Page 72 - 1962-08

I zu EUBEiamrim i n desk
Ann! XIV. Nr. 2382
fSW&KinKWStDţ&TZZXSZSZ
O aniversare glorioasă
Acum 18 ani, sub conducerea Parti­
dului Comunist din Romînia forjele
patriotice şi democratice au înfăptuit
insurecţia armată care a dus la răs­
turnarea sîngcroasei dictaturi militaro-
fasciste şi Ia salvarea patriei de la
transformarea ci în teatrul unui răz­
boi pustiitor. Insurecţia armată dc la
23 August 1914, care s-a înfăptuit în
condiţiile unui avînt puternic al luptei
maselor populare conduse de partid, a
zădărnicit încercările trupelor hitleriste
şi ale guvernului antonescian de a-?l
salva situaţia disperată în care se
aflau.
Folosind condiţiile favorabile crea­
te dc ofensiva armatelor sovietice eli­
beratoare, Partidul Comunist din Ro-
tnînia a organizat şi condus cu succes
lupta maselor asuprite din ţara noas­
tră, făcînd astfel posibilă victoria in­
surecţiei armate. Totodată îa chema­
rea partidului forţele armate s-au ală­
turat poporului întorcînd armele îm­
potriva Germaniei fasciste. însufleţită
dc cauza dreaptă a războiului antihit­
lerist, armata rotnînă a luptat cu ho-
tărire şi eroism, cot ia cot cu armata
sovietică, pfnă Ia victoria finală asu­
pra fascismului.
Dînd o lovitură puternică capitalis­
mului autohton şi imperialismului, in­
surecţia armată de la 23 August
1944, a deschis o eră nouă în isto­
ria poporului romîn. Ea i-a deschis ca­
lea spre victoria asupra claselor ex­
ploatatoare, dtndu-i astfel putinţa să
schimbe din temelii viaţa economică,
politică şi culturală a ţării, să făureas­
că un stat nou, socialist, Über şi cu
adevărat independent.
Sub conducerea partidului şi guver­
nului nosiru s-a trecut la dezvoltarea
planificată a economiei naţionale pu-
nîndu-se în centrul atenţiei industria­
lizarea socialistă, dezvoltarea indus­
triei grele şi în primul rînd a indus­
triei constructoare de maşini ca factor
hotărî tor în crearea bazei tehnico-rtri-
feriale a socialismului şi în dezvolta­
rea tuturor ramurilor economiei. Acest
lucru a făcut posibil ca în cei 13 ani
de dezvoltare planificată a ţării {1949-
1982) pe harta Romîniei socialiste să
apară noi obiective industriale, noi
oraşe moderne, un marc număr de
instituţii culturale, centre universitare
şi alteld. Numai în anul 1961, pro­
ducţia industrială a ţării a fost de a-
proape 5 ori şi jumătate mai mare
f progresului. Gti acest prilej, Uniunea
• Anul acesta a intrat in
funcţiune cuptorul Martin tir. 6
de 400 tone dc la o(ciaria
noua a C. S. Hunedoara.
* Se desfăşoară intens lu­
crările la barajul de pe Cerna
şi la preparaţia cărbunelui din
Corooşti.
* La urina „Victoria" Gălan,
fată dc anul 193S sc dă în
prezent de 11,6 ori mai multă
fonta cenuşie.
* In ultimii 12 ani in Va­
lea Jiului au fost 'date in fo­
losinţa oamenilor muncii peste
7.700 apartamente.
* Valoarea totală a pensiilor
plătite anul trecut iu Valea
Jiului este cu peste 53,3 ta
sută mai marc decit în 1959.
* In anul 1962 din minele
Văii Jiului este prevăzut să se
extragă cu circa 500.000 tone
mai mult cărbune decit in anul
trecut.
* Indicele dc mecanizare a
încărcării în galeriile şi puţu­
rile din minele Văii Jiului a
crescut în perioada 1943-196!
de peste 13 ori, iar gradul de
mecanizare al transportului in
abataje a ajuns la 9S la sută.
In subteran transportul pe ga­
leriile principale şi secundare e
mecanizat in întregime.
