Page 73 - 1962-08

r $rg. í
DEMOSTENE BOTEZ > Fiori pe Valea Jiului
Aniversare \
(fragmente) ^ m are cartier care inswnează sute de apartam ente frum oase fi confortabile.
In ţara noastră nim enea nu ari >
M a i m u lt d e o p ts p r e z e c e an i jţ
A cu m în A u gu st îm pliniţi... <J
T o ţi anii ceilalţi din urmă au >
rămas L
L egaţi de bezna unei lum i )
trecute, ^
P ierd uţi in noaptea d e la }
începuturi. L
Şi am intirile au op tsp rezece a n i,)
Şi visele -suplinite ţ L flo r ilo r d in U ricani, m in erii îşi
Şi (a p tele visate, > L fi dea adresa precisă pe vreo scri-
Şi vorba sim plă ţi curată, < L lui florilor i se m ai spune fi C ar-
Şi în ţeleg erea -n tre oam eni... X
Şi d r a g o s te a -i d e o p ts p r e z e c e >)
ani. li
r -• • i î > • i>;
Sintem în anul optsprezece
In vîrsta tinereţei fără m oarte, >
Şi totu -n lim reşte îm prejur. c ‘j
M ai m ult cu fiecare prim ăvarăS
Şi m ai bogat cu orice toamnă. \
S oa re d e op tsp rezece ani, )
C o-nflăcărat fi tînăr eştil j păm intul m ănos al lui A ugust 1944, 1
Secretariatul Şcolii profesionale din
Gurabarza. Urmărim registrul matri­
col al absolvenţilor din acest an. Mulţi
dintre ei slnt născuţi în 1944. Acum,
în dreptul numelor lor, la rubrica „Me­
seria“, aînt înscrise cuvintele miner,
lăcătuş, mecanic, electrician. Se îm­
plinesc curînd două luni de cîr.d au
intrat în producţie. (Suni muncesc cei
născuţi în anul eliberării, care sînt
preocupările şi năzuinţele lor? Ne
oprim Ia un num e: loan Simcdrea, mi­
ner. Data naşterii: 26 august 1944.
Să-l căutăm.
Vr
FSalda de steril Valea Biojului, Ex­
ploatarea minieră Barza. Aici munceş­
te loan Simedrea, în echipa condusă
de Gheorghe Jurjiţa. Acesta-1 caracte­
rizează pe tînăr de Ia primele cuvinte:
„Deosebit de harnic, cu dragoste de
muncă, disciplinat, conştiincios“.
— Un bun tovarăş, încheie Gheor­
ghe Jurjiţa. Sînd a venit aici, luna
trecuiă, mă uitam la el şi mă gîn-
deam. Tînăr, fără experienţă... Greu
o putea face faţă. Dar omul s-a des­
curcat ca unul dintr-ăi vechi. Nu
i-a trebuit mult să înveţe ce şi cum.
In iulie, primele Iui zile de produc­
ţie, ne-am depăşit norma cu 40 la
sută. E şi un merit al muncii lui.
loan Simedrea este un tovarăş mo­
dest, mereu proaspăt pentru lucruri noi.
— ©um muncesc? — a reluat el
întrebarea noastră. Mă străduiesc...
Mă ajută mult tovarăşii. Singur n-aş
putea.
— Sînfeţi calificat în meseria de
miner. Cum de nu lucraţi în abataj?
— Ştiţi, protecţia muncii, ©ine n-a
împlinit 18 ani nu coboară în subte­
ran. Aşa-i azi la noi. Mai am şi eu
cîteva zile pînă atunci aşa că... Ve­
niţi după 26 august şi-o să mă în-
tîlniţi în mină.
— Vă place munca în subteran?
— Da. Am îndrăgit de mic meseria
de miner. Doar m-am născut şi am
crescut printre băieşi, în Blăjeni.
După ce am absolvit 7 clase m-am
înscris la Şcoala profesională din Gu­
rabarza. Am avut cele mai bune con­
diţii de învăţătură: cazare, rechizite,
uniformă, toate gratuite, profesori bine
pregătiţi. Acum visul mi s-n împlinit
M-am calificai miner şi dc-abia aş­
tept să-mi pun în practică cunoştin­
ţele căpătâie.
— Gînduri de viitor?
