Page 70 - 1962-08

Nfc 1381
Fliicâ ciliilisfl, Mnc organizată
In faţa constructorilor fle
drumuri din Baru Mare stau
sarcini importante,, Ei au de
construit în acest an drumul
ctoprins între kilometri 143 şi
151 ce duce spre Petroşani. Pen­
tru a-şi îndeplini cu stocces
sarcinile de plan, conducerea
şantierului, împreună cu între­
gul colectiv de muncă, a elabo­
rat un plan de măstorl tehnico-
organîzatorîce cu obiective con­
crete. Astfel S-a stabilit ea re­
partizarea oamenilor la punc­
tele de lucru să se iacă cît toai
judicios, Să se urmărească sil­
nic realizarea normelor pe
punctele de lucru şi pe fiecare
mUncîtor în parte, organizarea
întrecerii socialiste pe echipe şl
oameni,, precum şi păstrarea
miei evidenţe stricte a întrece­
rii
POntru a se putea ţine o evi­
denţă clară a lucrărilor efectua­
te. s-a întocmit un grafic pe
specific de lucrări în care lunar,
sin't consemnate realizările. De
uscifuntda Cei patru riiafşfrf Ur­
măresc prin grafice săptăml- meşterilor fon Coşoveami, Ion
nale şi lunare realizările !mumei-
terilor p e diferite puncte de
lucru, pe profesii. Aproape1zil­
nic, ta sfîrşital programului de
' mmiă'ă^fisc^terif analizează felul
cuiîi s-ă Hiuncft Peste Zi. El dato încă 70.000 de iei economii.
Îndrumări dmlipeterite acolo
sasir
Vagoanele n-au intrai în facafie
Pe adresa întreprinderii de
gospodărire orăşenească din
Orăştie s-au expediat 510 tone
de piatră concasată,. Descărca­
rea vagoanelor sosite trebuia
efectuată repede pentru a nu
Intra In locaţie. Harnicii mun­
citori Gh. Căleală, C. Oişte;
I. Dragomlr, M. Marinescu, Gh.
Âu amenajat un club
Din iniţiativa Sfatului popular ra­
ional şi a Consiliului U.G.F.S., în; cen­ pelor de şah şi tenis de masă care
trul oraşului Haţeg s-a amenajat- un
club sportiv cu mai multe săli, re­
zervate practicării tenisului de masă,
Acelaşi fapt — întreruperea
tratativelor de la Bruxelles în
problema adorării Angliei la
Piaţa comună, — este comentat
de ziarele din principalele ţări
occidentale în mod divers, în
funcţie de atitudinea guvernelor
lor faţă de Impasul creat.
Presa americană trage un sem­
nal de alarmă. Statele Unite ar
fi dorit ca Anglia să poată intra
fără nici un impediment în
Piaţa comună. De aceea, ele
consideră cele lntîmplate drept
o atingere adusă „leaders htp“ -
ului american, şi deci o primej­
die pentru „unitatea" alianţei
atlantice, aşa cum O' văd ele.
„In luna care a trecut de Ia
„declaraţia de interdependenţă“
cu Europa, făcută de preşedin­
tele Kennedy la 4 iulie — scrie
Don Cook în „New York Herald
Tribune“ , decalajul de înţelege­
re şi obiective în cadrul alian­
ţei atlantice a crescut Intr-un
mod mai periculos ca oricînd
în istoria postbelică. Fiecare cri­
ză prin care trecea N.A.T.G. în
mod periodic era de natură tac­
tică sau era o criză periferică
şi in cele din urmă politica,
forţa, influenţa şi diplomaţia
Statelor Unite, erau elementele
determinante. Dar, refacerea Eu­
ropei.,, a creat în cadrul alian­
ţei un echilibru de forţe cu to­
tul nou.
