Page 75 - 1962-08

Trăiască scumpa noasfră patrie Republica Populară Romînă!
mulsocialismului8a monumentele eroilor patriei şî eroilor sovietici
W\
îs-» v?
j Aheî! SIV. Mr. 2383
aRE5W»«.:K9d
Adunarea festivi din Capitală
cu prilejul cefei de-a 18-a aniversări
a eliberării Romîniei de sub jugul fascist
In sala Tăiatului R.P. Rom irtc a
avut loc, m iercuri după am iază, a -
dtm areu [estivă organizată do C o­
m itetul orăşenesc Bucureşti al P M ll
si C om itetul execu tiv al Sfatului
Popular al Capitalei cu prileju l ce­
lei d c-a 18-a aniversări a eliberă­
rii R om îniei de sub ju gu l fascist.
In a p la u z e le p a r tic ip a n ţilo r l'a a -
clunare, in prezid iu au luat lo c to ­
varăşii G h eorgh e G hcorgliiu-D ej,
G h eorgh e A p ostol, Em il Bodnăraş, conducători ai instituţiilor centrale
P etre Borilu, N ico la e Ceauşoscu. C hi­
uit S toica , A lex a n d ru D răghici, I o n .
G heorghe M aurer, A lexandru M o-
ghioroş, D um itru Coliu, L eon tc Bău­
ţii, gen era l d e arm ată L eon tin Sălă-
jan, Ştefan V oitcc, M ihai D alea,
l. K. Jegalin, am basadorul U niunii
Cuvîntarea tovarăşului Alexandru Drăghici
' Tovarăşi,
Poporul romîn sărbătoreşte astăzi a
)8 -a aniversare a eliberării patriei dc
sub jugul fascist. Pe întreg cuprinsul
ţării oamenii munci] de la oraşe şi saie
întîmpină cu bucurie ziua de 23 Au-
gu3t, măreaţă sărbătoare naţională,
mîndri de drumul pe care I-au străbă­
tut, de victoriile hetăritoare obţinute
în făurirea Romîniei socialiste.
De la 23 August 1944 au trecut 18
ani — dar evenimentele de atunci au
rămas şi vor rămîhc pentru totdeau­
na adine întipărite în mintea şi iu ini­
ma fiecărui cetăţean al patriei noastre,
înfruniînd cu eroism închisorile şi
gloanţele plutoanelor de execuţie, pri-
mejduindu-şi în fiecare clipă viaţa,
comuniştii au desfăşurat o activitate in­
tensa în rindul maselor, chénúndu-ie
îa luptă pentru sfărîmarea jugului
fascist, ieşirea Romîniei din odiosul
război antisovietic şi alăturarea ţării
ia coaliţia antihitleristă, a cărei for­
ţa fundamentală era Uniunea Sovietică.
înaintarea victorioasă a Armatei
Sovietice, ofensiva ei eliberatoare pe
teritoriul patriei noastre au dat un pu­
ternic avînt luptei antifasciste a po­
porului, adîncind criza politică şi mi­
litară a dictaturi; anfonesciene şi con-
iradîcţiiîc inierne alé regimului burghe­
zo-moşieresc.
Organizate şi conduse Ia luptă de
Partidui Comunist Romîn, forţele pa-
triolicc ale ţării au doborit guvernul
de dictatură fascistă. Armata Romînă,
sprijinită de întregul popor, s-a ală­
turat războiului antihitlerist, itipttrid
cu eroism, alături de Armata Sovîefeă,
pînă la înfrîngerea, definitivă a Ger­ sortimentul acestor produse. De îa în­ productivităţii muncii şi reducerea chel­ rite profiluri,' necesare tuturor sec­
maniei fasciste.
Oamenii muncii din ţara noastră vor ducţie peste 140 de întreprinderi şi sec­ bază trainică se poate asigura creşte­ măsuri a început să-şi arate roadele.
cinsti veşnic amintirea bravilor ostaşi
romîni şi sovietici care şi.au vărsai
singeie pentru eliberarea Romîniei dc
sub ocupanţii nazişti, pentru zdrobirea
fascismului german.
[n anii ce s-au scurs de fa 23 Au­ pianului de 6 ani oglindesc creşterea crătorilor din industria noastei socia­ culturii. Deşi aflate abia ia începutul sacrate măreţei zite dc 23 August. P.M.R. tare a vorbit despre însem­ noastre de sub jugul fascist, La în­
gust 1944, poporul nostru muncitor, continuă a potenţialului economiei listă pentru munca lor plină dc ab­ activităţii lor, aceste organe îşi înde­ La Lupcni, în cadrul adunării, tov. nătatea zilei de 23 August, despre cheierea întîinirii, participanţii au a-
Iuîndu-şi soarta în propriile mîini şi
insfaurînd puicrca populară, a obţinut,
sub conducerea înţeleaptă a partidu­
lui, mari victorii in dezvoltarea eco­
nomică şi culturală a ţării, în întări­
rea continuă n orînduirii democrat-pOpu.