— Multe. In primul rînd mă stră­
duiesc să ajung din urmă pe cei mal
buni dintre cei mai buni, să fiu demn
de a infra în rînduriie partidului. Iu­
besc partidul. EI mi-a dat aripi vi­
selor şi certitudinea îndeplinirii lor.
După stagiul în producţie voi urma.
fie şcoala serală şi apoi Institutul de
mine, fie şcoala de maiştri mineri din
Brad. Eu privesc ridicarea califică­
rii mele ca o sarcină primordială.
In vederea spori­
rii continue a volu ­
m ului de lucrări
agricole efectuate
m ecanizat, S .M .T .-
urile din regiunea
noastră au fo st d o­
ta te d e la un an la
altul cu tot mai
m u lte tra ctoa re şi
m aşini a g ricole dîn
cele mai m oderne.
Num ai în ultim ii
d oi ani, spre ex em ­
plu, staţiunile de
m aşini şi tractoare
au prim it 113 trac­
toare, 526 sem ănă­
tori, 118 com bine
şi alte maşini agri­
cole.
P entru oam enii m uncii din C ugir s-au înălţat in anii regim ului d em o­
cra t-p op u la r num eroase ed ificii social culturale. A ic i a fo st construit un
L a pa rteru l m ultor blocu ri s-au d esch is m agazine. Toi la C ugir a fost
co n s tr u ită o p o lic lin ic ă n ou ă, o ţc o a Ut m e d ie , un clu b m o d ern fi a lte le .
Simedrea vorbeşte cu patosul vira­
tei. Un patos ce nu exclude maturi­
tatea gîndurilor, dntărirea cuvintelor.
Şi mai vorbeşte cu o siguranţă de­
plină. Şi-a pus în gind cutare ori
cutare lucru, îţi măriuriseşte aceasta
şi eşti convins că aşa va fi.
— Aveţi şi alte preocupări în afara
meseriei ?
îînârul rîde, evident amuzat de în­
trebare.
— Nici n-aş concepe un tînăr, un
coleg de muncă, fără preocupări mul­
tiple. Eu, de pildă, citesc, în afara
cărţilor de specialitate, multă litera
tură. Şi mai ale3 din scriitorii con­
temporani. Cărţile ne învaţă, ne în­
flăcărează. Un exemplu. Războiul l-am
cunoscut numai din cărţi, dar atît de
bine de parcă l-aş fi trăit. Şi am în­
văţat să-l urăsc din toată inima.
Deci o preocupare, .repet, cititul.
Apoi mă pasionează teatrul, muzica,
cinematografii!. Sînt şi artist ama­
tor. In orele libere activez in forma­
ţia de dansuri populare a căminului
cultural din Blăjeni.
— Ce părere aveţi despre zborurile
cosmice sovietice ?
întrebarea, pusă oarecum fără legă­
tură cu precedentele, nu l-a surprins.
— ©a pe toată lumea, m-au entu­
ziasmat pur şi simplu realizările ob­
ţinute de Uniunea Sovietică în dome­
niul tehnicii rachetelor, a navelor cos­
mice, ca şi eroismul piloţilor-cosmo-
nauţi Nikolaev şi Popovici. Urmăresc
de mult timp evoluţia cuceririi ©osmo-
sului de către om. Am acasă aduna-
ie foaie ziarele cc consemnă eveni­
mentele în această direcţie: lansarea
sateliţilor artificiali, zborurile lui Iuri
Gagarin şi Gherman Titov, recentul
zbor în grup de mai multe zile în ju­
rul Pămînfului al cosmonauţilor amin­
tiţi. Sînt mîndru de succesele marii
noastre vecine şi prietene din răsărit,
sînt convins în acelaşi timp că primul
om ce va păşi în Lună vă fi tot un
cetăţean sovietic.
— Visaţi să participaţi la cucerirea
©osmosului ?
— Cred că nu exagerez prea mult
dacă răspund da. Şi nici nu dau do­
vadă de un romantism absurd. Răspun­
sul mi-e îndreptăţit de toţi cei 18 ani
de viaţă trăiţi în împliniri care, pen­
tru tata, păreau de-a drepţii! fantas­
tice. Pentru noi, tinerii, nimic nu mai
apare ca irealizabil.