* In anul 1952 a fost dat in
funcţiune la G. S. Hunedoara
furnalul de 450 m.c.; în anul
1956 a dat prima şarjă fur­
nalul dc 700 m.c., iar zilele
acestea va produce fontă furna­
lul de 1.000 m.c., cel mai ma­
re furnal din tară.
® Din anul 1948 şi pînă în
prezent, in oraşul nou din Hu­
nedoara au fost construite
peste 3.000 apartamente. S-au
construit dc asemenea 2 săli
de spectacole,, un complex spor­
tiv cu peste 15.000 locuri, un
club modern şi multe altele.
* Valoarea producţiei glo-
bale la fabrica de tricotaje
„Sebeşul" din Sebeş a crescut
în perioada 194S—1962 de
peste 9 ori.
*
Vt-«-'<v>).« «V-’U'b.n,
Miercuri 22 august 1962
ca în anul 1949. iar producţia indus­
triei constructoare dc maşini, a indus­
triei energiei electrice şi a materiale­
lor de construcţie este în prezent de
pesic 12 ori mai mare decit în anul
1938. In perioada anilor 1949-1962 au
fost reutilate, modernizate şi dezvol­
tate aproape 500 de întreprinderi exis­
tente şi s-au construit în industria
republicană peste 280 de înireprinderi
şi secţii noi.
Toate acestea au făcut să sporească
considerabil capacitatea de producţie
a ţării, să crească productivitatea
muncii, să realizăm în ţară utilaj
modern şi maşini de mare producti­
vitate pe care altădată le importam.
Numai în trimestrul 1 al acestui an
industria noastră a produs de 2-3 ori
mai multă energie electrică, fontă, oţel.
produse sodice decît în întregul an
1938.
Dezvoltarea multilaterală a indus­
trie; şi agricultorii, înfăptuirea revo­
luţiei culturale au creat mari posibili­
tăţi şi pentru creşterea nivelului de
trai material şi cultural al celor de mun­
cesc, in ultimii 12 ani salariul real al
oamenilor muncii a crescut de două
ori iar în ceea ce priveşte construc­
ţiile de locuinţe se prevede ca pînâ
în amil 1965 să îe construiască încă
300.000 de apartamente.
Transformările adinei care s-au pe­
trecut în patria noastră se pot vedea
la tot pasul şi pe plaiurile regiunii
Hunedoara. La Hunedoara, alături de
importante agregate puse în funcţiune
in ultimii ani, ca ttzina cocso-chimică,
noua secţie de furnale, fabrica de a-
glomerare a minereurilor, laminorul
de 650 mm., noua oţelărie Martin, dis­
tileria de gudroanc, cuptorul nr. 0 de
400 tone de la oţelărîa nouă, care a
intrat în funcţiune în acest an şi al­
tele, se înalţă alte construcţii impor­
tante.
însufleţiţi de măreţele perspective
de dezvoltare, a ţării., elaborate . de
Congresul partidului, oamenii muncii
din regiunea noastră luptă cu abnega­
ţie şi eroism pentru a da viaţă sar­
cinilor ce te revin, obţinînd zi de zi
succese tot mai importante. Minerii
din Valea Jiului au dat peste sarci­
nile de plan, în 7 luni din acest an a-
proape 70.000 tone cărbune şi au realizat
fn aceeaşi perioadă economii la preţul
de cost în valoare de 9.903.000 Iei-
Sporind indicii de utilizare ai agre­
gatelor furnalîşiii din Călan au pro­
dus pînă acum mai bine de 11.500 tone
de tontă peste sarcinile de plan. De
asemenfea economiile realizate aici. în
acest an, prin reducerea preţului de
cost se ridică ia aproape 2.500.000 Iei.
Importante succese au repurtat în a-
ceastă perioadă minerii din Brad, Deva,
Zlaina, metalurgiştii din Cugîr, mun­
citorii din întreprinderile forestiere,
transporturi, industrie locală, din in­
dustria bunurilor He larg consum şi
cooperaţia meşteşugărească eic.
încheierea procesului de colectivizare
a agriculturii a creat condiţii optime pen­
tru obţinerea unor producţii mari la ha..
