Page 66 - 1962-08

Nr. 2380 DRUMUL SOCIALISMULUI tS f;»'

Prin grija partidului Cetatea ştiinţei
miniere

* (Urmare 'din pag. l-a) la sută, colectivul industriei locale în fonduri proprii între anii 1951-1962 a Institutul de mine din Petroşani a
proporţie de 106,9 la sută, iar colecti­ schimbat complet înfăţişarea Văii Jiu­ luat fiinţă în anul 10-18, din necesi­
cu armare metalică în minele din Va* vul întreprinderii de panificaţie „Jiul" lui. tatea pregătirii cadrelor de ingineri
lea Jiului va creşte în acest an de Petroşani în proporţie de 106,2 la sută. cerule de industria noastră minieră,
peste 11 ori faţă de realizările anului Oamenii muncii din Valea Jiului, fiii căreia partidul i-a trasat sarcini de
1955; (1.060.000 tone în 1962 fală de Prin creşterea productivităţii mun­ lor, prin grija ce le-o poartă partidul, marc răspundere. La început insti­
85.522 tone extras în 1955), iar lungi­ cii, reducerea consumului specific de au la dispoziţie astăzi o puternică bază tutul a funcţionat intr-o clădire im­
mea galeriilor armate cu susţinere mor materiale şi energie, prin o mai bună de învăţăinînt şi cultură. In anii pu­ provizată, unde condiţiile de muncă
dernă va fi de circa 38.000 m.l. peste gospodărire a mijloacelor materiale, terii populare s-au construit 7 şcoli
colectivul de muncitori, tehnicieni şi noi, Institutul de mine din Petroşani
16 ori mai mare decit cea realizată ingineri mineri care lucrează în Valea unde învaţă peste 1.000 de studenţi, erau mai grele. Treptat însă, graţie
Jiului au realizat în anul 1961 o eco­ s-au deschis şcoli medii cu cursuri de grijii acordate de partid şi guvern,
în 1955. s-au ridicat construcţii noi, după cele
mai moderne concepţii. Astăzi, com­
In abataje şi celelalte lucrări mini­ nomie peste plan de 16,2 milioane lei zi şi serale în majoritatea localităţilor plexul studenţesc dispune de săli de
ere lucrează astăzi maşini şi utilaje de la preţul de cost, iar pe semestrul I, miniere. Numărul elevilor din învăţă- cursuri şi sein!nurii bine amenajate,
mare productivitate c a : combine, plu­ 1962 o economie de 8,6 milioane lei. mîntul de cultură generală a crescul (le 11 laboratoare înzestrate cu echi­
guri de cărbune, maşini de havat, înfăptuind în mare măsură angaja­ cu aproape 10.000 faţă- de anul 1938,
transportoare blindate. La Lupeni, Ani- mentul anual de economii. iar în învăţămînful profesional şi teh­

noasa şi alte mine, s-au introdus ma­ Succesele obţinute în îndeplinirea şi nic de peste 4 ori. pament adecvat cerinţelor dictate de

şini moderne de rambleat. depăşirea sarcinilor de plan, în creşte­ In prezent funcţionează în Valea Jiu­ gradul de pregătire. Numai în anul

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de rea productivităţii muncii. îmbunătăţi­ lui 23 cinematografe, care au anual 1961 s-au procurat utilaje şi apara­
muncă, reducerea temperaturilor ridi­ rea calităţii produselor şi reducerea peste 2 .000.000 de spectatori, de peste tură în valoare de peste 500.000 lei.
cate şi crearea unei atmosfere fără pe­ preţului de cost s-au răsfrînt pozitiv 20 de ori mai mulţi ca în anul 1938, 7 Studenţii, au la dispoziţie două că­

ricol de gaze, minele au fost înzes­ asupra creşterii nivelului de trai al oa­ cluburi muncitoreşti, numeroase cămine mine moderne, cantină nouă, masă
trate cu instalaţii moderne de aeraj, menilor muncii din Valea Jiului. Tre­ culturale, un teatru de stat, o şcoală de consistentă. Biblioteca institutului stă
iar la Lupeni este în curs de experi­ buie subliniat în mod deosebit că, da­ artă, zeci de biblioteci. la dispoziţia studenţilor cu S2.7S8

mentare o instalaţie de drenare a me­ torită şirului neîntrerupt de măsuri O mare dezvoltare au cunoscut, da­ volume şi 5.037 colecţii periodice.