Are dreptate loan Simedrea. A trăit
18 ani de împliniri. Şi, desigur, visul
Iui de a participa la cucerirea Sos-
mosului nu e, aşa cum remarca de alt­
fel, un vis absurd. Generaţia lui e o
generaţie de îndrăzneţi. Aşa a cres­
cut-o, aşa a educat-o parfidui. Să în­
veţe, să dorească, să realizeze. E ge­
neraţia ce va construi în patria noa­
stră comunismul.
V. CHIŞ
Oonutna Almaş-Selişte est»
aşezată pe cursul văii Almaşu-
lul, aproape cîe Izvoarele el. In
centrul comunei, pe o colină
domoală — Incit poate fi vă­
zută din toate părţile, — se pro-
filează o construcţie nouă. Este
dispensarul medical ridicat în
ultimii ani prin contribuţia ce­
tăţenilor. Aici există totul pen­
tru apărarea sănătăţii oameni­
lor : aparatura medicală nece­
sară, medicamentele cele mai
felurite, personal calificat. Să­
tenii, care înainte nu cunoş­
teau decît leacurile băbeşti, au
acum la dispoziţie cele mai
bune condiţii pentru a se tra­
ta ştiinţific, civilizat, sub su­
pravegherea medicului de cir­
cumscripţie.
Nu prea departe de dispensar
se află magazinul mixt, bine
aprovizionat. Aici se găsesc cele
mal felurite articole necesare
muncii şi traiului oamenilor :
obiecte pentru lucru, îmbrăcă­
minte frumoasă şi trainică, us­
tensile casnice etc. Şi o reflec­
tare a nivelului de trai în con­
tinuă creştere o constituie şi de­
păşirea lună de lună a planu­
lui de desfacere. Articolele de
material plastic pentru menaj,
cămăşile de nylon sau farfu­
riile de porţelan veritabil —
iată ce cumpără astăzi oame­
nii, care în trecut mîncau cu
linguri de lemn din oale de lut
şl se îmbrăcau cu ce puteau.
De la magazinul mixt se mai
a viarginea com unei, de o
parte şi de alta a drum u­
lui ce duce în spre Cugir, p ei­
sajul devine d in tr-od ată altul.
T otul aici e proaspăt şi nou.
M irosul de tencuială, ţiglă,
vopseaua de p s cercevelele fe ­
restrelor, zugrăveala, totul te
fa ce să crezi că ai trecu t de
hotarele satului şi ai păşit în -
tr-o altă aşezare. Dar nu. Ne
găsim to t la Şibot, in noul
cartier al colectiviştilor. Sînt
acu m aici 57 de case noi, r i­
dicate p e locuri altădată stă-
pin ite de bogătani, p e locuri
unde m ulţi din proaspeţii lo ­
ÜRVMVE WaCntLISMULUl Nr. 2382
¦ÉgggM!g?Égógg|»jBg
§ 1 MUSI * § §
v ,— ./— »/— «/— • .
k înainte de zilele lui August
L A ţi auzit d e „U liţa flo rilo r“ I
L D ar d e „C artieru l flo rilo r“ sau d e 1944 truda m inerului se confunda
L „Strada balcoanelor cu garoafe“ ?
cu cea a ocnafilor, începută fiind
A ceste denum iri, cu rezonanţa
în a in te d e iv ir e a z o r ilo r f i in
gingăşiei p oeziei din ţările O rien­
c h e ia tă d o a r d u p ă c e s o a r e le sts ^
tului înd epărtat, le-a m înliln it în
pierd ea la asfinţit. fi
V alea Jiului, la U ricani, L upeni
Lum inile, culorile, m iresm ele zi- j
fi Vulcan. E le nu sînt înscrise pe
n ici un act oficial, dar au intrat
l e i f i - a l e f lo r i l o r a b ia a zi le sînt -j
în vorbirea obifnuită a localnici-
dăruite, prin grija partidului, oda- ']
L lor. D e num ele adevărat al U liţei tă cu tot ceea ce le fa ce viata
frum oasă dem nitară, iar traiul sem n 1
L aduc am inte doar clnd trebuie să- 3
)
r soare sau act. In L u pen i C artieru-
^ !ierul caselor noi, acesta fiind corn-
L pus din nu m ai puţin d e 60 noi de belşug.
L con stru cţii a le m in erilor, în ă lţa te in
A şa cum răsar flo r ile în gră d i­
im ediata vecinătate a cartierelor de
n iţele ca selor m in erilor, în balcoa­
blocuri noi „V iscoza " fi „G ra fit“
n e şi p e rv a z e, s e iv e s c din an in
N u m ele l-a îm prum utat d e la gră­
an tot m ai m ulte sem nele vieţii
diniţele sm ălţuite de petale m ulti­ noi care au făcut din fosta V ale
a Plîngerii o V ale a Bucuriei şi
colore, ca n ifte covoare lucrate de F ericirii.
