Page 68 - 1962-08
P. 68
PROLETARI TO ATR TAR I IS , m u fl-V A !
m ilsocialismului
iii i BB Peisaj industrial
M arţi 21 au g u st 1862 4 pagini 20 bani nou: aspect de la
Anul XIV. Mr. 2381 furnalul de 1.000
m.c. de la Hune
doara. t
Piese turnate
de hună calitate
Şi colectivul turnătoriei vechi înapoierea în tară a tovarăşilor
de la uzina „Victoria“ din Că- Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer
lan intîmpină cu realizări deo
sebite ziua de 23 August. Folo şi Chivu Stoica
sind cu pricepere timpul de lu
cru şi întreaga capacitate de MOSCOVA 20 (Agerpres). — Guină, ambasadorul R.P.R. în tate, olt şi pentru timpul pe
producţie, echipe cum sînt ace La 20 august au părăsit Mos- U.R.S.S, şi de alte persoane
lea conduse de turnătorii Iosif cova plecind spre patrie tova oficiale. trecut împreună.
Stronschi, Ştefan Voşoş, Adolf răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej,
Stempel şi alţii au redus rebu Ton Gheorghe Maurer şi Chivu De pe bordul avionului, tova ic
tul cu mult sub cifra admisă. răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, In aceeaşi zi, tovarăşii Gheor.
Stoica, care şi-au petrecut o ghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheor
Pe întreaga secţie rebutul a parte din concediul de odihnă Ion Gheorghe Maurer şi Cihivu ghe Maurer şi Chivu Stoica au
fost redus cu mai mult de 10 sosit în Capitală.
la sută. in Uniunea sovietică. Stoica, au adresat tovarăşului Pe aeroport au venit In in-
Pe aeroportul Seremetievo ei tîmpinare tovarăşii Gheorgho
V. TĂTARUŞ Nikita Sergheevici Hruşciov, Apostol, Emil Bodnăraş, Petre
corespondent au fost conduşi de tovarăşii L.I Borilă, Nicolae Ceauşescu, Ale
Brejnev, membru al Prezidiului prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., xandru Drăghici, Alexandru
Noi apartamente preşedintele Consiliului de Mi Moghioroş, Leonte Răutu, Leon-
C.C. al P.C.U.S., preşedintele tin Sălăjan, Ştefan Voitec,
In cinstea zilei de 23 August niştri al U.R.S.S. următoarea Mihal Dalea, Al. Bîrlădeanu,
constructorii din Brad au ter Prezidiului Sovietului Suprem al 3 Gh. Gaston Marin.
minat peste 160 de apartamente. A fost de faţă ambasadorul
Zilele acestea, noii locatari se U.R.S.S.; F. R. Kozlov, membru telegramă: Uniunii Sovietice la Bucureşti.
vor muta în blocurile moderne al Prezidiului C.C. al P.C.U.S.. Draga Nikita Sergheevici, vă I. K. Jegalin.
ce s-au ridicat în oraşul Brad.
Pînă la sfîrşitul anului vor fi secretar al C.C. al P.C.U.S.,_ pre mulţumim din toată inima atit
date în folosinţa oamenilor cum şi de tovarăşul Nicolae
muncii încă 100 de aparta pentru primirea cordială pe
mente.
care ne-aţi făcut-o şi ospitali-
Film e inspirate
din lu p ta poporului
in aceste zile, din iniţiativa Se împart avansuri în natură şi bani
I.C.R.H., în colaborare cu ofi
ciul de difuzare a filmelor din
Timişoara, pe ecranele unor asemănătoare de cereale şi.suine că. Cele mai mari cantităţi' de
mari de bani au primit şi colec grîu le-au primit colectiviştii
E chipa d e m in eri con du să de N istor D odii, de la E.M. G h elar, acord ă o a te n ţie sp orită cinematografe din regiunea II % nul a cesta , g o s p o d ă - tiviştii Flori ca Orăşan, Samoilă
Î! riile c o le c t iv e d in r e g in - Totoi şi alţii. Adam Henţiu, Maria Oneu, Vic
calităţii. In luna aceasta, ech ip a a redus p rocen tu l de steril din m inereu îm bunătăţind c o n noastră vor rula o serie de fii. ÎÎ n ea n o a s tr ă au rea liza t
ţinutul de m etal. me inspirate din lupta dusă de H producţii ridicate de cerea- I. STANILA tor Faur şi alţii.
