Page 65 - 1962-08
P. 65
«5ai?. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2380
P® lo c u l intíi Totul este • pas cu fruntaşii CU PRILEJUL ZILEI DE 23 AUGUST — CEA DE-A 18-A
ANIVERSARE A ELIBERĂRII PATRIEI,
pentru noi
In cadrul întrecerii socialiste rindu-se de aprecierea cumpă Cu cîtva timp în urmă a în voios. Constructorii erau cu atit CONDUCERI DE ÎNTREPRINDERI Şl INSTITUŢII DIN REGIUNEA NOA
ce se desfăşoară in cinstea zilei mai miraţi cu cit lucrările la
de 23 August intre întreprinde rătorilor. s/W/v/'» 'r\s\jr\f\ ceput la Hunedoara construcţia blocul O 5 Începuseră cu mult STRĂ, TRANSMIT CĂLDUROASE FELICITĂRI COLECTIVELOR LOR
rile de industrie locală din re Un alt lucru important este înaintea celor de la blocul E la
giune, colectivul întreprinderii Autogara l.R.T.A. Brad. Pe o i a încă 6 blocuri. Ele au fost am care se află brigada fruntaşă a DE MUNCA PENTRU REZULTATELE DEOSEBITE OBŢINUTE IN PRO
de industrie locală din Orăştie şi acela că la această întreprin lui Iosif Bici. In timp ce blocul
a ocupat locul întii. Intr-adevăr, dere se acordă o mare atenţie sirmu stau alirnalc mai multe tă- ^ plasate în apropierea viitoare E făcea progrese simţitoare la DUCŢIE: ___________ __
aici a existat o preocupare sus atît valorificării resurselor lo blocul O 5 parcă nici nu se lu
ţinută pentru lărgirea sortimen cale cit şi folosirii în procesul blitc negre, cu un scris alb. Ini lor blocuri cu 9 etaje la care cra. Oamenii au chibzuit, au öo
telor de produse şi îmbunătăţi de producţie a unor înlocuitori mos. Citeşti şi /!arcă nu-li vine deja au început lucrările. Pen analizat cauzele.
rea calităţii acestora, pentru va care costă mult mai ieftin. La să crezi: Brad-Curechi şi retur, tru ca munca să se desfăşoare C o n s îr a e j
lorificarea rezervelor locale, in arderea cărămizilor de pildă, Brad—Bulzeşti şi retur, Brad— in cele mai bune condiţii, con Cum să avanseze — spunea
troducerea tehnicii noi şi redu pînă mai acum cîteva luni se ducerea şantierului nr. 4 al meşterul de şantier, cînd bri S id e r u r g ic e
cerea continuă a preţului de folosea cărbune, ceea ce ridica Blăjcni şi retur ele. Da. sint sate I.C.S.H. a încredinţat lucrările gada lui loan Fotescu nu-şi or
cost. O astfel de preocupare n-a preţul de cost. In prezent însă în care mai înainte îşi croiau drum de zidărie unor brigăzi bine cu ganizează bine munca ? Păi nu
rămas fără rezultat. Astfel, acum această ardere se face cu aju doar căruţele. vedeţi că oamenii pierd mult
întreprinderea amintită a reuşit torul rumeguşului provenit de noscute. Fiecăreia i s-a încre timp de pomană, iar şefului de
să devină rentabilă dind şi be la atelierul de tîmplărie şi a Aleg doar un singur traseu - dinţat cite un bloc. Brigăzile de brigadă nici că-i pasă ?
neficii— de la începutul anului scoarţei de stejar. Prin folosi Blăjeni. îmi încep călătoria intr-un zidari conduse de Mihai Svo-
şi pină în prezent — în va rea unor astfel de înlocuitori se După discuţii bazate pe fapte
loare de 338.000 lei, cu 113.000 pot realiza anual economii la elegant autobuz T.V. Nu, nu! Nu lenski, Andrei Weber, Iorif Bici, reale s-a h'otărît că în fruntea
lei peste prevederile planului. combustibil in valoare de 418.000 brigăzii să fie adus Damian
lei. De asemenea, în ultima vre este o greşeală ! Pe rula Brad— şi celelalte, au primit cu bucurie Dîrlea.