Şi aceste sem ne noi apărute pe )
j
->
m iini m ăiestre. s e în scriu p e h a rta V ă ii J iu lu i in -j
Strada b alcoan elor cu ga roafe ai cele p este 7.000 d e apartam ente }
s-o întîlnaşti in Vulcan, fostu l oraf m o d ern e clă d ite în b locu ri petu!. *j
m ineri, ca re se în trec in sem eţit -j
c
al pensionarilor, al celo r 2.000 d e
L cerfeto ri fi al celor 48 d e cîrcium i.
cumpără şl multe cărţi. In co­ diţii dintre cele mai bune pen­ L E o adevărată revărsare de ga- cu m unţii din j u r ; e le se d esci- }
mună funcţionează o şcoală de tru a.şi îmbogăţi cunoştinţele ţ roa fe rofii la balcoanele unor frea ză in c e le 100 m ilioane lei
8 ani, care a luat fiinţă în şi pentru a se reereea. Mulţi L blocuri din cvartalul „C en tru ", ca- alocate anual pentru dotarea cu "j
toamna anului 1960. Şi pentru dintre ei sînt artişti amatori. L re înviorează aerul. maşini şi u nelte perfecţion a te p en -
că numărul elevilor este în con­ Talentele lor s-au vădit şi cu L L a U ricani, p e strada am intită, tru a le uşura m unca, in cele 13-20 1
tinuă creştere, cetăţenii, îndru­ prilejul Festivalului de folclor ^ la fieca re geam , la fieca re balcon m ilioane lei cheltuite de regim ul
maţi de organizaţia de partid, al ţărilor balcanice şi din zona [ al blocurilor cresc m ufcate, unele dem ocrat-popular pentru echipa- 3
au hotărlt să construiască un Mării Adriatlce, ce a avut loc C uriafe, n efiresc d e înalte, acope- m ent de protecţie, pentru p reve- }
local nou pentru şcoală. Pînă recent la Bucureşti, unde a ^ rînd un geam întreg, de departe nirea îm bolnăvirilor profesion ale
în prezent, pe terenul undo se participat, fiind apreciat şi un L sem ănînd cu steagurile rofii, vii, de fi asigurarea securităţii m uncii m i- 1
va ridica construcţia viitoarei ansamblu din Almaş Sellşte. jr p u rp u ră c a tifela tă . A
şcoli au şl fost aduşi 100 m.c. L însuşi sufletul m inerului se pare n e ţ i l o r ...
de piatră pentru fundaţie; au Realizările anilor- puterii L că tră iefle în cu lorile intense ale }
fost repartizate 15 tone de ci­ populare sînt evidente în Al- j: a c e s to r f lo r i , c a r e a scu n d in e l e Şi cite alte flori nu se îm ple- ^
ment, 11.000 bucăţi ţiglă, gea­ maş-Selişte. Şi an de an, prin L atita gingăşie. E le vin să com p lect ţese in cununa înfăptuirilor reg i-
muri şi alte materiale, iar din grija partidului şl guvernului, C teze şi să îm plinească azi setea de mulţii d em ocra t-popu lar p e a ceste 3
contribuţia bănească a cetăţe­ prin munca hotărîtă a oameni­ ^ lum ină de care m inerii nu se pu- m elea g u ri! O regiune în trecut |
nilor comunei au şi fost confec­ lor, la acestea se adaugă me­ [ teau bucura în trecut. cu un p rocen t ridicat d e an alfa- ¦»
ţionate 70.000 cărămizi. reu altele. L N u în zadar V a lea Jiului d e od i- beţi, V alea Jiului se m îndreşte azi "J
cu un centru universitar la P etro -
Desigur, să construieşti o TRAIAN TAMAŞ L n ioară era n um ită V a lea P.lînge- şani, cu un teatru d e stat ca re a 1
prezentat pînă în prezen t p este
şcoală cu forţe proprii nu e de­ secretarul Sfatului popular L rit, valea v ieţii întunecate, 1.200.000 sp ecta cole, cu aproap e 120 1
loc uşor. E nevoie de o muncă p iese puse in scenă... O aşezare ¦j
susţinută, de eforturi sporite. comunal L *
Dar hotărîrea oamenilor, en­ în c a r e a zi sîn t p e s te 2.000 artişti ¦j
=s©= s
tuziasmul dovedit încă de la în­ I" 1
ceput In această frumoasă ac­
ţiune sînt o chezăşie a succesu- i ţ
lui. Ei vor ridica acest edificiu "]
al luminii aşa cum le-au ridicat
f amatori, d in tr e c a re c irca 4 00 sîn t 1
în aceşti ani şl pe celelalte: UL a b s o lv e n ţi a i Ş c o lii p o p u la r e d e a r- 1
dispensarul medical şl şcoala de 3
4 ani din satul Micăneşti, apar­ tă ; cu 13 cinem atografe, 18 cluburi J
ţinător comunei. Curînd copiii şi căm ine culturale, 15 căm ine
lor, care cunosc în anii regimu­ 3
lui nostru atîtea bucurii, vor
mai avea u n a : vor învăţa în- L m u n c ito r e ş ti n o i, cu 37 ş c o li e l e - -j
tr-un local nou de şcoală.
