Page 7 - 1962-08
P. 7
Mr. 2S05 . BWMETE. SOCIALISMULUI m. i
B3B29S233SJUBSS&üt.-VZ&g&ggft&gXttaftSft&S ÄÄßLlßÖäCtÄ2>iÖWBKlW.>’kCtaM8flDiyiL5^^ Vlw*«o>it*'•»•^ l*'w•tw.w«»4i0 i !VK3SmXCTQ8ttgSSI
Realizarea planului fe producţie p r e p a r a r a de I Postul de corespondenţi
ff discuţia organizaţiei de bază P.I.R. c ă r b u n i p e t a l a | voluntari ne informează:
Recent a avut loc adunarea mal există încă unele lipsuri,
generală a organizaţiei de bază. de această stare de lucruri îă- însemnate depăşiri de plan la topitoare, încălzitoare, ma- tinerilor să le fie prezentate
P.M.R. de la cooperativa meşte clndu-se vinovată, în primul laxoare şl la desprăfulrl. conferinţe despre Festivalurile
şugărească „Retezatul“ din Ha rlnd, conducerea cooperativei îndeplinirea sarcinilor de Mondiale ale Tineretului şi
ţeg, în cadrul căreia s-au ana care, deşi a primit unele se plan, îmbunătăţirea continuă ADALBERT RACOCZI Studenţilor, organizarea de
lizat realizarea pianului de pro sizări, nu a luat măsurile ne a calităţii cărbunelui şi redu şi CONSTANTIN MIU audiţii muzicale şl seri literare.
ducţie la toţi indicii, precum şi cesare. Declamaţiile cele mai cerea preţului de cost la căr
felul In care se face deservirea numeroase s-au ivit Ia secţiile: buni şi brichete, sînt sarcini de lăcătuşi GHEORGHE VERDEŢ
populaţiei de către cele 28 de frizerie nr. 1, coafură, cojoeă- bază ce stau în faţa muncito secretarul organizaţiei U.T.M.
Grijă faţă de om
unităţi ale cooperativei. rie, reparaţii ceasuri, reparaţii rilor, inginerilor . şi tehnicie Fondurile alocate pentru lu- Un noj curs d© calificare {
aparate de radio, confecţii pen nilor de Ia Prep araţi a cărbu
Cu acest prilej, tov. Gheorghe tru bărbaţi şi femei. nelui din Petrila. Desfăşurînd crări de tehnica securităţii şi
Mărgineanu, vicepreşedinte cu larg întrecerea socialistă, co
producţia, a prezentat un raport De exemplu, la frizerie, une lectivul de aici a obţinut o de protecţia muncii în uzina noa Creşterea continuă a numă
din care a reieşit că cooperativa ori nu se respectă ordinea veni păşire a sarcinilor de plan
„Retezatul“ şi-a realizat planul rii clienţilor, ci ei sînt serviţi pînă la data de 23 iulie cu 3,1 stră cresc tot mai mult de la rului de muncitori calificaţi
Ia producţia globală, po trimes „pe sprinceană“ , fapt care atra la sută la producţia netă de
trul H 1882, în proporţie de ge după sine nemulţumirea unor cărbuni spălaţi şi cu 6,2 la un an Ia altul. In timpul ce este o problemă căreia orga
111,88. la sută şl la producţia clienţi. La coafură aparatele de sută Ia producţia de brichete,
marfă în proporţie de 125,78 la uscat părut sînt învechite şi uza coeziunea brichetelor menţî- s-a scurs din acest an, au fost nizaţia de partid şi conduce
sută. In această perioadă s-au te, necesitând Înlocuirea lor. De nîndu-se peste limita admisă
remarcat în special secţiile : ti- asemenea, la unele secţii (cojo- cu 3,2 la sută. La obţinerea construite mai multe balus rea întreprinderii noastre ii
nichigerie (care a realizat pla cărie, confecţii) clientela este acestor rezultate şi-au adus în
nul în proporţie de 152,42 la aminată în mod nejustificat, ne- trade, poduri de trecere, apă acordă toată atenţia. Califica
sută) confecţii pentru bărbaţi executîndu-se lucrările solicitate mare parte contribuţia schim
(120,80 Ia sută), confecţii pen la termenele promise. burile conduse de Vasile Su- rători, s-a înlocuit centura de rea şi ridicarea calificării mun
tru femei (119,29 la sută), cua-e- ciu, de la separaţie, care a împămîntare de Ia flotaţie. citorilor la locurile de muncă
lărle (113,30 la sută). Dezbătînd pe larg aceste de redus procentul de cenuşă sub
ficienţe şi dorind ca ele să fie normele STAS cu 4 puncte, Pentru protecţia muncii s-au este asigurată prin cursurile de
remediate, membrii organizaţiei iosif Filimon l, de la flotaţie,
de bază au aprobat o hotărîre Ioan Bubelag, de la uscătorie, cheltuit pînă acum peste calificare ce funcţionează aici.