tanului. De asemenea în vederea re­ luate de partid şi guvern, salariile me­ torită grijii partidului şi aşezămintele Cu fiecare an ce a trecut, insti­

ducerii prafului de cărbune din abataje dii ale muncitorilor mineri au crescut de ocrotire a sănătăţii celor ce muncesc. tutul nostru s-a dezvoltat. Ducă în Vedere exterioară a T erm ocen tra lei Paroşeni, realizare de seam ă a regim ului nostru
şi prevenirea unor eventuale explozii între anii 1951-1962 de peste 3 ori. Dacă în anul 1938 unităţile sanitare primul an de existenţă au frecven­

s-a procurat o instalaţie de umezire a Corespunzător au crescut şi salariile din Valea Jiului aveau 130 de paturi tai cursurile doar 127 studenţi, acum dem ocrat-popular.

stratului de cărbune, care s-a experi­ medii ale celorlalte categorii de oa­ şi erau deservite numai de 17 cadre avem peste 1.000 studenţi. A crescut

mentat la E. M. Petrila şi în prezent meni ai muncii. Aşa efe exemplu numai medicale şi 32 de cadre medii, în pre­ mult numărul cadrelor ditlaclice, iar

este în curs de încercare la E. M. în cursul anilor 1960-1961 veniturile zent ele au 1.250 paturi şi sînt deser­ procesul de învăţământ capătă un con­
C e e nou la locurile noastre de muncaVulcan.
băneşti ale oamenilor muncii din Va­ vite de 175 medici şi 423 cadre medii ţinut. tot mai bogat.

Eforturile depuse de partidul şi gu­ lea Jiului au crescut cu 9,1 la sută. sanitare. Pentru întreţinerea acestor Dc pe băncile institutului au ieşit U tilaje m oderne, tracţie. Sarcina executării aces­ tot mai însemnate In activita­
vernul nostru pentru înzestrarea mine­ aşezăminte se cheltuiesc anual peste 24 cadre de nădejde. bine cunoscute de m are tei importante lucrări revine bri­ tea de zi cu zi.
lor Văii Jiului cu mecanisme şi utilaje Prin grija partidului şi guvernului milioane lei. pentru activitalea lor bogată. găzii de mineri pe care o con­
de înaltă tehnicitate stîrnesc mîndria nostru, în anii de democraţie populară p ro d u c tiv ita te TOMA T.OKEŞ
minerilor, inginerilor şi tehnicienilor au fost schimbate radical şi condiţiile Acesta este, pe scurt, tabloul profun­ Viitorul ne oferă o perspectivă mi­ duc. miner, şef de brigadă
noştri. Sub directa îndrumare a orga­ de trai ale oamenilor muncii din Valea delor transformări care au avut loc, nunată. Trebuie să pregătim pentru Pentru a deschide şi pregăti La locul nostru de muncă au
nizaţiilor noastre de partid, minerii Jiului. Fosta „Vale a plîngerii“, cum prin grija partidului, în Valea Jiului industria minieră cadre multe şi cu rezervele necesare de cărbune, Ia mina Uricani
Văii Jiului răspund grijii părinteşti pe pe drept cuvînt era numită, a devenit în anii puterii populare. El ar putea un bogat bagaj de cunoştinţe. Tot la mina Uricani sint în curs de fost introduse o seamă de uti­
care le-o poartă partidul, prin -munca o vale a fericirii. In locul cocioabelor fi mult întregit cu multe alte realizări colectivul, studenţii şi cadrele didac­ săpare o seamă de lucrări mi­ laje moderne, menite să ducă la M etodă nouă
lor însufleţită, prin dragostea şi ata­ insalubre de altădată s-au înălţat car­ din toate domeniile de activitate, rea­ tice, sîntem Iwtăriţi să depunem efor­ niere importante. Una din aces­ sporirea vitezelor de avansare, de săpare
şamentul cu care luptă pentru îndepli­ tiere întregi de blocuri, s-a sistemati­ turi sporite pentru înfăptuirea sarci­ te lucrări este galeria de trans­ la executarea înainte de termen
nirea şi depăşirea sarcinilor de plan. zat fiecare aşezare minieră în parte, lizări pentru care oamenii muncii din nilor ce ne stau în faţă. port de la orizontul 580, care va a lucrării încredinţate. Astfel, La m ina Dilja. s-a în c e p u t să ­
Astfel, muncitorii mineri, inginerii şi îmbunătăţindu-şe substanţial condiţiile face legătura intre blocul II la perforarea găurilor de puşoa­ parea unui puţ care în final va
tehnicienii, antrenaţi în întrecerea so­ de transport, de alimentare cu apă, de acest bogat colţ al patriei noastre li­ ILIE N. CONSTANTINESCU nord şi puţul principal de ex­ re în porţiunile in care galeria fi echipat cu schip şi m aşină
cialistă, au extras pe cele 7 luni ale aprovizionare etc. In ultimii 12 ani în prorectorul Institutului a trecut prin gresii dure, mi­ de ex tra cţie in turn. Săparea se
anului curent 73.000 tone de cărbune Valea Jiului au fost date în folosinţă bere poartă o fierbinte recunoştinţă dc mine — Petroşani nerii brigăzii noastre au folosit execută folosind cofrajul m obil
cocsificabil ş. energetic, peste plan. oamenilor muncii peste 7.700 apartar partidului, statului nostru democrat- perforatoare pneumatice roto- şi m ecanizarea com plexă. A pli-
-mente, din fondul dd'stat. popular. percutante de greutate medie. cind această m etodă, colectivu l
In porţiunile unde s-au întâlnit m inei Dilja şi-a propu s să rea ­
' ¦Xa iiazâ îndeplinirii "şi depăşirii pTă- - - . Vulcan, aşezarea ?şomerilor din tre­ argile, perforarea găurilor a lizeze viteze de avansare cu
fost făcută cu perforatoare m ult superioare celor obţinute
nului de producţie la cărbune stă creş­ cut, s-a transformat într-un oraş mo­ pneumatice rotative. încărcarea acum în Valea Jiului. In acelaşi
sterilului rezultat după puşcare tim p m etoda exclude total con ­
terea productivităţii muncii, ca urma­ dern. Aici s-au construit peste 1.300 se face mecanizat, cu ajutorul sum ul de lem n, iar folosirea
unei maşini de încărcat cu ac­ m ecanizării perm ite execuţia,
re a folosirii mai bune a tehnicii, a apartamente. La Petroşani s-au con­ ţionare pneumatică. lucrării cu cheltuieli mai m ici.