L m e n ta r e şi m e d ii, d in tr e c a r e c in c i ")
Cum îşi petrec timpul liber
locuitorii satului ? Seara, după L sînt şcoli m edii serale, in care in-
lucru, se îndreaptă spre cămi­
nul cultural. Aici găsesc con­ L vaţă peste 1.400 m uncitori... 3
[_ S în t f l o r i c a r e a scu n d în e l e
L farm ecul unor frum useţi la care
L n -ar fi putut visa niciodată m ine-
: Í- 'J; ' 4 » ( rit in trecut, sînt flo ri ca re to c - 3
L m ai pentru acest farm ec sini in -
« ¦ M p mz * L drăgite m ai m ult ca oricare altele ^
^ d e către m in erii V ăii Jiului.
Il o E H i Mr Í
L IRIMIE STRAUŢ
h m
t
=9lll!llllll!lflJ
Se întăresc gospodăriile colective
° Veniturile băneşti ale gos­ tive însumează 118.721.375 lei,
podăriilor agricole colective din
regiunea noastră vor creşte cu 16.997.000 mai .mult decît m
catari şi-au m ăcinat oasele n u m a i o p ro b lem ă a fiecă ru ia anul acesta la 138.761.000 lei, anul trecut.
pen tru a cîştiga m ăcar a tît cit • în scopul obţinerii unei re­
să-şi poată duce zilele de azi în p a r te , ci şi a o rg a n iza ţiei de faţă de 62.543.586 lei cit s-a
p e m îine. V rem urile s-au schim - colte sporite de grîu, în toamna
bat Insă. F oştii exp loa ta ţi au p a rtid , a sfa tu lu i p op u la r, a realizat în anul trecut. anului trecut s-au cultivat so­
ă even it stăpîni. c o n siliu lu i d e c o n d u c e r e . Nu iuri de înaltă productivitate pe
® In acest an fondul de bază
La Şibot, in anii p u terii găseşti m aterial de con stru c- 22.331 ba,, faţă de numai 2.246
populare s-au produs o sea- ţie ţ e a d resezi c o n d u c e r i i; n -a i <> al gospodăriilor agricole colec- ha. în anul precedent.
mă de transform ări. In satul
c a r e a v ea p e s t e 70 la su tă d in - cu c e -l transporta faci acelaşi "
tre locuitori analfabeţi, nu mai
găseşti astăzi un singur om lu c r u ; Iţi lip sesc m eşteri, t e ­ „Potrivit prevederilor Congre­
ca re’ să nu ştie carte. S-au ri-
adresezi cu încredere fie p re­ sului al II Mea al partidului, in
ăicat de aici m uncitori cu o
înaltă calificare, m edici şi p ro ­ şeăinielui, fie secretarului or- 1965 trebuie sâ se realizeze o
fesori, tractorişti şi ingineri. ganizaţiei de partid şi nu se densitate medie la suta de hec­
T o t sa tu l ş i-a u n it c e le 1.27S
h ectare şi le m unceşte tn tr-o p oa te să nu afli rezolvare, tare de 40 de bovine din care 20
gospodărie m are şi puternică,
A cestea sîn t doar cîteva din Şl rină, p e rînd, o nouă veste de vaci, 70 de porcine, 91 de
fantele care s-au p etrecu t în fa ce ocolul satului. „Ş i-a l lui
d ecu rsu l a 18 ani d e via ţă li- ovine“.
c u ta r e a b ă tu t te m e lia 11. A sta (Din raportul
în sea m n ă că la n u m ă ru l c a ­ prezentat de to­
varăşul Gheor­
selor noi se va. adăuga curînd ghe Gheorghiu-
încă una, că o nouă fam ilie Dej la Sesiunea
din Şibot fşi va vedea ăorin- extraordinară a
Marii Adunări
t n îm plinită, Naţionale).