care prevede printre altele ţine Köble Martin, de la încărcarea
rea regulată a consfătuirilor de 140.000 lei, iar pentru ali Un asemenea curs. cu o dura
producţie la toate secţiile intre brichetelor şl Aurel Monea, de
zilele de 4 şi 10 ale fiecărei luni la spălătorie, care a dat căr mentaţie specială, echipament tă de 4 luni, a fost deschis re
în cadrul cărora se va analiza bune spălat pentru semlcocs
munca fiecărui cooperator în cu 0,7 puncte sub norma STAS. de protecţie şi de lucru, s-au cent pentru specialitatea de
p a rte; organizarea de consfă
tuiri . cu populaţia, prezentîndu- ŞTEFAN MOROZ Cheltuit aproape 57.000 lei. mecanici benzi şi elevatoare,
se cu acest prilej modele de maistru principal
confecţie pentru bărbaţi şi fe Exploatarea minieră Teliuc. nu de mult exploatarea a fost S-au completat de asemenea ia care s-au înscris 34 munci
mei, încălţăminte şl coafură; dotată cu agregate de mare pro ductivitate. In f o t o : Excavnto- ION BERCEA
reaotivizarea comisiilor de ca ristul Pronoza Andrei lucrează cu excavatorul sovietic S-Z la şef de schimb cutiile sanitare existente cu tori. Ca responsabil al cursu
descopertarea zăcămlntului de minereu.
Raportul a scos însă în evi litate oare vor fi Îndrumate în Reduc consumul de energie medicamentele şi materialele lui a fost numit tînărul ingi
denţă şi o serie de secţii care aşa fel Incit să exercite un con Prin folosirea cit mal raţio necesare. Pentru asigurarea ner Ioan Jerca. Cursanţilor le
nală a utilajelor de bricheta-
nu au reuşit să realizeze planul, trol minuţios asupra calităţii re şl a motoarelor In sarcina ventilaţiei, s-a închis ermetic sînt predate lecţii de matema
prescrisă, în sectorul de prelu
printre care secţia confecţii pen produselor şl a prestărilor de crare consumul de energie în banda de la linia XI şl S-a tici, noţiuni despre utilaje de
tru bărbaţi din Mîţeşti, repara- servicii Industriale şl neindus perioada 1-22 iulie a fost redus montat un ventilator pentru transport şi ridicat, tehnologie
11 încălţăminte din Pui şi F o triale. N O TA cu 2,4 la sută. Tot pînă la a- captarea gazelor arse la plan- şi N.T.S.