stabilizării cadrelor de muncitori mi­ struit 4 carliere noi cu peste 2.200 In tot timpul operaţiunilor de
lucru la locul nostru de muncă
neri, a ridicării calificării lor. apartamente, la Petrila şi Lonea alte se perforează umed. ceea ce
creează o bună protecţie a oa­
Succese importante au obţinut în cartiere cu peste 1.500 apartamente, iar menilor împotriva efectului dău­
acest an sub conducerea organizaţii­ la Lupeni peste (.600 apartamente. nător al prafului silicogen.

lor de partid şi celelalte colective ale O realizare deosebită reprezintă ora­ Toate acestea au făcut ca bri­
gada să realizeze un randament
întreprinderilor şi organizaţiilor eco­ şul nou din Uricani care cuprinde zeci mediu lunar de peste 2,350 m.c. C ofrajul mobil, care se fo lo ­
steril excavat pe post şi să de­
nomice din Valea Jiului. Golectivu! de blocuri cu peste 850 apartamente. păşească planul cu mai mult de seşte la săparea puţului, se
50 la sută. Ea a obtinut de ase­
termocentralei Paroşeni a îndeplinit Programul susţinut de constructorii menea viteze medii de avansa­ com p u n e din stîlpi vertica li care

planul producţiei globale pe 7 luni în de locuinţe din fondul statului, la care su sţin c e le două. rtn d u ri de

proporţie de 103,8 la sută, colectivul se adaugă şi un număr de peste 550 uşi.
Pentru încărcarea
Viscozei Lupeni în proporţie de 103,3 locuinţe individuale, construite cu îm­ sterilului

la sută, colectivul întreprinderii fores­ prumut de stat şi aproape 1.000 locu­ la fr o n tu l de lu cru au f o s t i n ­

tiere Petroşani în proporţie de 102,6 inţe construite de oamenii muncii din stalate, nu de mult, două grei-

fere pneum atice, cu o capaci­

ta te d e 0,1 m .c. şi. cu o p r o d u c ­

V is împlinit tivitate în tre 5-8 m .c. p e oră.