jj le. D in n o u a r e c o lt ă , d upă CORNELIA FEKETE
poporul nostru, 'sub conducerea ii a ch ita rea o b lig a ţiilo r e o n CORNEL BULZ
EcoR®msi peste angajamentul anual partidului, pentru Înlăturarea ii tr a c tu a le fa ţă d e sta t, in Zilele trecute
exploatării, pentru instaurarea
ii m u lte g o sp o d ă rii c o le c t iv e
Colectivul fiecărei exploatări Toţi muncitorii, tehnicienii şi miilor obţinute în cursiil celor şi consolidarea regimului de- i| s -a tr e c u t la îm p ă rţirea G. A. C s-a distribuit G. A. C. Terminarea
'din cadrul Combinatului carbo inginerii şi-au concentrat efor 7 luni care ati trecut. Ele ara mocrat-popular. Astfel, filmul SSrfes stringerii re
nifer Valea Jiul'ui s-a angajai turile spre mărirea productivi tă că munca depusă a fost în „Străzile au amintiri“ va rula avansurilor în natură şi în P eireşll avansul In na coltei a adus
ca în acest an să obţină înseni tăţii muncii, îmbunătăţirea ca cununată de succes, muncitorii l colectiviştilor
nate economii la preţul de cost. lităţii şi:-reducerea cheltuielilor Văii Jiului întîmpinmd ziua de la Deva (21—22 august), Pe îl b a n i. ia tă c e n e rela tea z ă din Sirbi, raio
i| ciţiv a c o r e s p o n d e n ţi ai zia - tură şi la gospodăria colectivă
iî ru lu i în leg ă tu ră cu
ii a cea sta . din Petreşti, raionul Sebeş. Co nul Ilia, primele bucurii. Recol
Pe combinat, angajamentul era de producţie, factori principali 23 August cti angajamentul a- troşani (23 August), şi Hune lectiviştii Ilie Faur şi Ioan Opri- ta fiind bogată, colectiviştii au
de a se realiza economii în va ce duc la scăderea preţului de ntaal, la economii, îndeplinit. doara (23—24 august), iar fil nescu, care au efectuat un nu primit drept avans Ia ziua-
loare de cel puţin 6 milioane cost al producţiei. De curind mele „Cînd primăvara e fier-
lei. s-ău terminat calculele econo- in perioada amintită, pe în Mnte“ şi „Furtuna“ la o serie de măr mare de zile-muncă, au pri muncă cite 3 kg. grîu. Canti
tregul combinat s-âu realizat e- cinematografe din raioanele O-
înfru m u seiează localităţile conomii peste plan în valoare răştie, Ilia şi Alba. Colectiviştii mit fiecare peste 2.160 kg. grîu. tăţi de peste 1.000 kg. au primit
de 9.903.000 lei, cu 3.903.000 Iei din Orăştie au
mai mult faţă de angajamentul De asemenea, in această pe 6. A. C, terminat prin Cantităţi însemnate de grîu au colectiviştii Traían Klbu, 'Ale
anual. rioadă va rula In regiune un .....G....r..ă..i..j.'.i..i.«...
v întrecerea dintre, circumscrip transportul a 2000 m.c. de mo ciclu de filme documentare „Să revenit şl colectiviştilor Ecate- xandru Cătai şi alţii.
ţ i i pentru înfrumuseţarea loca loz rezultat prin demolări. De Cele mai mari economii au ne cunoaştem patria“ . I. BBUMARU
lităţilor Petrila şi Lonea se află asemenea, cetăţenii localităţilor tre primii din raion recoltatul rina Kelinger, Teodora Staneiu,
in plină desfăşurare. Pînă în Petrila şi Lonea au plantat fost obţinute de colectivele de la
prezent, mobilizaţi de deputaţi, peste 700 de trandafiri şi 800 de şi treieratul păioaselor. Tot Simion Thut, Nicolae Gherghel, ?
minele Petrila şi Lonea, dc la
printre primii au predat la Mihai Gros şi alţii. Corespondenţii noştri Nicolae
Răguşitu şl Gheorghe Lonmăşan,
au participat la aceste acţiuni pomi ornamentali. preparaţia Petrila şi U.R.U.M. V. COSTACHE baza de recepţie cerealele con B. PERICLE
un număr de 61.72$ cetăţeni care Petroşani. corespondent
au prestat peste'246.000 de ore La aceste munci s-au eviden tractate cu statul, pentru mun G. A. C. Colectiviştii ne informează că la gospodăria
ţiat deputaţii Rudoif Roja, Lu KH- R işc a din Rişca, ra colectivă din Călanul Mic s-a
muncă patriotică. cile S.M.T. şi uiumul. Din pro ionul Brad, au împărţit ca avans în natură
dovic Cristaly, Alexandru Stroie.