to I. \ N. SBUOHEA ceastă dată, consumul de abur şeul meselor de dozare. In fe- C. BADEA'
corespondent
Nereal izarea planului de către Cînd nu-există preocupare a fost redus cu aproape 30 la iul acesta, muncitorilor noş- muncitor
aceste secţii se datoreşte fap
tului că responsabilii respectivi ’ ri le slnt create condiţii tot
Pionierii şi şcolarii se află in fost deschisă şi o tabără de mal bune de lucru la care ei Cartea, un bun prieten
plină vacanţă. Ar fi firesc ca curte. Dar iată că zilele vacan răspund dlnd patriei tot mai
nu au avut o preocupare per In aceste zile la Casa pionierilor ţei trec una după alta, fără ca mult cărbune spălat de cali Viaţa a confirmat că pentru
din oraşul Deva să se desfăşoa aici să aibă loc manifestări in
manentă în această direcţie, lă- re o activitate bogată: să se or teresante, instructive şi recrea tate superioară. om cartea este un bun prie
ganizeze, spre exemplu, excursii tive în acelaşi timp, care să
sînd oa lucrurile să meargă de de cunoaştere a regiunii, excur atragă copiii din oraş. Din CONSTANTIN BADUŢA ten. Mulţi dintre salariaţii
sii pentru micii naturalişti care această cauză la Casa pionieri noştri nu uită să treacă în zi
la sine, din care cauză aprovi lor vin zilnic In medie doar 8-10 cîntăritor de vagoane
să-şi îmbogăţească colecţiile, vi
zite în întreprinderi şi la gos copil. lele de plată pe la expoziţia cu
zionarea cu materialele necesa podăriile colective din împreju Motivul acestei stări de lu In f'mpul liber vînzare a cărţilor. O mare par
rimi, diferite jocuri pioniereşti cruri ? In primul rină, dintre
re nu s-a făcut întotdeauna la etc. Aceasta cu atît mai mult cu tovarăşii încadraţi la Casa pio Jncepînd dini luna aprilie, te din ei şi-au form at astfel bi
cit pe lingă Casa pionierilor a nierilor, nu se află în prezent, tinerii de Ia atelierul electric blioteci personale. Printre aceş
timp. nici unul in localitate (directo îşi petrec după-amiaza zilelor tia se numără Eugenia Bobar,
de sîmbătă şi duminică In ex Ilie Molnar, Ioan Ioniţă, Elena
ffitit raportul prezentat, cit şl cursii. împreună cu familiile Kacso, Octavian Olteanu şi Evi
lor tinerii de aici au organl- Vladlmir. De aprovizionarea cu
discuţiile care l-au urmat, au cărţi şi vînzarea lor se ocupă
zat excursii Ia cabana „Voie- cu multă pasiune comunistul
scos în relief faptul că, în ceea
ce priveşte deservirea populaţiei
rul, tov. Both Bela e plecat la sută, rezultînd astfel econo- vodul“ . La unele filme şl spec- Ştefan Bolbura şi tînărul Con
!'aÍMÍá- urnit este,mai gmi Cluj, la definitivat, tovarăşa So mil In valoare de 26.000 lei. îacole de teatru s-au făcut vi- stantin Ivâşcu.
fia Munteanu e în concediu), iar A'cest lucru a fost posibil prin zionări comune. Se preconizea- B. CONSTANTINESCU
cadrele didactice care îi înlocu reducerea pierderilor de abur ză ca după Ieşirea din schimb, muncitor
iesc nu au suficientă experienţă
Î. ^ i! în organizarea activităţilor a-
!U Aşezat pe o ladă din sein- beton şi sticlă să dureze pe chea lui brigadă care deveni- ţi mintite. Apoi, atît Comitetul
se fruntaşă pe şantier. Dar orăşănesc U.T.M., cit şi secţia
!h dură care ţinea loc de trusă dealul Chizidului o nouă aşe- ştia că datoria lui de comu- jj Acţiuni patriotice
nîst e de a merge acolo un- Jj de invăţămînt a Sfatului popu
v* pentru scule, Dumitru Gorun zare se afla şi Dumitru Go- de este mai greu,. Chiar după lar al oraşului nu au vădit preo
prima lună de activitate, ncua I cuparea necesară In vederea în
jjj calcula de zor. In carnetul său run. (Avea pe atunci 18 ani şl brigadă de zidari de sub con drumării şi controlării periodice Organizaţiile U.T.M. din sa mai desfăşoară la Ostrov, Sar-
ducerea lui Dumitru Gorun a iii tele şi comunele raionului Ha misegetuza şi în multe alte sa
!ii se aflau o sumedenie de cifre, venea de prin părţile Olteniei. fost felicitată de către condu- )j ţeg desfăşoară o muncă sus te şi comune din raion.