S k u w u d ß jo tw a h e .
tTOMA PARAOAN
prim-fnrnalisl la furnalul nr. 1
al Uzinei „ Victoria“ Călan. Sec­
ţia în care lucrează a sealizat
peste plan pînă acum 11.500
tone jontă
WALTER GUNDISCH
instalator termic pe şantierul
nr. 1 Deva al T.R.C.H. cons­
tituie un exemplu demn dc ur­
mat pentru toţi tovarăşii săi.
h . «±,*+sh>si*s+>A**»-Hv•*+-
PROLETARI BIN TOATE TAR ILE, U N lfl-V A !
4 pagini 20 bani
Decernarea drapelului
de sfat popular fruntaş
dezvoltarea continuă a sectorului Ieri a avut ioc Ia Sfatul popular
zootehnic şi a altor sectoare aducătoa­ al regiunii Hunedoara o şedinţă de
re de mari venituri. Măsurile adoptate analiză privind întrecerea dintre sfa­
de plenara G.G. al P.M.R. şi de sesiu­ turile populare pentru îndeplinirea
nea extraordinară a Marii Adunări Na­ .sarcinilor economice pe perioada I
ţionale din aprilie a-c. însufleţesc ţă­ Mai — 2S August. Cu acest prilej
rănimea muncitoare în lupta pentru tov. Mircea Ramba, vicepreşedinte al
obţinerea de noi succese în dezvoltarea Sfatului popular regional, a prezen­
agriculturii socialisie. Agricultura re­ tat un referat. care a cuprins reali­
giunii noastre dispune astăzi de peste zările obţinute dc către sfaturile
5 ori mai multe tractoare decît în anul populare in acest domeniu. Din re­
1956. ceea ce a permis obţinerea unor feratul prezentat a reieşit că cele mai
producţii sporite la hectar. Astfel, în bune rezultate au fost obţinute dc
vara aceasta multe gospodării agricole către sfaturile populare raionale O-
colective din regiune ca cele din co­ răştic, Sebeş şi Alba şi oraşul re­
munele Miercurea, Apoldul de Sus, gional Petroşani. In urma anali­
Galda etc. au obţinut în medie peste zei făcute şi pe baza realizări­
2.060 de kg. grîu la ha. lor obţinute, drapelul de fruntaş pe
Pentru succesele deosebite obţinute regiune a fost decernat sfatului ra ­
în creşterea producţiei la hectar şi în ional Orăşlie. Pe locul II s-a cla­
întărirea economîco-organizatorică, gos­ sat sfatul popular raional Sebeş, iar
podăria agricolă colectivă din Pricaz a pe locul III sfatul popular raional
fost recent decorată cu Ordinul .Mun­ Alba şi sfatul popular al oraşului
cii clasa î-a. regional Petroşani.
Sărbătorind ziua de 23 August po­ Inmînînd drapelul, tov. Sabin Bo-
porul 'nostru îşi reafirmă hotărîrea sa tici, vicepreşedinte al Sfatului popu­
nestrămutată de a contribui cu toate lar regional, a urat celor prezenţi noi
forţele la apărarea păcii $i la- întări- succese -în muncă.
rea continuă a unităţii de nezdruncinat
a puternicului lagăr al socialismului.
Realizările fiecărei ţări din cadrul
sistemului socialist sînt strîns tegate in cinstea zilei de 23 Augus Unde mergem
de sprijinul frăţesc şi multilateral acor­
dat de Uniunea Sovietică şi de cola­ în zilele
borarea şi într-ajuicrarea frăţească. de 23 şi 24 August?
