrul
oraşului. Cu autobuzele, pe
motociclete sau biciclete, pe
jos. străbătlnd pădurea, vin
în şiruri nesfirşite spre ae­
Toate forţele la urgentarea lucrărilor
agricole de vară!
Ritm mai intens la arături
In ultimele zile, membrii gos­ au efectuat arături pe 335 ha.,
podăriilor agricole colective de
pe raza oraşului regional Deva
şi-au intensificat eforturile pen­ jer pe suprafeţe întinse.
tru a înmagazina la timp şi fără
pierderi recolta de cereale pă-
ioase. Datorită bunei organizări
a muncii şi folosirii judicioase
a forţelor şi mijloacelor de tre-
ieriş, unele gospodării colective, făcător se desfăşoară însă acea­
printre care cele din Sintan-
drei, Băcia, Tîmpa, Cristur, Bîr-
c-ea- Mică şi altele, au treierat
pînă acum întreaga cantitate de
griu.
Paralel cu desfăşurarea treie-
rişului, . tractoarele disponibile mai rămas nearate peste 600
aflate la gospodării sînt între­
buinţate la efectuarea arături­
lor adinei de vară. Folosind
tractoarele Ia întreaga lor ca­
din brigada de tractoare de la
gospodăria colectivă din Sîntan-
drei au reuşit să depăşească
planul la arături. Pînă acum ei
Minerul Vulcan şi echipa re­
prezentativă a regiunii Bucu­
reşti.
# Terenul de tenis din Lu­
peni, începind cu orele 10, va
găzdui faza regională la tenis
de cîmp rezervată juniorilor. La
această competiţie vor partici­
pa 8 juniori şi 6 junioare din
regiune.
© Pe terenul Jiul din Petro­
şani va avea loc azi începind
cu ora 17, meciul amical de fot­
bal dintre Jiul Petriia, care ac­
tivează în categoria B şi C.S.O.
Craiova din aceeaşi categorie.
Colectivistul Vasile Mar:an se numără printre cei mai pricepuţi îngrijitori-mulgători
de la G.A.C. din Cilnic. Printr-o îngrijire şi hrănire raţională a vacilor din lotul pe care
ii are în primire, el a realizat pină la 10 august o producţie medie de 2.565 litri lapte pe
cap de vacă furajată.
roport, locuitori ai satelor şi
oraşelor din împrejurimi, îm­
brăcaţi sărbătoreşte.
La ora 13,20. venind cu un
avion de la Simferopol, so­
sesc pe aeroport tovarăşii
N. s, Hruşciov, L. 1. Brejnev,
M. A. Suslov. Din acelaşi a-
vion coboară tovarăşii Gheor-
ghe Gheorghiu - Dej, ion
Gheorghe Maurer şi Chivu
Stoica, care, aflindu-se în
U.R.S.S., unde îşi petrec o
parte din concediul de odih­
nă, au fost invitaţi să parti­
cipe la intîmpinarea cosmo­
nauţilor. Din acelaşi avion
coboară şi Jacques Duclos,
secretar al C.C. al P.C. Fran­
cez, aflat, de asemenea, la
odihnă in U.R.S.S.
Pe aeroport se aflau, de
asemenea, şefii misiunilor di­
plomatice acreditaţi la Mos­
cova. Tribuna ziariştilor este
plină. Ziarişti de pe toate
continentele au ţinut să fie
martorii, acestui moment so­
lemn.
La orizont apare avionul
„ IL-18“. la bordul căruia se
află Andrian Nikolaev şi Pa­
vel Popovici. Argintia navă
aeriană este escortată de
şapte avioane de vinătoare.
Fix la ora 14, pe scara avio­
nului apar cosmonauţii, in
stingă Nikolaev, în dreapta
Popovici. Ei coboară scara
împreună şi în acordurile
faţă de 320 planificate şi au in-
săminţat totodată porumb fura­
Avansate în ceea ce priveşte
efectuarea arăturilor sînt şi gos­
podăriile colective din Băcia,
Totia, Petreni şi altele. Nesatis­
stă lucrare la gospodăriile co ­
lective din Cristur, Deva şi Ra-
polt, unde, după ultima situa­
ţie primită la consiliul agricol
orăşenesc, mai sint de arat cile
50-100 ha. De altfel, în unităţile
agricole de pe raza oraşului au
hectare din suprafaţa planifi­
cată.