cerea şantierului pentru rezul- ţinută pentru mobilizarea tine
In cele din urmă trase o li- Gînăul însuşirii noii meserii ţaţele bune obţinute in muncă, a activităţii ce se desfăşoară la rilor la diferite acţiuni patrio C. PĂDURARII
In fişa de calitate a brigăzii jj tice. La Toteşti, de pildă, ti corespondent
nie şi adună. Din noianul de de constructor a pus stăptntre sînt trecute numai calificaţi- jjj nerii au muncit cu multă Însu
ve de bine şi foarte bine. Cit j> fleţire la construirea unei ma Cetăţenii din satul Godineşti,
calcule înşirate pe vreo trei pe întreaga sa fiinţă. Spre Casa pionierilor. gazii pentru cereale, Înfrumuse raionul îlia, au hotărât să con
ţi coli de carnet H rezultă o sin- amintire şi-a făcut o fotogra- priveşte productivitatea mun- Jj. Va trebui ca In zilele ce ur ţarea sediului gospodăriei co struiască, prin muncă patrioti
di, trebuie spus că datorită |ji lective, la adunatul spicelor, că şi din resurse locale un pod
gură cifră care avea să stabi- fie. bunei organizări, fiecare zidar ţj mează, organele amintite să ta etc. La Clopotiva se munceşte peste valea Saşa. Hotărîrea a fost
măsuri gro.bn.ixe pentru,, curma de zor la construirea a două pusă în practică. Cetăţenii de
lească'stadiul îndeplinirii sar- Anii au trecut. Cei aproape execută zilnic peste 20 m.p. de \[[ rea acestei situaţii. Copiii oa grajduri. Prin contribuţia tine aici au executat aproape 3.000
tencuială în loc de 15 m.p. menilor muncii din oraş doresc rilor de aici s-au transportat ore muncă patriotică la con
cinilor de plan. După expre- 1.000 de tineri, s-au calificat cît prevede norma. Dar, nici ţi să-şi petreacă vacanţa cit mai pînă acum 115 m.e. lemn de strucţia noului pod.
problema economiilor nu este folositor şi plăcut. Să le fie dat construcţii, 20.000 bucăţi ţiglă
sia feţii şi a gesturilor, se ve- o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o neglijată de către Gorun şi acest prilej şi in cadrul casei şi alte materiale. In această acţiune s-au evi
brigada sa. O asemenea preo- jj denţiat tov. Arcadie Pavel, Ioan
}|j dea că lucrurile stau bine. Tfe C on stru ctori pionierilor. Asemenea acţiuni patriotice se Mureşan. Teorii V. Han, Teofil
;}• aceea ţinu ca această bucurie şi con stru cţii cu.pare a făcut ca în prezent n Crăciun şi alţii.