Cu aju toru l acestora, brigada

Am început să lucrez la mină doua, a promovat primul an de re de aproape 80 m.l. de galerie. de m ineri condusă de m inerul
încă la vârsta de 15 ani (în facultate, la Cluj. Iar cea mai Ridicindu-şi continuu nivelul B artha D ionisie a ob ţin u t în luna
1925). Am cunoscut din plin mică, a terminat clasa a X-a
exploatarea capitalistă şi urmă­ la Şcoala medie de artă plasti­ de cunoştinţe tehnice, capabili trecută. 34 m.l. săpare şi d e to ­
rile ei. Am cunoscut de timpu­ că din Tîrgu Mureş. Avea încli­ să stăpînească tehnica nouă, mi­
riu munca istovitoare şi foa­ naţie spre pictură. De la cercul nerii brigăzii pe care o conduc nare la adîncirea puţului.
sînt hotărîti să obţină succese
Ing. BOŢEA ALEXANDRU
mina Dilja

mea. Şi, tot ceea ce-mi doream de artă plastică din localitate lată un cămin feri­ lă cu 13.000 lei, un mediu lunar "de 2.000- M TRECUT P AZI
era să întemeiez un cămin feri­ a fost îndrumată intr-acolo. cit. Asemenea lui sint aparat de radio cu 2.500 lei, plus primele.
cit, să le pot crea copiilor o co­ toate azi în Valea 3.000, maşina dc cu­ Şi, pe acestea, le pri­ îm i am intesc de parcă totul s-ar fi p etrecu t Lucrez de 30 ’dc ani în mină. 'Am cunoscut din plin
pilărie fericită, iar ei să înve­ Acum sînt un om fericit. De Jiului. In fotografie sut... dar citc nu gă­ meşte adesea, căci loan ieri... R ăm ăsesem doar eu îm preună cu cîţiva şi amurul zilelor cind minele erau (de patronilor nesă­
ţe carte, să-şi dezvolte aptitu­ doi ani am ieşit la pensie. Lu­ ne este prezentată lo­ seşti în el ? ! Mariana, Eiroiu îşi depăşeşte ortaci. E xecutam u ltim u l zid de in ch iă ere ai ţioşi dc cîştiguri fabuloase, şi bucuria fără margini a
dinile. Or, numai despre aşa crez totuşi Ia mină. Primesc cuinţa minerului loan Alexandru şi Glieor- planul de producţie în m inei Vulcan. Am răm as p rin tre cei din urm ă anilor dc democraţie populară, cind munca ne aduce
ceva nu putea fi vorba în 1939. pe lună 1.200 lei pensie, plus Firoiu dc la mina Pe­ ghiţă, cei trei copii ai fiecare lună. p en tru că eram specialist în beton are. Nu ne numai nouă. foloase. Cita deosebire l Condiţiile de luciu
salariu. Am un apartament spa­ trila. Apartamentul hui, nu duc lipsă dc grăbeam p en tru că ştiam că m ulţi dintre noi din (mii de cruntă asuprire burghezo-moşierească nu le
La 23 august 1944, ţara noa­ ţios şi confortabil. Cind ne în- său se află înlr-u- nimic. Singura lor gri­ Confort şi fericire, vor răm ine fără lucru. Totuşi, in tr-o zi am pus mai poli afla decit <lin amintirile celor mai vîrslnicL
stră a fost eliberată de sub ju­ tilnim în el toţi membrii fami­ nul din blocurile con­ jă este doar să hvSeţe, lată pc scurt, ce ex­ u ltim a roa b ă d e b e to n in acel. zid p e ca re n u -l Nimic nu mai seamănă cu ceea ce a fost.
gul fascist. Atunci au început struite în ultimii ani. cu excepţia celui mai primă fotografia de voi putea uita niciodată. In aceeaşi zi n e-a ch e­
să se întrevadă zorile unei vieţi liei, simt o mulţumire sufleteas­ Are trei camere şi de­ mic, Gheorghiţă, pc faţă. Este cea mai m at a n trep ren oru l la el. N e-a com u n ica t doar Înainte. în mină erau mulţi supraveghetori, adevăraţi
noi şi pentru acei care scormo­ că de nedescris ! Visul ce mi pendinţe. De ciirînd care, deocamdată, îl grăitoare dovadă a fe­ in cîteva cuvinte, cu cel mai firesc ton din zbiri, care te forţau să munceşl’ piuă la epuizare. Acum
neau pământul. In 1945 soţia au fost introduse în el preocupă jucăriile. Ta­ lului cum trăiesc as­ oamenii muncesc omeneşte, din proprie convingere. Ni­
mea a născut a doua fetiţă. se părea cindva nerealizabil a o garnitură de mobi- tăl lor are un salariu tăzi minerii din Va­
Acum am 3. Cea mai mare şi-a fost îndeplinit! Şi totul datorez lea Jiului.
dat maturitatea în 1958, Este partidului, regimului democrat-
popular.