In ultimii • ani ştiinţa so­ Fruntaşi pe bazin „Să realizăm în 1962 indicii de utilizare » Siderurgiştii hunedofeni vor
vietică care păşeşte în avangaţA petrece în zilele dc 23 şi 24
da ştiinţei mondiale a repurtat suc­ August în pădurea Ghizidultii,
unde se va organiza o mare
cese remarcabile. Recent am fost cu In fruntea întrecerii socialiste des­ prevăzufi pentru anul 1965" serbare cîmpenească. Aici îşi
vor da concursul formaţiile «r.
toţii martorii unui zbor epoca! a două făşurată între exploatările miniere din Iniţiativa pornită ia începutul anului de către Jurnalişti! din Călan, a tislice de amatori din localitate.
fost îmbrăţişată şi de către colectivul secţiei a 11-a furnale a G.S. Hune­
nave cosmice sovietice. Acest zbor si­ Valea Jiului în cinstea marii sărbă­ De asemenea, oamenii muncii
multan efectuat pentru prima dată în t doara. din Gălan, vor participa Ia ser­
istoria omenirii a demonstrat încă odată tori sînt colectivele minelor Urîeani Desfâşurind o însufleţită întrecere socialistă pe baza acestei iniţia­ barea cîmpenească de la Găldn-
Băi.
că Uniunea Sovietică pune cuceririle şi Lonea. tive, în vederea întîmpinării zilei de 23 August cu realizări cit mai fru­
moase, ! cele două colective de furnalişti au înregistrat succese însem­ « La Deva se va organiza în
ştiinţei şi tehnicii în slujba păcii şi De la începutul anului şi pina in nate. La Galaţi de pildă, s-au produs peste plat! de la începutul anu­ ziua de 23 august o serbare cîrn- ¦ic.
prezent minerii din Uricarii a .u e x - lui şi pînă în prezent mai mult de ff.500 tone fontă, i a r ' indicele de uti­ penească pe insula de pe Mureş.
Sovietică a chemat încă o dată popoa­ tras peste plan mai mult de 15.000 Gti acest prilej formaţiile artis­
rele să apere pacea ca pe lumina tone, cărbune cocsificabil, iar cei din lizare obţinui este cu circa 50 fa sută mai mare decît cel din 1959. La tice ale clubului sindicatelor din
ochilor, pentru ca pe pâmînt să dom­ Lonea peste (1.000 tone cărbune ener­ secţia a Il-a a G.S.TL, în aceeaşi perioadă, s-au produs peste plan mai localitate, brigăzile artistice dc
nească libertatea, munca înfrăţită şi fe­ mult de 3.000 tone fontă. Indicele de utilizare mediu înregistrat în ulii* agitaţie ale întreprinderilor din
mele (uni este şi aici cu circa 46 la sută mai mare decît cel din 1959. oraş, vor prezentă programe
ricirea tuturor popoarelor. getic. Succesul lor se datorează spo­ atractive.
Ţara noastră aduce o contribuţie ririi continue a productivităţii ¦muncii, * Amatorii de sport din ora­
activă ta lupta pentru apărarea păcii pe baza introducerii pe o scară tot şul Deva vor avea prilejul să
şi securităţii popoarelor, pentru preîn- mai largă a tehnicii noi. asisic la o serie de manifestaţii
tîmpinarea unui nou război mondial, interesante. Astfel, în zilele dc
încă dona Cu Í0 zile mai devreme 23 şi, 24 August pe terenurile
pentru promovarea principiilor coexis­ „Nici un vagonet sate sportive din oraş sc vor disputa
tenţei paşnice între statele cu orînduiri de minereu rebutat“ In cinstea zilii de 23 Au­ a capacităţii de lucru a trac­ probele din cadrul Spariachiadei
sociale diferite, Prin politica sa exter- electrificate gust. mecanizatorii de la toarelor şi maşinilor agri­ de vară a tineretului. în ziua de
na, ţara noastră a ajuns ca astăzi să S.M.T. Dobra au obţinut cole, harnicii mecanizatori 23 august, vor avea foc întreceri
In adunări să­ succese dc scamă in pro­ au raportat îndeplinirea la atletism, trîntă, oină, handbal
se bucure de un prestigiu bine meri­ Această iniţiativă a fost. aplicată in teşti, cetăţenii din ducţie. După ce şi-au în­ planului de haniri pe cam­ în 7, volei, iar în 24 august ci­
tat ţie plan internaţional. Sînt bine satele Almaşttl Sec deplinit planul dc haniri j>c pania dc vară cn 10 zile clism, volei, fotbal etc.