Jare.
Concentrînd principalele eforturi sie
poporului spre crearea şi dezvoltarea
bazei ieiitiico-maieriale a socialismului,
prin desfăşurarea operei de industria­
lizare socialistă, dezvoltînd cu precă­ vire la criteriile principale ale între­ torit o v'ciorie Uforîeă: la memorabila
dere industria grea, cu pivotul ei, con­ cerii socialiste, muncitorii, tehnicienii sesiune extraordinară a Marii Adu­
strucţia de ¦"aşînî, partidul nostru a
asigurat creşterea necontenită a for­
ţelor dc producţie ale tării şi, pe a-
Plo.m il d e d o ta r e p c a c e s t an a l S.M .T . M iercu rea p r e v e d e s p o r ir e a p a r c u lu i c u în că SS
d e tr a c to a r e . D in tr e a c e s te a , p î n ă a cu m au, şi f o s t p r im ite p e s t e HO.
In fo to : un nou lo t de tra ctoa re, tn drum sp re sta ţiu n e.
Joi 23 au g u st 1862
S o v ietice in R.P. R om înă, gen era l
m aior l. V. V inogradov, ataşat m i­
litar n aval şi al aerului a l U.R.S.S.,
m em brii ai C.C. al P .M .R ., C on si­
liului d e Stat şi ai guvernului, E -
roi ai M u n cii Socialiste, fruntaşi in
producţie din m arile întreprinderi
bucureştene, academ icieni şi alţi oa­
m eni d e cultură.
In sală se aflau un m arc num ăr
d e oam eni ai m uncii din Capitală,
şi ai organizaţiilor obşteşti, activişti
d e partid, d e stat şi ai organizaţii­
lor oam en ilor m uncii, gen erali activi
şi in rezervă — fo şti com an dan ţi de
m ari unităţi p e frontul antihitlerist,
oam eni d e cultură, ziarişti rom îni si
corespondenţi ai presei străine, nu­
ceastă bază, avîntul întregii economii.
In prezent, pe întreg cuprinsul ţării,
oamenii muncii desfăşoară o activitate
entuziastă pentru înfăptuirea măreţului
program trasat dc cel de-al IlI-iea
Congres al partidului nostru — progra­
mul înfloririi patriei, al desăvîrşirii
construcţiei socialismului. Rezultatele
Obţinute în perioada care a trecut de
la Congres demonstrează justeţea sar­
cinilor stabilite dc partid pentru dez­
voltarea economiei naţionale în actua­
la etapă.. Realizarea întocmai a Di­
rectivelor Congresului a devenit o
cauză scumpă a întregului popor!
La sfîrşitul acestui an se va încheia
prima jumătate a planului economic
de şase ani. Analizînd rezultatele din
primele S (uni, se întrevede perspectiva
ca şi antiÎ acesta să se obţină o creş­
tere a- producţiei superioară celei pre­
văzute în planul de stat aşa cum de
altfel s-a realizat şi în primii
doi ani ai şesenaltilui. în pe­
rioada 1960—1962 producţia globală in­
dustrială a ţării va creşte, după date
preliminare, cu 5.3 ia sută, realtzîndu-se
un ritm anual de creştere de io,8 ia
sută, faţă de |3 Ia sută cît a fost pla­
nificat în aceşti trei ani se realizează
n producţie indu-driuiă a cărei valoare
depăşeşte cu 15,5 miliarde de Iei pe
cea stabilită în Directivele Congresu­
lui. Creşteri mari, peste prevederile Ini­
ţiale s-au realizat în special în ramu­
rile de bază ale economiei — siderur­
gie, construcţii dc maşini, industria
chimică ş.a. A crescut, de asemenea, pes­
te prevederile stabilite în Directive,
volumul producţiei bunurilor de larg
consum, s-a lărgit şî s-ă îmbunătăţit
ceputul şcsenalttîtii att fost puse în pro­ tuielilor de producţie: numai pe această toarelor agricole. Acest ansamblu de
ţii noi în industria republicană, un
mare număr de fabrici şi uzine au fost
dezvoltate şi reuiiiafe cu tehnică mo­
dernă.
Realizările din prima jumătate a
noastre naţionale, economie care se
dezvoltă ascendent, echilibrat, în rit­
muri susţinute. Llc constituie o bază
solidă în lupta pentru îndeplinirea cu
succes a întregului plan de dezvoltare
a economici naţionale în perioada
1960—1965.