Fisura car« se adînceşte me­
reu este astăzi de natură mai
degrabă strategică deeft tactică
şl de aceea Câte mal grea şl mai
periculoasă. Această fisură se
reduce la întrebarea dacă pu­
terile angio-saxone şl puterile
continentale ale Europei vor
găsi o nouă unitate fn lumina
acestui nou eohlllbru do forţe
unde este cazul şi lato măsuri
eficace de remediere a situa­
ţiei. In urma aplicării măsuri­
lor tehnico-organizatdfîce, a
tonei temeinice organizări şi a-
provizioîlări' Cu materiale a lo­
cului de muncă, rezultatele n-au
Sntîrziât Să se arate, Suină de
lună şantierul din Bafto Mare
şi-â îndeplinit şi depăşit sarci­
nile de plan la’ toţi indicii. Da
pildă în luna iulie planul la
producţia globală a fost reali­
zat în proporţie de 117 la sută,
planul valoric în proporţie
de t!3 la sută şi s-ău în­
registrat economii în va­
loare de 130.000 lei. De ase­
menea p'lm il productivităţii
muncii a fost îndeplinit în pro­
porţie de 107 la sută.
O contribuţie însemnată la
obţinerea acestor succese şl-au
adus echipa de asfaliatori con­
dusă de Gheorgbe Niţu, echi­
pele de pavatori conduse de Ion
Şt. Udfesctt şi Petru Oprea, zi­
darii care execută zidurile de
sprijinire a podurilor conduşi de
Gheza Nagy, stob îndrumarea
Hamzu şi Ştefan Militarii.
În cinstea zilei de 23 August
constructorii din Baru Mare
vOr să Obţină not succese. Ei vor
ca pînă ia 23 August să obţină
O. AUREL
Cîrşoveanu şl alţii, In frunte
cu comunistul Ion Leana, au
muncit fără întrerupere în două
schimburi, termi’nînd descărca­
tul pietrei îâ timpul stabilit,
fără ca vreun vagon să intre
în locaţie.
T. LĂZARESCU
corespondent
şahului etc. Noul club oferă condi­
ţii optime în vederea antrenării echi­
vor reprezenta acest oraş în viitoa­
rele concursuri.
în cadrul N.A.T.O. sau vor urma
drumuri deosebite.
Aceasta este marea problemă
centrală a Angliei la tratativele
de Ia Bruxelles pentru intrarea
in Piaţa comună, indiferent care
ar fi argumentele cu privire la
tarifele preferenţiale, la impo­
zitele agricole şi la deosebirile
dintre formula ,,se angajează“ şi
formula „dau asigurări“ . In joc
este în fapt strategia politică
nu problemele economice, deoa­
rece fără intrarea Angliei în
Piaţa comuna nu va exista un
mijloc de locomoţie cu ajutorul
căruia Statele Unite să înain­
teze pe drumul interdependen­
ţei".
Dacă Statele Unite simt neli­
niştite de ostilitatea vest-euro^
peana faţă de idee» unei „inter­
dependenţe“ care să consfin­
ţească din nou hegemonia ame­
ricană, Marea Britanic îşi ma­
nifestă nerăbdarea faţă de ob­
stacolele ridicate în special de
Franţa şi Germania occidentală
în faţa intrării ei în Piaţa co­
mună. Intr-un articol intitulat
„Invtouîfi-i pe englezi", publi­
caţia britanică „News States-
man" pune sub semnul îndo­
ieli y onestitatea unei anchete
întreprinsă de postai de radio
francez „Europa-l", care de­
monstra că englezii sint cei ce
nu doresc să intre in organis­
mul economic vest-european.
„Nu aş fi surprins, scrie auto­
rul articolului, dacă acest pro­
gram special ar fi fost Inspirat
de Qu&y d’Orsav. Rezultatul
unei asemenea propagande —
V ed ere (Un A lba Iulia.
L Casa de cultură şl cinem a-
g togrăfUl.
!>0 0 0 0 0 0 ^ 0 0 0 OOOOOOOOC-&OOO tenie sovieto-rdrnînă, luni dimi­ şi Cornel Răducanu, ziarist.
La bibiiofeca
din C îînic
Biblioteca din Cîlnic, raionul al A.R.L.U.S.-ului.
Sebeş, este înzestrată cu pesta , Din delegaţie mai fac parte
2.300 de volume. Numai în tri- prof. uriiv. Călin Popovici, şe­ juite de Săptămînâ filmului ro­
mestrul II din acest an biblio­
teca a primit cărţi noi în valoa­
re de peste 1.000 lei. în timpul
campaniei agricole de vară au
fost organizate cu colectiviştii
la loctorile lor de muncă cons­
fătuiri pe diferite teme, infor­
mări politice şi prezentări de
recenzii,
M. SA'SU
corespondentă 1962, ora 8,00 are loc în aula
Veşti de la corespondenţii voluntari
?• « L a în d em n u l o rg a n iz a ţiei
j- U.T.M ., tin erii d in co m u n a
r Vălişoara, raionul Brad, au
f. p r e s ta t 205 o r e d e m u n că p a -
triotică, strlngină frunzare
p e n tr u oi (EUGENIA POPA).