Acest lucru se datoreşte in me s-a găsit o întrebuinţare şi
cea mai mare măsură faptului pentru vracurile de la atelierul Blăjeni circulă de două ori pe zi propunerea făcută. De atunci în Noul şef de brigadă şi-a dat
că de la începutul anului şi de tîmplărie, făcindu-se din ele seama încă de la început că în
pînă la 15 august, planul pro lăzi pentru sticlele de apă mi un astfel dc autobuz. tre brigăzi a început o adevă faţă îi stau sarcini grele. Dar.
ducţiei globale a fost îndeplinit nerală. In valorificarea acestor el, împreună cu toţi oamenii
în proporţie de 107,50 la sută, deşeuri un rol important l-au De la poalele dealului .,Lia“, rată luptă pentru obţinerea care compun brigada, a pornit
iar productivitatea muncii a avut comuniştii Florea Mic şi hotărit Să lichideze rămînerea
crescut în această perioadă cu loan Pricăjan. Vorbind despre din Brad, se întinde oraşul nou cu unui loc fruntaş în întrecere. in urmă. Nu de altceva, dar nu
2,1 la sută. De asemenea, ca ur fruntaşi, trebuie amintit că un se va simţi bine atunci cînd vor
mare a preocupării faţă de or aport deosebit 1-au adus şi mun semeţe blocuri pentru mineri. Pri După fiecare zi se consulta fi date in folosinţă alte blocuri
ganizarea muncii şi a introdu citorii Gheorghe Stan, Ludovic a căror construcţie a Început în
cerii în procesul de producţie Haber, Nicolae Eoşu, Dumitru ma înlîlnirc deci cu noul. Trecem graficul. In special cele trei bri urmă. El ţine cu tot dinadinsul
a unor noi metode de muncă, Pîndărelu şi alţii. Prin buna să se afle in pas cu fruntaşii.
s-au realizat şi economii la pre organizare a muncii, Nicolae apoi peste un pod de beton ar găzi amintite obţineau rezulta
ţul de cost în valoare de 196.000 Sîrbu, şef de echipă la fabrica V. ALBU
lei faţă de numai 120.000 lei cit de cărămidă, a reuşit ca într-una mat. Intrăm pe şoseaua pavată, te foarte bune, respectînd cu
a fost angajamentul anual al din zilele trecute să preseze cu
întreprinderii. echipa sa 29.000 cărămizi în loc spre. Gurabarza. Şi aici, ca şi la stricteţe graficul de execuţie.
de 18.000 bucăţi cit era planul
Asemenea succese au fost zilei. Brad, de-oparte şi de alta a stră Totuşi printr-o mai bună orga
mult apreciate şi în cadrul unui
schimb de experienţă organizat In cadrul întrecerii socialiste zii sint blocuri noi şi magazine nizare a muncii şi datorită am
recent Ia Orăştie între întreprin desfăşurată în cinstea zilei de moderne. Alături, se află in con biţiei cu care a lucrat, în mo
derile de industrie locală din 23 August o mare atenţie a fost strucţie un club muncitoresc pen mentul de faţă în frunte se află
regiune. Cu acest prilej colecti acordată şi mişcării de inova tru care sint. alocctie peste 5 mi
vul de aici a împărtăşit din ex ţii. Numai în uitima vreme au brigada lui Mihai Svolenski.
perienţa muncii sale în obţine fost acceptate şi introduse în lioane lei. Iată însă că în timp ce bri
rea acestor succese. W reieşit de procesul de producţie un nu Autobuzul goneşte mai departe
pildă, că acest colectiv a dobîn- măr de 10 inovaţii. Dintre toa găzile amintite mai sus respec
dit o bună experienţă în reali te se distinge inovaţia lui Mi- spre Zdrapt’i. Aici, parcă, înălţa tau întocmai graficele de exe
zarea unor produse noi cu spe hai Grancea care se referă la te peste noapte, o mulţime dc cuţie, la blocul O 5 lucrările se
cific local foarte mult solicitate confecţionarea unor capace case noi îmi atrag privirea. Silit desfăşurau cit se poate de ane
de cumpărători. Astfel, studiind pentru etanşarea gurilor de ali
cu atenţie cerinţele populaţiei, mentare la cuptorul de trata locuinţe individuale ale minerilor.