şt Gîrjiţi au liotărit campania dc primăvară în înainte de termenul plani­
cunoscute propunerile Republicii Popu­ cursul acestui an cu mult succes de ca prin contribuţie proporţie de 110 la sută. ® In Valea Jiului ta Lupenî,
lare Romîne în vederea unei largi co­ către minerii din Teline. Intrecîn- voluntară să-şi eiec- prin buna organizare a ficat. Petroşani, Vulcan şi în alte lo­
laborări interbalcariice şi cu privire la du-se pentru a da jurnaliştilor mi­ trificc satele. Re­ muncii şi folosirea raţională C. AUREL’ calităţi vor avea loc serbări cîm-
promovarea în rîndurilc tineretului a nerea de cit mai bună calitate, ei cent, instalaţiile de cosespondcnt peneştî, unde îşi vor da con­
spiritului păcii şi prieteniei. au tradus în viaţă măsuri eficiente. iluminat public au cursul formaţiile artistice de
Aşa se face că au sporit conţinutul fost terminate, iar Au depăşii planul de ere tractor amatori ale întreprinderilor din
Cu prilejul sărbătoririi celei de-a de metal in sideriia bulgări cu peste acum lumina elec­ aceste localităţi.
I8-a aniversări a eliberării patriei 2.5 la sulă fată de cel planificat. trică s-a aprins pe Gea de-a 18.a aniversare a , eliberării patriei noastre
noastre de sub jugul fascist, munci­ Cît priveşte sterilul vizibil, acesta a străzile principale de sub jugul fascist este îniîrnp.mată cu importante rea­ ® In ziua de 24 august la Pe­
torii, ţăranii, intelectualitatea, între­ ale satelor. lizări în muncă şi de către mecanizatorii de ta gospodă­ troşani, va avea loc un concurs
gul popor îşi manifestă hotărîrea ca ria agricofă: de stat din Mintia. Datorită bunei. organizări de dirt-track, cu participarea lo­
sub conducerea înţeleaptă a partidu­ Lucrările de c- a muncii şi folosirii întregii capacităţi de lucru a trac­ tului R.P.R. (Soncursul va avea
toarelor şi maşinilor agricole, mecanizatorii nu reuşit să Ioc pe pista stadionului „Jitii“ la
lui să muncească cu însufleţire pen­ scăzut în luna iulie cu la sulă, lectrifîcare au fost orele 10,30.
terminate datorită
tru ca ţara noastră să devină tot mai iar în august cu peste la sută.
puternică şi înfloritoare. fată de admisă.
entuziasmului cii efectueze pînă Ia începutul acestei tuni 3.798 oro tractor
care locuitorii sa­ peste sarcina planificată, reducînd totodată preţul de
tului, în frunte cu cost cu 7,4? lei pe ora tractor. In fruntea întrecerii so­
deputaţii lor. au cialiste organizate in Cinstea marii sărbători se situează
participat voluntar mecanizatorii Avram Pcircscu, loan Pirvu şi alţii.
la transporto! şi D. VALENTIN
plantatul stîipilor. corespondent
U n nou pion al industriei n o astre
FURNALUL DElOOO M X
In ultima vreme lrunedorenii, noul agregat şi felul cum s-a pe 10.000 tone felurite construc­
ca şi oaspeţii veniţi în această realizat.
ţii metalice, s-au turnat circa
cetate a metalului, şi-au aţintit Pentru urgentarea lucrărilor s-a 92.000 tone beton, s-au folosit
de multe ori privirile spre locul pus în funcţiune o staţie auto­ peste 9.000 tone cărămidă re­
unde se construia primul furnal mată de preparare a betoanelor, fractară şi o mare cantitate de
de 1.000 m.c. De fapt, mulţi lo­ au fost folosite cofrajeîe glisan­ alte materiale.