" s-o împărtăşească şi brigăzii. mortarul căzut în timpul ten- jjj
cuielii să fie adunat, recondi- $j BUJOR CRĂCIUN
Şi, punînă mlinîle pilnie la 000<XX>0<X>0<X>0000000<XH. ţîonat şi refolosit la grund. Jj V. CHIŞ corespondent
jj» gură, strigă : „Atenţie briga-
ţ. d ă ! Mai avem patru procen- ca zidari, dulgheri, zugravi Un astfel de procedeu aduce J); •v>? :
jj! te şi vom realiza pe luna tu etc. Apoi fiecare şi-a urmat
li lie o normă şi jumătate. Să-i cursul vieţii în direcţii diferi brigăzii economii zilnice de |j Consfrucfii în G. A. C. Vinerea
ţi dăm zor /". te. Cei mai mulţi însă au ră aproape 100 kg. de ciment.
iii Ca la o comandă, din piep- mas aici la Hunedoara. Prin Pentru continua dezvoltare a secto şi un coteţ pentru 500 păsări. Briga Adunare cetăţenească
tre ei se află şi Dumitru Go Brigada lui Gorun este tî- -jj da de colectivişti care lucrează la
turile a 30 de oameni resfiraţi run. Acum el vede pentru a nără, oamenii avînd o medie »Jj rului zootehnic, colectiviştii din Vine aceste construcţii a terminat lucrările In Sălaşul Superior, raionul tat un referat despre legalita
pe schelele celor trei etaje ale nu ştiu cita oară această fo a vîrstei de 22 de ani. Zece jjj la o stînă şi un coteţ m obil pentru Haţeg, a fost organizată de cu tea populară.
h blocului T2 din Hunedoara, a tografie pe versul căreia se rea acordă o atenţie deosebită şi con S00 păsări. rînd o adunare cetăţenească la
îŞ răsunat un ura prelung. Apoi află scris: „1951. Prima zi de care au luat parte un mare nu Printre cei care au luat cuvin-1
rî: din nou, oamenii au început muncă în Hunedoara la blocul strucţiilor de adăposturi. In acest In curînd vor începe lucrările la măr de cetăţeni de pe raza co
fj! să-şi agite mistriile făcind toa- nr. 1“ . al treilea grajd pentru vite mari, la munei. Cu acest prilej, Constan tul pe marginea referatului sînt
leta ultimului bloc din planul scop, paralel cu muncile din campa care s-au şi procurat o bună parte tin Dragomir, deputat al sfatu cetăţenii Ioan Bălăceanu, Leon
,j’ pe luna iulie. Da, Dumitru Gorun a parti din materiale. lui popular comunal, a prezen
t Asîsttnd la o asemenea sce cipat la punerea temeliei blo nia agricolă de vară, o brigadă de Feder, Petru Iancu şi alţii.
nă constructorii din blocurile cului nr. 1 din oraşul munci- colectivişti lucrează la construcţiile La ridicarea acestor construcţii s-a
zootehnice. Astfel, este în construcţie realizat un ritm rapid de lucru. De NAiSTASE ANDREI
un grajd cu o capacitate de 100 ca pildă, zidăria la grajd a fost ter corespondent
pete vite mari, la care se montează minată în 9 zile, iar stîna a fost gata
şarpanta şi o maternitate pentru 50 în 8 zile.