colectivul întreprinderii de in ment termic de la fabrica de
dustrie locală din Orăştie a reu cărămidă. Prin aplicarea în Mai departe, zăresc minunata con Redată c irc u la ţie i
şit ca în ultima vreme să in practică a acestei inovaţii se strucţie a căminului cultural în
troducă în procesul de fabrica realizează anual o economie de carc, pc drept ambii, locuitorii su Locomotiva 40.00! aparţinînd Depou orele de muncă şi chiar o buna parte
ţie o seamă de produse noi ca 70 tone mangal. lului sc mândresc. Autobuzul mer lui Petroşani, remorchează un tren de din timpul lor liber să-I dedice repa
dormitoare, bucătării, mese tip ge mai departe spre Blăjeni. După marfă pe ruta Subcetate-Bouţari (por rării locomotivei fără a mai face o de
antreu, scaune tapiţate, mese Acestea sint numai cîteva ci cîteva minute apar primele case. ţiunea Zeicani-Bucova). Dc curînd, a- plasare. După un scurt timp, lucrăto
pentru radio, mobilier şcolar, fre şi fapte care justifică titlul Ochii ar vrea să vadă totul citit ceastă locomotivă a suferit o defecţiune. rii remizei au redat circulaţiei loco
cămine şi chei pentru butelii de fruntaş pe care l-a obţinut în dreapta, cît şi-n slînga. Rînd Situaţia creată ameninţa nerealizarea motiva 40.001. De mai bine de zece
de aragaz, portbagaje pentru întreprinderea de industrie lo pc rînd, casele încep să se înmul angajamentelor luate mai ales că era zile ea îşi face din nou drumul obiş
motociclete şi altele. De men cală din Orăştie îjn cadrul între ţească. Sint case noi sau renova vorba de defecţiuni la antretoazelc nuit. La repararea ci s-au remarcat lă-
cerii socialiste desfăşurate în te. Şindrila şi paiele au [ost de care fac legătura înfre cutia de foc şi cătuşul-montafor Pantelie Breteanu, ca
ţionat că o parte din produsele cinstea zilei de 23 August. Co mult înlocuite cu ţiglă. Ajung în cazanul locomotivei — defecţiuni care zangiul Petru Dănuţ, şeful de echipă
lectivul de aici este hotărit să centrul satului. In fată apar trei pînă acum se reparau doar Ia atelie Nicolae Grăciun şi alţii.
amintite au şi fost puse în vin- lupte şi pe mai departe pentru edificii mari. Citesc: „Dispensar rele Simeria.
dezvoltarea şi consolidarea suc şi staţionar", lată, îmi zic. aici, PETRE FARCAŞIU
zare, prin magazinele comerţu ceselor obţinute. Colectivul remizei a luat hofărîrea ca corespondent
lui de stat şi cooperatist, bucu- : I. MANEA uncie altădată nu era nici ce! pu
ţin un punct sanitar, astăzi exis
tă dispensar şi staţionar. Alături 6RUPUL ŞCOLAR C E R 6HELAR-HUNED0HRĂ
se află şcoala de 8 ani. O clădire
marc, cu multe săli dc clasă, sală ŞCOALA PROFESIONALA DE UCENICI
pentru păstrarea materialului di
dactic, cancelarie şi alte săli. Cea PRO SPECT
de-a treia clădire nu este încă
terminată. Peste cîteva zile, aici sc Direcţia grupului şcolar minier Ghelar — Hunedoara, tele-^
va inaugura un marc şi modern
magazin universal. La construirea 'fon 17, primeşte pentru anul şcolar 1962-1963 înscrieri de,
lui locuitorii au efectuat peste 'candidaţi la şcoala profesională în anul I in următoarele me-<
1.000 orc dc muncă patriotică. serii :
Dc aici, din Blăjeni-sal, merg
pc jos mai departe, pe Criş in — mecanici fle mină ;
sus. După aproape o oră, ajung — electricieni de mină :
la Blăjeni-Criş. Mai !usesem aici — preparatori minereur
cu doi ani in urmă. Cooperativa — sudori;
era într-o încăpere mică, necores
punzătoare cerinţelor crescânde ale. Admiterea în şcoală se face după cum urmează:
S5? locuitorilor. Vreau să intru înăun- Se primesc absolvenţi ai şcolilor elementare de 7 ani In5
tru. Uşa este însă încuiată. Nici \virstă de 14-16 ani, pentru meseriile preparatori minereuri şi1
Elev! iss excursie urmă dc orar sau <le firmă. 'sudori iar pentru meseriile de mecanici de mină şi electricieni*
•de mină se pot înscrie tineri în virstă de 15-18 ani.