calnici au urmărit munca de
GHEORGHE CUCOS ŞTEFAN RAHOTA pe acest şantier şi au reţinut te şi macaraua „Derrik“ . Multe Multe fabrici şi uzine din ţara
şef dc brigadă la sectorul 1 al şef de echipă la cuptorul 1 o- diverse imagini sau date cu pri­ construcţii metalice s.au asam­ noastră şi-au aduâ aportui la
minei Pelrila. Brigada sa se felăria electrică a C. S. Hune­ blat pe sol şi numai după aceea înfăptuirea acestui obiectiv al
numără printre fruntaşele între­ doara. El a contribuit la reali­ vire la lucrările mai importan­ au fost' ridicate şi montate la planului de 6 ani, iar ajutorul
cerii socialiste desfăşurată în zarea a 720 tone otel piuă u- te. Interesul lor e pe deplin jus- primit din partea Uniunii Sovie­
tifieat. Hunedoara a fost înzes­ locul stabilit etc. Efectul acestor tice a fost şi de data aceasta
cinstea zilei dc 23 August. cum peste planul secţiei. trată în ultimii ani cu nume­ măsuri s-a concretizat în ritmul unul dintre factorii esenţiali.
roase agregate siderurgice, iar de lucru şi in reducerea preţu­
/ la timpul respectiv, despre fie­ lui de cost. Fundaţia furnalului Cine a zăbovit cîteva ore pe
care s-a spus: „E cel mai ma­ şantier, a rămas impresionat de
re 1“ , „E tel mai modern 1“ . De a fost turnată în numai 12 zile, munca, dîrzenia şi iniţiativa oa­
data asta însă trebuie să se gă­ faţă de 3 luni cit a durat la menilor. îmi amintesc’ prea bine
sească termeni de comparaţie furnalul de 700 m.c., construit de o zi capricioasă din iarna tre­
mai semnificativi pentru a ca­ cu cîţiva ani in urmă. Pe de altă cută. Norii se scuturau de lapo-
racteriza un nou agregat care parte, prin folosirea coîrajelor viţă, iar vîntul batea cu străş­
n-are alt „frate“ de aceeaşi ta­ glisante, s-a reuşit ca turnul de nicie. Pe străzile Hunedoarei
lie în ţara noastră. răcire să fie turnat în 14 zile, oamenii mergeau grăbiţi. Pe
faţă de 3-4 luni, cit ar fi durât
aceste lucrări dacă erau execu­
La Congresul al IH-Iea al tate după procedeele clasice. şantier munca era însă în toi.
partidului s-a stabilit ca în afa­ Semnificativ este faptul că anul Aproape de cel mai înalt punct
ră de alte obiective importante, acesta productivitatea muncii ai furnalului lucra atunci briga­
să se construiască noi furnale realizată de constructori a cres­ da de montori condusă de Şte­
de mare capacitate. Pe locul din cut cu peste 8 la sută faţă de fan Szekely.
Hunedoara, prevăzut pentru anul 1960, iar Ia construcţia Şi acesta e numai un exemplu
construcţie, era un adevărat-
LET1JIA CONTOR OCTAVIAN CRIŞAN munte de zgură. E suficient să noului furnal s-a realizat de la din nenumăratele fapte înregis­
ele la Şcoala medie din 'Alba se numără printre cei mai vred­ fie amintit că pînă la începerea început şi pînă acum aproxima­ trate pe şantier. Traian Voicu,
lulia e şi o activistă culturală nici mecanizatori dc la S.M.T. lucrărilor a fost nevoie să se tiv 5 milioane lei economii. ajutat îndeaproape de alţi mun­
fruntaşă. Ea participă activ la Dobra. In actuala campanie şi-a mute din Ioc, prin excavaţie sau citori şi ingineri, a propus şi
depăşit planul cu 112 la sută. săpături circa 650.000 m.c. de Aceste rezultate devin mal
acţiunile cullural-educative. evidente atunci eînd sînt puse a realizat un funîcular pentru
alături de volumul mare de lu­ susţinerea podului înclinat al
pămînt şî zgură. In amintirea crări şl timpul în care s-au exe­ skipului cu ajutorul căruia, la
constructorilor şi a montărilor cutat. Pentru a construi furna­
figurează acum multe date şi lul şi anexele lui, constructorii S. PETRESCU;
însemnări semnificative despre şi montorii au asamblat aproa­
(C o n tin u a re in p a g . d -a )