PRANCISC HONUNG

contabilă la E. M. Lupeni. A pensionar E. M. Lupeni ssS'VVN lu m e: meni nu-i obligă. Şi totuşi entuziasmul lor, elanul pe

— S in teţi tra n sfera ţi la Lupeni. care-1 înlîlneşli ?i dc zi in abataje, te uimeşte. Minerii

Se z ice că d in tre d ouă rele îl a legi p e cel mat se întrec în a folosi mai bine şi mai raţional utilajele,

m ic. Aşa şi n oi. Ne b u cu ra m că ele bine pentru ca în cele S ore de lucru să dea cit mai mul!

de rău vom p u tea cîştiga o p lin e. Dar cit de cărbune. Cum se explică acest salt de io -obligatoriu"

a m ară era a cea stă p î i n e ! La L u p en i am f o s t a n ­ la ..doresc“ ? Cum nu se poale nud simplu Oamenii

g a ja t ca v a g o n eta r. M -a u în to rs p a tro n ii cu 7 fac lotul pentru ei, ’pentru binele lor.

ani în u rm ă . De u n d e la V u lca n era m m iner, Şi-apoi condiţiile dc lucru sînt minunate. In abalafe

sp ecia list în b eton ă ri. la L u p en i au s o c o tit că si fie galerii e aer curat, viata minerilor e asigurată. La

nu ştiu decit. să îm pin g v a g o n etele ! De fa p t 'dispoziţia celor care scol cărbunele slau utilaje '(Unire

lucram to t ca m iner, num ai salariul îl prim eam cele mai moderne, 'dc. productivitate ridicată, Transportul
de vagonetar. cărbunelui se face acum cu cratere (şi ele în continuă
perfecţionare), cu locomotive puternice. încărcarea mate­

C it de greu am d u s -o a tu n ci Locuiam 7 p e r ­ rialului excavat se face cu maşini moderne, tăierea cu
soane în t r - o în că p ere de 3/4 m. A ici aveam t o ­ baveze, combine, pluguri. Galeriile si abatajele sînt. sus­

tul : d orm ito r, b u că tă rie, căm ară... A lţii însă ţinute acum prin procedee moderne, folosindu-se meta­

n -a v ea u n ici a tît, JJn o rta c ă e -a l n o stru a fo s t lul şi betonul.
Cişligurile realizate "de mineri sint mari. astfel că ei
a resta t pen tru că era c o m u n is t; fam ilia sa a
îşi 'pol permite să satisfacă orice 'doriii/e ale familiilor
fo st scoasă in stradă. Poliţia îi am eninţa pe lor. Iii medie. Iu exploatarea noastră, cîstizyl lunar al oa­
acei care vor cu teza să acorde acestei fam ilii menilor oscilează îi\ 'jurul la '1.800—2.000 lei; sînt însă

a ju tor, că v or fi daţi afară, din ca sele lor. mineri care cîş't'lgă si '4,000 lei. 'Aatni sint foarte 'fiuline

...E doar un crîm p ei din viaţa m ea. L-am — aproape că nu sint .— familii de mineri în ale căror
trăit, ca m ulţi alţii, de altfel, atunci cină m i­ Inamic să nu găseşti un aparat de radio. Nn mai vor­
nele erau ale patron ilor străini sau rom inl, cină besc dc îmbrăcăminte, de Hrană bună. Ca uite cuvinte,
om ul. m inerul, nu preţuia nim ic. minerii ştiu că astăzi lucrează 'tient.ru binele lor. a între­
gului popor si nu pentru 'exploatatori.

A cum trăiesc însă o altă viaţă. Sînt bătrîn, lata de ce minerii detuni acum eforturi stârnitoare

dar m ina m i-e m ai dragă ca orieîn ă . A m p en sie Pentru îndeplinirea in mod exemplar a tuturor sarcinilor

rS ^ vfvpn n n A m v ţ **“, 7ili?v eşnpMntr*°' se H â m b lm w i m od ern e p en tru oam enii m uncii din Valea Jiului. d e 1.200 lei p e lună, dar m ai lu crez încă. In p lu s de plan. Ei sînt recunbscălon partidului si guvernului
in fo to g r a fie d e p e n s ie m a l p r im e s c lu n a r c ît e 2.000 lei. Am pentru condiţiile omeneşti în care trăiesc şi muncesc. Şi
C a rtieru l recunoştinţa şi-o exprimă Prin fapte.
casa. m ea. m a re şi fru m o a să , avi t o t c e vrea u .
POP IO'A'N
CAROL GOLGOŢIU prim-maistru miner
pensionar din .Vulcan la E.îvJ. 'Âninoasa