— Pe cine căutaţi ? — întrebă
un bălrînct ce stătea pc o laviţă
• Elevii Casei de copii din excu rsie de 4 zile. Ei au vizitat alături. \ înscrierile Ia examenul de admitere se fac pînă la 30 au-
Sarm isegetuza şi parcul den- — Cooperativa.
Boia de Criş au fă cu t o excu rsie drologic din Sim eria. — No, păi s-o făcut o nouă coo $gust 1962 la secretariatul şcolii între orele 7-15, pe baza uneiţ
d e 12 s ile ’p r in ţa ră . E x cu rsia , ® Cu ocazia unor excu rsii in perativă, mai mare şi mai fru \ cereri însoţită de următoarele acte : \
moasă.
organizată p rin O.N.T. Carpaţi, o ra şu l D eva, u n g r u p d e 84 de Ş 1. Certificat de naştere (copie legalizată de şcoala care,
a cuprins vizitarea oraşelor elevi d e la şco lile din Ohaba şi După cîteva minute găsesc noua face Înscrierea).
S ecă şel, 40 d e la ş c o a la din c o cooperativă: o clădire marc, fru
B ucureşti, Constanţa. Tulcea, m una U ngurei, ra ion u l S eb eş şi mos amenajată, cu vitrine bine ^ 2. Certificatde 7 clase elementare(în original).
85 d e e le v i d e la d ife r ite ş co li '!> araniale. înăuntru, lot ce-fi do
Galaţi, Brăila, C raiova, Turnu din raionul Brad, au vizitat. M u reşte inima. Lângă cooperativă se { 3. Certificat de sănătate (analiza sîngelui şi radioscopia .
zeul regional din localitate. mai construieşte ceva: un cămin
Severin şi Tim işoara. cultural. Pînă acum, tinerii de aici ^pulmonară). ^ i
mergeau tot la Blujeni-sal să sc
o 80 d e e le v i d e la ş co lile m e distreze la căminul de acolo. Tine < 4. Declaraţie tip din care să rezulte starea materială a pă
rii de la Criş însă vor să aibă rinţilor sau a Susţinătorilor legali.
dii din raion u l Alba au fă cu t o
In cartea de impresii a muzeului 5. Certificat eliberat de sfatul popular din care să reiasă
numărul membrilor de familie întreţinuţi de părinţi sau sus-
Muzeul regional din Deva e vizitat „Ga viitoare profesoară de Istorie ]) căminul lor. Şi au început să-l |ţinăteri legali care trăiesc sub acelaşi acoperămînt.
zilnic de suie de oameni ai muncii din
regiunea noastră şi din ţară, de elevi, construiască Nu prea departe se 6. Adeverinţă de salarizare şi venituri pentFu fiecare mem
studenţi, militari etc. bru din familie.