JT| nr a s tf e l d e a s p e c t e n u se
gă sesc num ai la Şibot.
beră. Dar ceea ce vine să S em nele noului, a vieţii pline
schim be faţa locurilor, însăşi de belşug pe care o trăiesc
acum. c o le c tiv iş tii pot. fi In til- $ „Pînă la sîîrşitul anului 1962, electivul de
faţa satului, sînt noile con ­ ?vite la t o t pasu l, în to a te a ş e ­ bovine va trebui să sporească cu 72 la sută
strucţii, casele noi dîn care nu ză rile reg iu n ii. Să luă.m, de iată de anul 1961".
lipsesc aparatele de radio, m o ­
bila m odernă, m aşinile e le c tr i­ pildă, un a lt sat. (Din hotărîrea Conferinţei regionale de partid).
ce ăc spălat ru fe şi alte ob iec­ Baia. Aici, de cină ţăranii
te de uz casnic din cele m ai m u n citori îşi lucrează păm in -
n oi tipuri... tul uniţi in tr-o fam ilie mare,
. q la n sa t în sa t lo zin ca .* ( n fa m ilia c o le c tiv iş tilo r , s -a u
Nic* o casă în velită cu c o n s tr u it p e s te 400 d e ca se
p a ie“ ’. C ăd eau a c o p e r iş u r ile , ţi - n o i, m a i m u lt d e ju m ă ta te d in K
gla sau tabla căpătaseră că u - fom iliile dăienilor au astăzi 5
tare neîntîlnită. loa n G oronea, m obilă nouă sau aragaze, iar 2
Nicolae şiboteanu. Ştefan aparatele de radio nu m ai con - f
S trem ţan şi m ulţi alţii nu m ai stijmie p en tru răci im ul d in tre i
pridideau p en tru a-şi term ina dăieni o raritate. Â
locu in ţele noi la ca re v isa se­ Sau M iercurea. La m arginea j „Numai în gospodăriile agricole de stat şl
ră o viaţă întreagă. satului unde odinioară creş- colective vor trebui să fie crescute pînă la
sfîrşitul anului acesta 127.000 capete ovine din
o casă nouă, mai ales clnd teau doar bălăriile, fiinţează j care 70.500 cu lina semiîină".
iii cu to t d in ad in su l' să ţi-o
faci cu trei în căperi şi cu te ­ astăzi un m inunat cartier cu (Din hotărîrea Conferinţei regionale de
rasă, mă rog. la rangul c o ­ a p ro a p e 40 de locu in ţe' n oi. S int partid din 6-7 ianuarie a.c.).
lectivei, .nu se ridică desigur ale acelora care in vech ile r e ­
gim uri şi-au în covoiat spina
uşor. Cite nu-ţl trebuie. Iată rsa Povara greutăţilor pen-
in să că la. g o sp o d ă ria c o lc c - ^ru a o g o n is i o fă r im ă d e m ă -
tivă din Şibot colectiviştii si- Jc re.. s ă ' J P f ^’ s c ă
' foa m ea . Şi c ite a s tfe l d e h x e m -
au clă d it p e s te 170 d e ca se. p le n u s -a r p u tea ăa încă, fie
O să spuneţi, p o a te : bine. bi- din O iejdea, fie din Lăpuşnic,
ne, dar la Şibot. gospodăria e fie din Pricaz, din toa te sa -
boga tă , r e trib u ţia e m a re. Şi teJe re(Jiunii. a le p a tr ie i n o a s -
asta este adevărat. Dar tot atît l rJ , T o F 3 aceSlC m in u n a te in - (
,, . . „ „ făptuiri vorbesc de m ăreţia zt-
de adevarat e că acum con - lelor noastre_
strucţia de locuinţe nu este v . P1T3SN