ducţia de grîu a acestui an, care
Printre principalele lucrări Ah ne g afie
executate de aceştia se numără Ileana Grama care au mobili ¦‘ r ' p r . p a fost mai bogată faţă de cea strîns in scurtă vreme recolta cite 3 kg. grîu la ziua-muncă,
crearea de zone verzi şi nivelări zat cetăţenii din circumscripţie să asigure îndelungata iar Ia gospodăria colectivă din
de terenuri pe o suprafaţă de şi au participat alături de ei la L fu n cţion a re a bazinului. realizată în anii trecuţi, s-a re de păioase. După achitarea obli Miercurea s-a distribuit un nou
7 ha., alinieri şi refaceri de gar înfrumuseţarea localităţilor Pe P entru asta au răm as şi
trila şl Lonea. T in erii lu cră to ri de la 1 partizat colectiviştilor avansul gaţiilor contractuale, colectiviş
depoul de locom otiv e C.F.K. 1 de 40 la sută, revenind cite 5 tilor li s-a împărţit un avans avans bănesc colectiviştilor, re
venind cite 3 iei Ia ziua-muncă.’
P etroşani se străduiesc zi 1 kg. la ziua-muncă. O dată cu de cite 2 kg, grîu Ia ziua-mun-
]
duri pe o porţiune de 10 km.,
spoirea a 240.000 m.p. de faţade. C. BADUŢA de zi să dea reparaţii de d u p ă o r e le ele s e r v ic iu ,M r ] aceasta, colectiviştii au mai pri
corespondent bună calitate, ca locom oti crînd în con tin u a re apt‘m - }
vele să poată ţi îndrum ate p e 20 d e ore. D im in ea ţa , mit, pe lingă alte produse agri
la tim p şi cu su cces p en în ju r u l o rei 3,00, cin d s-a 1
tru rem orcarea trenurilor. făcut proba cu apă, oam e cole şi al doilea avans bănesc Biblioteci volante
nii au zim bit fericiţi de 1
A.. e a l i z ă r î î n s e m n a t e ...In urm ă cu citeva lu n i, rodul m uncii lor. Bazinul ) de 7 Iei ia ziua-muncă. Colecti
la lo c o m o tiv a 150.1092 b a
zinul de apă al ten d eru lu i : viştilor Ioan Ambruş şi Simion Membrii cooperativei meşteşugă şi femei, coafură, frizerie. In felul
s-a crăpat datorită slăbi reşti „Retezatul“ clin Haţeg au la dis acesta, a crescut cu mult numărul ci
Colectivul de muncă al sec centrul localităţii. O perma- rii m aterialului şi din a- ] Vraciu, spre exemplu, li s-a re poziţie în afară dc biblioteca centra titorilor, iar al volumelor citita l-a
torului I.G.O. Zlatna a reuşit nentă preocupare ău avut-o ceastă cauză se pierdea o 1 lă şi bibliotecile volante instalate ridicat cu peste 180 la sută.
iijk acest an să-şi îmbunătăţeas- însem nată cantitate dc chiar la locurile de muncă. Aseme
c*Tnunca in toate ramurile de pentru înfrumuseţarea cornu- apă. După m ai m ulte in- era în p e r f e c t ă sta re de •} partizat fiecăruia pentru mun S. NIOU
activitate. Lună de lună, pla- nei. In acest an, s-au amenajat nea biblioteci sc găsesc la secţiile corespondent
Aul de producţie pe sector a spaţii verzi şi ronduri de flori tervenţîi prin sudură, care ^ fu n cţio n a re. )
fost îndeplinit şi depăşit la toţi pe o suprafaţă de 4000 m.p. tinicliîgcric, confecţii pentru bărbaţi
indicii. n -a u d a t r e z u lta te le d o - ~} ION DASCĂLU 1 ca depusă în gospodărie oiţe
La obţinerea rezultatelor ară corespondent
Printre acţiunile întreprinse tate au contribuit electricienii rite, sudorii, ilie T uhuţ şt 1 } 1.150 kg. grîu, peste 1.600 lei şi
de acest colectiv se numără ter V. Radu, îm preună cu şe- J 1
minarea reparaţiei capitale a N. Pintecan şi M. Artner, insta alte produse agricole. Cantităţi
reţelei electrice, mărirea numă fii de ech ip ă R. B rătloiu } -VuJcJ s -~JuJuJ
latorul N. Boţoagă, dulgherul
m
Paul Ştef, coşarul Ion Dubaş şi
<¦ , ¦' , - - W m im eMm
rului de abonaţi la . curentul alţii. şi io n B ătrin au h otă ritsă
electric cu încă 200, introduce AURELIAN PERŢA facă o reparaţie bună, care
rea iluminatului fluorescent în corespondent J•—•" >V»Juj V*«/Wg/W »
D o u ă m e lc ?