N. TRANDAFIR
corespondent
Pe ogoarele colectiviştilor din Bobîlna
Experienţa anilor trecuţi a do­
vedit colectiviştilor din Bobîlna,
raionul Orăştie, că numai atunci
cînd pregătesc bine terenul şi
îl fertilizează obţin producţii
sporite de cereale. De aceea, şi
în acest an, imediat după re­
coltarea cerealelor păioase ei au
trecut cu toate forţele Ia execu­
tarea arăturilor adinei de vară.
Cînd combina şi tractorul sînt defecte
Colectiviştii din satul Bărăşti,
raionul Haţeg, au treierat pînă
acum griul de pe 100 ha., din
cele 140 cultivate cu această
plantă. Treierişul putea fi ter­
minat dacă combina de la
S.M.T. Orăştie, aflată la acea­
stă gospodărie, ar fi funcţionat
din plin. Dar, de cîteva zile
combina stă nefolosită, neavînd
cu ce să fie acţionată. Tractorul
care a fost repartizat să lucreze
unui marş solemn se îndreap­
tă spre covorul roşu întins
de la avion la tribună, umăr
la umăr, cum au zburat şi în
Cosmos.
Cosmonauţii' raportează cu
mîndrie că sarcina de cinste
încredinţată de partid şi de
guvern a fost îndeplinită.
Tovarăşii N. S. Hruşciov şi
ceilalţi conducători ai P.C.U.S.
şi ai guvernului îi îmbrăţi­
şează părinteşte. Cosmonauţii
se apropie de tovarăşii
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion
Gheorghe Maurer şi Chivu
Stoica. Conducătorii romîni
le strîng miinile, îi felicită
şi-i îmbrăţişează.
Andrian Nikolaev şi Pavel
Popovici sint îmbrăţişaţi cu
căldură de fraţii lor cosmici
Iuri Gagarin şi Gherman Ti­
tov, precum şi de membrii
familiilor lor, care se află cu
toţii pe aeroport.
Cosmonauţii sint literal­
mente acoperiţi de flori. Zim-
bind ei agită buchete imen­
se. N. S. Hruşciov o duce de
mină pe fiica lui. Popovici.
Nataşa, iar de o parte şi de
cealaltă a lor păşesc cei doi
cosmonauţi. Andrian Nikolaev
şi Pavel Popovici strîng m a­
nile celor veniţi să-i întîm-
pine, printre care se află şi
viitori cosmonauţi.
(Continuare în pag. 4-a)
După seceriş
Printr-o organizare judicioa­
să a muncii, colectiviştii din sa­
tul Lăpuşnic, raionul Uia, avînd
in permanenţă sprijinul şi în­
drumarea organizaţiei de partid,
au reuşit ca în scurt timp să
strângă cerealele de pe întreaga
suprafaţă cultivată cu păioase.
Paralel cu aceasta, mecanizato­
rii de la S.M.T. Dobra au trecut
la efectuarea arăturilor de vară.
Pină ieri, cu cele trei tractoare
aflate la gospodărie au fost ara­
te 95 hectare, iar pe 16 hectare
s-a însămînţat porumb furajer
în mirişte. Fruntaşi la efectua­
rea arăturilor sînt mecanizato­
rii Nicolae Iuga şi Romultfs
Crişan.
C. ACHIM
corespondent
Cu sprijinul celor trei tractoa­
re de la S.M.T., pină in prezent
ei au executat arături adinei pe
mai mult de 100 ha. din supra­
faţa planificată. Arătura făcuta
cu plugul cu scormonitor este
de bună calitate, la adâncimea
35-38 cm.
I. COSTESCU.
corespondent
la Bărăşti este defect şi el. Pen­
tru remedierea acestei stări de
lucruri trebuie ca şeful secţiei
S.M.T. din Haţeg (tov. ing. io-
naş), să ia măsuri neîntârziate,
care în final să ducă la urgen­
tarea treierişului şi arăturilor
adinei de vară la gospodăria c o ­
lectivă din Bărăşti.
H. TEODORUi
corespondent