«P en tru inm agazinarea in
[ hune condiţlunl a cerealelor,
[ colectiviştii din satul Boz, ra-
ion u l Ilia, cm term in a t c o n -
l s tru cţia u n e t m a ga zii { M. ŢIC).
® In sco p u l strln g erii la
l timp~ a fu r a je lo r , ţă ra n ii m u n -
L citori din satul de m unte Ră-
[ căitău. a u V en it tri s p r ijin u l c o -
t lectlviştilor din Blandiana, co -
r sin d p r in m u n că p a tr io tic ă fi--
f. n u l â e p e 12 fia. (B. POMPI-
L LIU).
® Grădina de legum e a gos-
L p o ă ă rlei a gricole co lectiv e din
j Tărtăria produce cantităţi in-
¦ sem nate de legum e. C oiecti-
L viştii au livrat pînă acum tn-
r sem nate cantităţi de legum e,
l p r in tr e c a r e p e s t e 2.000 Kg.
ţ castraveţi., p e s t e 500 k g . fa so le
( şi a lte leg u m e (GH. BALO-
C SIN).
şi eu nu am ilustrat-o decît cu
un exemplu minor — a deve­
nit evident după întreruperea
tratativelor de la Bruxelles.
Pentru marele public francez
care înţelege cu greu detaliile
negocierilor, cauza- impasului
este cit se poate de simplă: şi­
retlicurile englezilor. Această
părere superficială nu este îm­
părtăşită de- oamenii mai bine
informaţi. „Le Monde", care
R evista presei străin©
este un ghid demn de încredere
în ceea ce priveşte părerea ofi­
cială, a prezis că Franţa se va
opune oricăror noi concesii ce­
rute de Anglia, preferind între­
ruperea convorbirilor. ...In pre­
zent părerea generală este eă
Macmillan este hotărît să intre
în Piaţa comună şi este1pregătit
să facă acest lucru în termenii
impuşi de Franţa“ .
Un influent ziar vest-german
— „Die Welt“ — scrie insă
de-a dreptul eă există toate
şansele ca Franţa şi alte ţări
să nu fie de acord cu admite­
rea Angliei nici chiar în aceste
condiţii, „Se mai poate oare
afirma despre vreo ţară a Co­
munităţii economice europene
— întreabă „Dre Welt“ eă do­
reşte intr-adevăr ca Anglia să
intre in Piaţa comună ? Fran­
ţa este împotrivă-, Germania oc­
cidentală nu vrea să se facă vi­
novată de eşecul. tratativelor,
dar nici nu vrea să intre in
conflict eu Franţa de dragul
om m m vmmtr&Mmm
x »naranHBazmaMUan
ŞTIRI DIN Ţ A R Ă
înapoierea în Capiîuiă a grupului de activişti ai P.M-R,
care eu făcui o vizită în R. P. Bulgaria
Luni dimineaţa s-a înapoiat
in Capitală grupul de activişti
ai Partidului Muncitoresc Ro­
mân, condus de tov. Constan­
tin Drăgan, membru supleant
al C.C, al P.M.R., prim-secretar
al Comitetului regional Oltenia
al P.M.R., care a făcut o vizită
în R.P. Bulgaria pentru a studia
Ä lo s t d a tă tri eftploâio'râ
nou® stafie G. F. Ri din Braşov
Duminică dimineaţa a fost P.M.R. Vorbitorii âti felicitat pe
dată în exploatare, într-im ca­ proiectanţi şi constructori care,
dru festiv, nouă staţie C.F:R. de în cinstea zilei de 23 August, au
Călători din B’râ'Şbv.