Viaţa lui Lazăr Ghilean stă sub o avusese în el din totdeauna. Aşa muncii. El, cu echipa pe care o con La gospodăria
semnul unei coincidente. Acest, om a coborît Lazăr în mină pentru în- duce. belonează galeriile şi camerele agricolă colectivă
înalt, vinjos, a coborît pentru prima tîia oară: lingă un miner care la Brădişor, la Musariu şi la Valea din Galda (brigada
oară tnlr-o mină în ziua de 24 au tot pentru prima oară — cinta liber Morii, Fiecare metru cu care înain Oiejdea), sc dă în
gust 1944. Atunci, în ziua intîia a Internaţionala... tează este o victorie. Lazăr Ghilean aceste zile bătălia
libertă(ii, Lazăr avea ÎS ani. Era un se cîntăreşte după numărul metri terminării treieri-
băiat sub(iralic, osos, cu o căutătură ..Astăzi, în august 1962, Lazăr lor cu care a înaintat mai midi dc
speriată; aşa ni-l arată o fotografie Ghilean are 36 de ani şi a trăit cit prevedea planul. Munca, iată şului. Zilnic cu
din vara aceea. Ce ştia el despre două vieţi egale ca întindere: 18 ani marea lui bucurie. Acum doi ani două batoze se trec
lume? Nimic. Sau, foarte mult. Con- pînă la 23 august 1944 şi ÎS ani şi-a terminal casa. O casă cum n-au ieră cile 26—26.000
tradiefie ? Nu. Să vă explic. Lazăr \lc atunci phiA acum. visat altădată băieşii; aşa cum n-au
Ghilean s-a născut la Bucureşti, un văzul la vreunul de-ai lor. Fetiţa kg. grîu.
sat de lingă Barza. Aici taţii tuturor PPrriimmiiii 1î8s ani i-a trăit sub sem lui arc 10 ani şi îi arată pe carne
copiilor mergeau în „baie“. Taţii co nul umilinţei; următorii 18, sub sem tul dc elevă numai note bune. Acum In foto: Aspect
nul demnităţii. Demnitatea, mindria merge în excursii şi seara îi aduce din munca de la
borau in „ băi sa stnngă aur pentru de a fi muncitor, mindria dc a fi
buzunarele domnilor şi siliciu pentru omi lucruri pe care generaţiile flori de timp. Vrea, poale, să se arie.
plămînii lor. Aur şi siliciu, cruntă facă ingineră. Cu braţul plin de flori
alăturare de cuvinte! Sub semnul mai vech i de băieşi nici nu le visau aleargă spre tatăl ei şi rîde.
acestor două elemente se petrecea
scurta viaţă a minerilor. N u le visau pentru că visele lor cele Copiii m inerilor rid.
A cest ris este un tintec.
In zorii zilei de 24 august cinle- mai îndrăzneţe se opreau la o p li
cale au trăit prima lor zi de liber- Un tintec pentru ziua aceea dc
ne în fieca re zi pusă p e masa c o
august cind partidul comuniştilor a
piilor.
decretat libertatea rîsului pentru
Com unistul Lazăr Ghilean a îti-
toţi copiii oam enilor muncii.
văţat muite în aceşti 18 ani. A în-
G. R. CHIROVIC1
tate. A tu n ci a auzit Lazăr Ghilean văţat că munca lui este o părticică
pentru prim a oară Internaţionala. din fluviul muncii tuturor, că mun-
C uvinlele ei păreau a fi ştiute de ¦ ca este înaltul criteriu după care sînt
cind lum ea, m elod ia trăia d e parcă preţuiţi oam enii, a învăţat, bucuria