(şi-a şi ales cariera), am vizitat acest allă ridicată în roşu noua şcoa
Impresiile ce le produc exponatele 7. Adeverinţă din care să reiasă că G.A.C. nu are nevoie
muzeale asupra vizitatorilor se pot ve muzeu pentru a-mi îmbogăţi şi mai lă care Ia toamnă îşi va deschide de fiul solicitantului pentru muncile gospodăriei (dacă pă
dea, în scris, în cartea de impresii, ce rinţii sau susţinătorii sint colectivişti).
se află Ia ieşirea din muzeu. Iată un mult cunoştinţele în domeniul istoriei. larg uşile pentru noii săi oas
exemplu: Mariana Dumitru, elevă în Am rămas profund impresionată de cele peţi. Candidaţii care pină în ultima de zi de înscriere n-au pre.
clasa X-a la o şcoală medic din Bucu văzute şi aduc un omagiu, în numele zentat toate actele nu vor fi primiţi la examenul de admitere.
reşti, cu ocazia unei excursii prin re ...Am călătorit puţin, dar am
giunea Hunedoara, a vizitat şi muzeul colegilor mei, pe această cale, luptăto văzut multe lucruri noi care au Examenul de admitere se ţine între 1-10 septembrie 1962
regional din Deva. Ea scrie în cartea schimbat viata setului nostru. Tot după cum urmează :
de impresii următoarele: rilor din trecut, care şi-au jertfit viaţa ce se construieşte, lot ce stalul Vizita medicală se face în zilele de 1-2 septembrie 1962;
Probele scrise între 3-4 septembrie 1962 ;
peritr uri trai mai bun, o viaţă rericită". ne pune la dispoziţie, totul este Probele orale între 6-10 septembrie 1962.
pentru noi şi. pentru toate mul Examenul de admitere constă din următoarele probe
N. DRAGAN ţumim partidului prin munca noa
corespondent stră de zi cu zi.
O. ZATOSOHIL
--------------- E = = r r = : ţ& u = -..... .................... corespondent
Start în campionatul — limba romînă, scris şi oral, DIN PROGRAMUL B B
— matematică, scris şi oral.ţ
regional de fotbal Subiectele probelor scrise V }
vorale vor fi din materia prevă- ^
Azi, stadioanele din regiunea o serie de echipe au dat satis ţ zută in programele claselor) 20 A U G U S T 1962 Din folclorul popoarelor; 23,08 Con
noastră vor cunoaşte din nou
freamătul întrecerilor sportive. facţie suporterilor atît prin jo V-VH. S PROGRAMUL I : A,10 Emisiunea cert dc noapte.
Cele 16 echipe care activează cul prestat cit şi prin locul ocu pentru sate : „Insilozarca resturilor ve
în această ediţie în campiona pat în clasamentul general. î Candidaţii admişi la examene) getale ; 5,40 Melodii populare romî- PROGRAMUL II i 12,15 Concert
tul regional de fotbal vor sus Echipe ca Metalurgistul Cugir, n e şti; 6,00 Ştiri sportive; 6,10 M ar dc prînz ; 13,00 Solişti şi formaţii so
ţine primele meciuri, vor avea care a promovat în categoria B, riac cerere de înscriere în şcoală Í şuri patriotice ; 6,25 Cîntecc şi jocuri vietice care au concertat în ţara noa
primele satisfacţii într-o com Minerul Deva, Minerul Aninoa- populare romîneşti din diferite re stră ; 13,15 Carnet de reporter; 13,22
petiţie importantă. încă de la sa. Minerul Vulcan şi altele şi-au - işpină in ziua începerii cursuri giuni ale (arii ; 7,10 Muzică dc estra Muzică uşoară ; 14,03 Arii din opere :
primele intîlniri, fiecare echi. disputat înîtietatea, de cele mai lor. dă : 7,30 Sfatul medicului : Ceaiul dc 14.30 Concert dc estradă; 16,15 Jocuri
pă, antrenor şi asociaţie spor multe ori, in limitele sportivi anghinare ; 7,35 Anunţuri, muzică ; interpretate dc fa n fa ră ; 16,30 Dan
tivă pleacă hotărîţi să realize tăţii. m. CER 8.00 Muzică vocală şi instrum entală; suri din opere.; 17,00 Muzică uşoa
ze jocuri de bună calitate şi, 5.30 Muzică din operete ; 9,00 Tine ră ; 17,30 Sfatul medicului : Ceaiul