La festivitate au luat cuvîn- cu 4;0 de Zile înainte de termen.
tul tovarăşii Grigore Marin, ad­ La ora 11,56 a intrat în gară
junct a! ministrului transpor­ trenul accelerat nr. 201.
turilor şi telecomunicaţiilor şi Cu aceasta, noua staţie din
Viore'l MCtea, prim secretar al Braşov împreună cu anexele ei
Comitetului orăşenesc Braşov al a fost dată în fOtesifiţă.
Plecarea unor delegaţii romîne în
La invitaţia Asociaţiei de prie­ torul Teatrului Naţional din Cluj
neaţa a plecat la Moscova o
delegaţie a consiliului general
A.R.L.U.S., condusă de Marin
Florea Ionescu, vicepreşedinte
ful secţiei de astrofizică-sateliţi
a Observatorului astronomic
al Academiei R.P. Romlne, Pe­
tre Tomoroagă, directorul sta­
ţiunii experimentale agricole
Dobrogea, Dumitru Isac, direc­
C o nsfăîyiresşi studentelor şi aspiranţilor romîni
care studiază peste hotare
Ministerul învăţământului a-
nunţă că în ziua de 27 august
facultăţii de ştiinţe juridico din
o M uncind neobosiţi pe
ogoarele gospodăriilor colec­
tive şi îngrijind cu sim ţ de
răspundere m aşinile cu care
lucrează, m ecanizatorii de la
S.M .T. Alba iu lia au red u s
p reţu l de co st în cam pania
de vară la 65 lei p e h antru
(E. HAIDUCI).
• P entru a învăţa din e x ­
p erien ţa lu cră torilor din G.A.S.
Slntăm ăria Oriea in Creşterea
anim atelor, colectiv iştii din
Subcetate au vizitat tim p de
6 si a cea stă u n itate.. (.T. HOR-
VATH).
® La p ro p u n erea organ iza­
ţiei de partid, com u n iştii şi
u tem iştii din cadrul gospod ă­
riei colective din Pianul de
Sus au strlns prin m uncă pa­
triotică griul de pe o supra­
faţă însem nată, aducînd gos­
p o d ă r ie i o e c o n o m ie d e 3.300 l o m J u ri, Ş o fr o n Orb, M aria
lei. (L. ROMANIŢAN).
• La gospodăria colectivă
din C îm purt S'urăuc s -a m u n ­
cit cu în su fleţire la strînsu l
Angliei- Italia se ţine în umbră.
Olanda' şi Belgia vor ca Mairea
Britanie să devină membră a
Comunităţii economice europe­
ne dar pun condiţii utopice.
Există suspiciunea eă Olanda
şi Belgia adoptă poziţia lor fa­
vorabilă numai cu scopul de a
submina alt proiect şi anume,
o uniune politică a celor şase,
sub conducerea franco-germa-
nă“ .
Aşa după cum era şi de aş­
teptat, presa franceză este cea
mai vehementă. Lăsînd chiar pe
pianul al doilea problema pozi­
ţiei franceze faţă de includerea
Angliei în Piaţa comună — opo­
ziţie pe care o consideră de la
sine înţeleasă — ziarele france­
ze iau atitudine împotriva in­
tenţiei mărturisite a Statelor
Unite de a-Şi asigura controlul
economic şi politic asupra Eu­
ropei occidentaie. Polemizîrid cu
ziaristul american Walter Lip-
pmann, care susţine în această
privinţă punctul de vedere ofi­
cial al S.U.A., ziarul „Combat“
scrie sub semnătura iul Pbilippe
de Saint-Roberî r „In concepţia
lui Walter Lippmann, Europa
este o sucursală de provincie a
Statelor Unite, care vor binevoi
să depoziteze din cîrîd in cînd
la noi cîteva arme ale morţii...
Nimic nu este mai străin reali­
tăţii europene — şi' aceasta din
totdeauna — decît fenomenul
angio-saxon. Este dealtminteri
ceea ce au susţinut întotdeau­
na englezii pînă în momentul
In care, în iulie 1961, marasmul
economic i-a împins să vină să
fss. 9"1
JBtgggatt» B— BWB—BBowawcaisflgigMia s«snas®OHB»«BiJisseaM^^
CU PRILEJUL ZILEI DE 23 AUGUST — CEA DE-A 18-A
ANIVERSARE A ELIBERĂRII PATRIEI,
CONDUCERI DE ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII DIN REGIUNEA NOA­
STRĂ, TRANSMIT CĂLDUROASE EELICITÂRI COLECTIVELOR LOR
DE MUNCA PENTRU REZULTATELE DEOSEBI ÎL OBŢINUT’E fN PRO­
DUCŢIE: ____
mimjJtimsm
din experienţa organizaţiilor
Partidului Comunist Bulgar.