scroafe la care se lucrează la par
doseli. De asemenea, a fost construit
alăturate au început să vor- toresc. De atunci ia parte rina din aceştia s-au calificat sub .jj
Jj» bească despre o nouă vteto- pe rlnd la toate lucrările de îngrijirea atentă a şefului de jj CU G R IJ A Şl R E S P E C T
1' rie a brigăzii lui Gorun. Dar construcţii, devenind un zidar brigadă. Dar cîte nu se pot
ij! cine este Gorun ? Cum a de- desăvîrşit Ca semn al preţui spune despre noua brigadă a
ri venit el un vestit constructor r^î, comuniştii de pe şantier lui Dumitru Gorun. Mat mult jjj Prin unităţile cooperativei meşteşugăreşti
Ş al Hunedoarei?... i-(lu acordat înaltul titlu de decît orice insă, spune faptul jj
î ...1951, anul cină încep con- membru al partidului. Acum că în preajma lui 23 iulie pla- Jb Mureşul“ clin Alba lulia
| strucţiile de proporţie ale nou- dumitru Gorun justifică aceas-
i lui oraş muncitoresc din Hu- tă incrsclere prin fapte demne nul pe întreaga lună a fost de- Jj» 55
păşit cu aproape 50 de procen- ir
ţji nedoara. Printre cei aproape de toată lauda. Cea mai seni- te. Acest lucru, se datoreşte lut jj! Lucrătorii cooperativei meş de deschidere a încă 10 unităţi, zile, respectarea termenelor de umblă 'după „clubucurl“ , la i
| 1M0 de tineri care, la chema- nificativă pare a fi preluarea teşugăreşti „Mureşul“ din Alba faţă de 5 cîte erau planificate. execuţie au dus la creşterea uneori lucrează, în stare de e-
la începutul acestui an a unei Dumitru Gorun, şeful brigăzii i! lulia se străduiesc şi reuşesc, La Teiuş au fost deschise două prestigiului unităţii. Mulţi oa brietate. Corâucerea cooperati
jj* rea partidului, au venit aici brigăzi care niciodată nu reu- în bună măsură, să deserveas noi secţii de croitorie pentru meni ai muncii din raion soli vei i-a atras în repetate rinduii
de zidari de la blocul T2 din jj! că în cele mai bune condiţii ce bărbaţi şi femei şi o seeţie de cită aici executarea unor co atenţia asupra felului în care
¦Ji pentru ca din cărămidă, fier. să-şi îndeplinească planul. tăţenii din întregul raion. La lenjerie. La Zlatna s-a deschis menzi. munceşte, dar el nu şi-a schim
' despărţit cu greu de ve noul oraş muncitoresc al Hu « Alba lulia, Zlatna, Teiuş şi o secţie de confecţionat plapu- bat năravurile. Cetăţenii aşteap
Vinţul de Jos, cele 74 de secţii rae şi una de croitorie pentru Aspecte îmbucurătoare se tă de la Ioan Bărdaş mai multă1
ţi nedoarei. % ale cooperativei execută cele femei. mai întîlnesc şi la secţiile de preocupare pentru executarea
mai diferite lucrări. croitorie bărbătească nr. 2, foto la timp a lucrărilor, aceasta cu
Bine a r f i I . M A N E A ijJt. Pentru a cunoaşte mai multe nr. 1, frizeria nr. 1 şi altele, unde atît mai mult cu cit el éste res
Datorită străduinţei majori amănunte despre felul cum uni responsabilii de secţii sînt pre ponsabilul secţiei mecanice.
dacă... Gazeta de perete de la întreprinderea „A rd ealu l“ din tăţii lucrătorilor, în primul se tăţile cooperativei servesc ce ocupaţi de servirea atentă a
Teliuc este aşezată intr-un loc greu accesibil cititorilor. mestru al anului s-au înregis tăţenii, redacţia noastră a în cetăţenilor. *
...odată cu darea în fo (In fata gazetei, es te o grădiniţă de fiori). trat însemnate succese. Astfel, treprins un raid.