bineînţeles, să învingă. Dorinţa Considerăm că în anul acesta la toate magazinele reţea ne c dragă : „Tinerii şi ora de anghinare; 17,35 Anunţuri, recla
multor echipe este încă de pe prin organizarea unei singure comerciale din ţară şul lor“ — Tîrgu Mureş ; 10,32 Suita me, m uzică; 19,00 Muzică pv vulară
acum să ocupe un loc onorabil serii in campionatul regional produse de mar ochi „O zi de vară într-o gospodărie agri romînească; 19,30 Din activitate, sfa
in clasamentul general. Pentru de fotbal, nivelul calitativ al ţiărie şi confecţii din colă colectivă"; 11,03 Pagini orches turilor populare; 20,40 Tineri compo
aceasta echipele, majoritatea jocurilor va creşte. Acum sint trale din muzica de operetă ; 12,00 zitori romîni de muzică uşoară; 21,15
lor, s-au pregătit cu multă multe echipe puternice care pe piele cu marca : Formaţii romîneşti de muzică uşoară ; Cîntece închinate Zilei dc 23 August;
atenţie. La redacţie au sosit nu bună dreptate ţintesc ocuparea 12.30 Muzică populară romînească; 21.30 Itinerar dc excursie — pagini
meroase scrisori in care au fost primului loc în clasamentul ge 13,05 Recomandări din program ; literare despre frumuseţile patriei ;
relatate aspecte din pregătirile neral şi deci cîştigarea dreptu 22.30 Melodii de dragoste.
echipelor. înseamnă că în sezo lui de a participa la barajul pen
nul fotbalistic care începe, lupta tru promovarea in categoria B. 13.10 Concert distractiv ; s14,00 Piese
pentru întiietate o să fie mult Locul fruntaş să fie ocupat de
mai disputată faţă de anii tre echipa pregătită multilateral, orchestrale de estradă ; 14,30 Melodii
cuţi. de echipa care ştie să lupte în
limitele sportivităţii. populare romîneşti şi ale minorităţilor Buletin meteorologic
Iubitorii fotbalului, zecile de naţionale : 15,05 Muzică uşoară ; 16.15
mii de oameni nelipsiţi de pe Amatorii de fotbal doresc de
stadioane aşteaptă cu bucurie asemenea arbitraje competente, Vorbeşte Moscova 1 ; 16,45 Gintă or PENTRU 24 ORE
această zi cînd echipele se în- nepărtinitoare, care să contri chestra de muzică populară a Filar
tîlnesc pe stadioane şi sîntem buie la ridicarea calităţii fotba monicii dc Stat din Arad ; 17,15 An .Vreme nestabilă cu cerul mai noros
convinşi că vor încuraja aşa lului în regiunea noastră. Jucă
cum se cuvine echipa prefera torii, antrenorii, asociaţiile şi ti^ sambluri artistice şcolare : cîntă or ziua. Vor cădea averse dc ploi tem
tă. Spectatorii aşteaptă să asis cluburile sportive au datoria să chestra de mandoline a Şcolii profe porare însoţite de descărcări electrice.
te la intîlniri de mai bună ca lupte pentru creşterea nivelului
litate, la întreceri desfăşurate fotbalului, spre satisfacţia zeci sionale „Tractorul" din Braşov . 1S.00 Temperatura staţionară, va fi cuprin
în limita unei depline sportivi lor de mii de iubitori a acestui Concert dc estradă ; 19,00 Almanah să ziua intre 25 şi 30 dc grade, iar
tăţi, iar cel mai bun să cîştige. popular sport. Urăm tuturor ştiinţific; 19,40 Muzică uşoară sovie noaptea între 13 şi 20 grade.
în campionatul de fotbal trecut echipelor mult succes în actua tică interpretată dc soliştii noştri ;
lul campionat regional de fot 20,15 Cîntă Maria Lătăreţu ; 20,30 .Vîntul va sufla potrivit din secto
bal; rul vestic.
poşete, serviete, mape. mingi Noapte bună copii : „Motanul cel în- | PENTRU URMĂTOARELE
sport, haine moto, de calitate
superioară, durabile şi la preţ văţat“, poveste populară italiană ; 3 ZILE
avantajos.
20,40 Dansuri simfonice de Maurice Vreme nestabilă cu cerul mai noros
Ravel ; 21,15 Tribuna Radio; 21,25 ziua» Temperatura staţionară,