Pe aeroportul Băneasa, mem­
brii grupului au fost întîmpinaţi
de activişti ai C.C. al P.M.R.
A fost de faţă Ivan Kinov,
ambasadorul R.P. Bulgaria la
Bucureşti şi membri ai Amba­
sadei.
terminat construcţia noi) gări
Luni dimineaţa a plecat la
Moscova o’ delegaţie de1 cineaşti
romini condusă de Mihnea
Gheei-ghiu, preşedintele Consi­
liului cinematografic, pentru a
participa la manifestările prile­ fiG €fŢ ifi-D €V fi
mânesc, organizată cu prilejul
zilei de 23 August, în Uniunea
Sovietică.
Din delegaţie mai fac parte
regizorul Glîeorghe Vitanidis şi
artista Elena Ioachim.
Bucureşti, B-dul 6 Martie nr.
64 deschiderea consfătuirii stu­
denţilor şi aspiranţilor romîni
care studiază peste hotare.
fu rajelor. Paralel, colectiviştii
au insăm înţat în m irişti p es­
te 7 ha. Cit poru m .b fu r a je r .
(i. DRAGOl).
° P este 120 colectivişti ti­
neri şi virstnici din P etreştl
au strlns in tr-u n a din dum i­
nicile trecu te, prin m uncă pa­
trio tică , fu r a ju l d e p e IO ha.
(O. DUMITRU).
• In vederea adăpostlril ani­
m alelor, la G.Â.C. din satul
Rom oşel, raionul Orăştie, vor
fi ridicate anul acesta noi con ­
strucţii zootehnice. Pentru rea­
lizarea lor cit cheltuieli cit mal
reduse,, co lectiv iştii du p resta t
sute de ore de muncă patrio­
tică. N um ai la a şeza rea că ră ­
m izii în cu p toa re e i au p res­
tat, r e c e n t, p e s te 200 o re de
m uncă patriotică. S-au evid en ­
ţiat m ai ales, colectiviştii Nls-
tor Paraschiv, C ornel Vida,
INDUSTRIALI
O ltea n u şi alţii. (IOAN FRI­ Unlirraiorzala
CAJAN). oewft
bată ia uşa clubului continental.
Ceea ce ne propune în disperare
de cauză Walter Lippmann este
„o piaţă comună atlantică". Nu
fără oarecare naivitate Lip­
pmann argumentează cam în
felul următor : „Statele Unite
au nevoie, de această mare zonă
de schimb pentru a-şi dezvolta
comerţul şi a clştiga astfel ba­
nii necesari spre a-şi menţine
angajamentele militare şi civile
In străinătate“ . Să traducem :
europenii trebuie să asigure
Americii veniturile care-i vor
permite să substituie lor în lua­
rea de hotărîri de care depinde
existenţa Europei... O „Piaţă co­
mună atlantică“ ar fi un non­
sens ; ea n-ar putea fi decît
o zonă vamală de tip imperia­
list. Pretenţia Statelor Unite ia
leadership-ul occidental şi la
leadership-uî mondial este de­
altfel o absurditate în sine“ .
In loc de „New York Herald
Tribune“' am fi putut cita din
„New York Times". „Le Mon­
de" sau „l’Express“ publică ar­
ticole cel puţin la fel de cate­
gorice ca cel din „Combat“ .
Ziarul britanic „Guardian1'' Îşi
Întitulează un articol „Ce vor
francezii ?“ , iar articolul din
„Die Wcit“ este doar o mostră
din ceea ce scrie presa vest-
germănă. Există însă părerea că
divergenţele dintre guvernele
respectivelor ţări sînt încă şi
mai profunde, şi mal ireducti­
bile decît cele care îşi găsesc
ecou în presă. In blocul occi­
dental se duce acum o luptă în-
dlrjită pentru hegemonie, pen­
tru putere. Concurenţa econo­
mică nu este decît o faţetă im­
portantă a acestei lupte.
¦<? F. &