losinţă a imor blocuri din secţiile de croitorie-femei, len Bărbierul din. . . gară Dacă despre Îndeplinirea pla
cartierul Griviţa din Deva jerie, croitorie-bărbaţi, şlefuit Cu solicitudine nului, realizarea de beneficii şi
s-ar fi făcut şi racordul sticlă şi oglinzi, foto nr. 2, bo- In Alba lulia sînt multe fr i economii se pot spune lucruri
de gaze. în felul acesta lo iangerie, sînt mereu fruntaşe, şi la termen zerii la care cetăţenii sînt bine bune, nu în aceeaşi măsură se
catarii ar beneficia de tot j îndeplinind şi depăşind cu re deserviţi. Mai sînt însă şi unii poate vorbi despre comportarea
consortul cu care au fost gularitate sarcinile de plan, exe- încă de la intrarea in croi frizeri care nu-şi văd de trea unor lucrători cum sînt cei mai
dotate b2oeuri!e. cutînd totodată lucrări de bună toria nr. 1 eşti intimpinat cu bă, tratează cetăţenii cu răcea sus amintiţi ca şi a altora. In
(UN GRUP DE LOCATARI) | calitate. Ca urmare, in primul bunăvoinţă şi politeţe. Ţi se lă şi chiar superficialitate. Prin această privinţă conducerea co
semestru al anului, cooperativa fac măsurile necesare, apoi res tre aceştia se numără şi Carol operativei nu a făcut totul. De
...la spitalul unificat din| ponsabilul fixează primul ter Dario, frizerul din... gară. Ei asemenea, se constată o lipsă de
Călan premierile persona.; a îrJeplinit planul de produc men pentru probă, al doilea şi nu are o comportare civilizată, preocupare din partea conducerii
l’ului s-ar face In mod mai" ţie în proporţie de 100,5 la sută. data cind costumul va fi gata. fapt ce-i determină pe locuito
judicios. De multă vreme | In perioada amintită s-au în Aici lucrările se execută la timp rii din apropiere să-l ocolească. cooperativei privind organizarea
aici nu s-a avut în vedere jj registrat beneficii în valoare de şi calitativ. Echipa de croitori unor consfătuiri periodice cu
şl activitatea personalului f 550.000 lei, precum şi economii condusă, de Partenie Rusu se Aşa se explică şi de ce el n-a cetăţenii. După cum se ştie, a-
de serviciu. de 79.000 lei. La obţinerea re reuşit să îndeplinească planul ceste consfătuiri sînt deosebit
zu ltatele amintite şi-au adus străduieşte să respecte cu. stric decît în proporţie de 72 la sută. de folositoare. Cetăţenii vin cu
(Un GRUP contribuţia lucrători ca Estera o serie de propuneri care, puse
DE SALARIAŢI) Cîmpeanu, Rozalia Baksi, Eca; teţe graficele de execuţie a La secţia mecanică în practică, contribuie la îm.
5 terina Muică şi Lldia Gaşpar, probelor. Ca urmare a străduin bunătăţirea deservirii.
...tov. dr. Bumbea şi teh [ croitorese, Victor Brad, şlefui Această secţie este mult soli
nicianul Nîculesc'u de la! tor de sticlă şi oglinzi, Elisabe- ţei depuse de membrii secţiei, citată de populaţie pentru di Ţinînd seama că cerinţele oa
cabinetul dentar al E.M. menilor muncii sint în continuă
| Barza ar fi mai punctua Responsabilul gazetei: — TU, ce git lung a i! ta Milea, fotografă, Petru Roxa, lucrările executate sînt de bună verse lucrări. Cetăţenii însă nu creştere, conducerea coopera
li în executarea lucrărilor jj Cititorul: — Vrei unul la fe l? Angliei Sătmăreanu, Aurel Goa- calitate, apreciate de cetăţeni, iar tivei, toţi cooperatorii, vor tre
şi nu ar arama repetat!] dă, Iosif Pancu şi alţii. In sco planul de producţie a fost îndepli sint prea mulţumiţi de felul cum buie să se mobilizeze pentru o
pe unii pacienţi. Responsabilul: — Nu, că eu am citit articolele în birou... pul satisfacerii tot mai largi a cit mai bună deservire, pentru
cerinţelor populaţiei, conduce nit pe primul semestru în propor sînt deserviţi de Ioan Bărdaş. a se achita cu cinste de sarci
GIÎ. COSTIn I nile ce le stau în faţă.
rea cooperativei a luat măsuri ţie de 122,8 la sută. Lucrările bine In loc să fie preocupat de sa
corespondent \ A. OARG.Ă
executate, precum şi solicitudi tisfacerea cerinţelor populaţiei,
r T j i n - r ^ v r...| 'm ¦
nea cu care sint primite comen în timpul orelor de program el