Pnnînd la baza activităţii lor cen­
tru îndeplinirea planului prevederile
Directivelor- Comitetului Central al
Partidului Muncitoresc' Romîn cu pri­
şi inginerii din fabricile !şi uzinele ţarii nări Naţionale din 27-30 anrilîe. a
au obţinut realizări dc seamă pe ţă­
rmuri îmbunătăţirii calităţii produse­
>%'%.•¦%¦.'%.*VÎ*>-«y>¦
P R O L E T A R I D IN T O A T E T Ă IU IF ., U N I Ţ I -V A ! Solemnitatea depunerii de coroane
Gu prilejul celei dc-a 1S-a aniversări rezervă — foşti comandanţi de mari [ost intonate imnurile de stat a;c
a eliberării Romîniei, miercuri dimi­ unităţi pe frontul antihitlerist, condu­ U.R.S.S. şi R.P. Romîne.
neaţă, au avut loc Ia monumentele eroi­ cători ai unor instituţii centrale şi
lor Pairiei şi Eroilor Sovietici din Ca­ organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai Au fost depuse coroane de flori din
pitală, solemnitatea depunerii de co­ partea 6.0. al P.M.R., Consiliului de
Stat şi Consiliului dc Miniştri, Consi­
roane dc flori în memoria ostaşilor Comitetului orăşenesc Bucureşti al liului Central ai Sindicatelor, G.C. al
căzuţi în lupta împotriva fascismului, PM.R. şi Sfatului Popular al Capita­ U.T.M. şi Consiliului U.A.S.R., Minis­
pentru libertatea şi independenţa pa­ lei, delegaţii ale oamenilor muncii din terului Forţelor Armate, Consiliului ge­
triei noastre. marile întreprinderi bucureştene. neral A.R.L.U.S., Comitetului orăşenesc
Morra Au luat parte tovarăşii Pefre Bo- La Monumentul Eroilor Sovietici au Bucureşti al P.M.R. şi Sfatului Popii-:
B n m c w w i Laurn M r a n u w m w « rîlă, membru ai Biroului Politie al fost dc faţă - 1. K. Jegalin, ambasado­ Iar al Capitalei, din partea lirlor mari
G.6 . al P.M.R., vicepreşedinte al 6 on- rul Uniunii Sovietice la Bucureşti. şi întreprinderi. Pionierii au depus jerbe
4 păci ni 28 bani
siiiului de Miniştri, Mihai Dalea, se­ membri ai ambasadei. de flori.
cretar a! @.G. a! P.M.R., membri ai La Monumentul Eroilor Pairiei a fost Cei prezenţi au primit apoi defilarea
6.0. al P.M.R, ai Gonsilittluî de Stat intonat Imnul de sfat al R.P. Romîne. companiilor de onoare.
şi ai guvernului, generali activi şi în La monumentul Eroilor Sovietici au (Agerprcs)
D e p u n er ea de c o r o a n e la c im iiiru l
m ilitarilor britanici
m eroşi oaspeţi dc peste hotare. C u v în ta r e a a fo s t su b lin ia tă in Miercuri la amiază au fost depuse regional Bucureşti, generali şi ofi­ Cei prezenţi au primit apoi de­
A u luat parte şefi ai m isiunilor n um eroase rîhditri cu pu ternice a - coroane dc fiori şi la cimitirul mi­ ţeri superiori. filarea companiei dc onoare.
litarilor britanici căzuţi pe teritoriul
diplom atice acreditaţi in R.P. R o- plattxe şi ovaţii. La sfîrşit, asis­ Romîniei în iupta împotriva fasc.is- La solemnitate au asistat ministrul ¦k
m hiă şi alţi m em bri ui corpului d i­ mutui. Marii Britanii (a Bucureşti, James
plom atic, tenţa, în picioare, a ovaţionat în­ Dalton Mnrray şi membrii Legaţiei. In cUrsui zilei de miercuri au fost
delung pentru eroicul nostru popor Au luat parte tovarăşii Alexandru Au fost depuse coroane de fiori din depuse de asemenea coroane dc flori
A fost intonat im nul de stat al m uncilor, constructor al socialism u­ partea Consiliului de Stat şi Consi­ la cimitirele eroilor dc îa Ghcocca,
R.P. R om îne. A dunarea a fost des­ lui, pentru m area com unitate fră ­ Birlădeanu, vicepreşedinte, al Consi- liului de Miniştri, Ministerului For­ Herăstrău, şi Jilava din Capitală pre­
chisă d e tov. Ftorian D ănălacke. ţească a ţărilor socialiste, pentru ţelor Armate, Sfatului Popular Re­ cum şi îa monumentele şi mormintele
m em bru al C .C, al P .M .R ., prim pace între popoare. iiului dc Miniştri. Anton Brcitcnhofcr, gional Bucureşti, din partea unor în­ eroilor romîni şi sovietici din dife­
secretar al C om itetului orăşenesc membru al Consiliului de Stat. mini­ treprinderi bucureştene. rite regiuni ale ţări: căzuţi în lupta
Bucureşti al P.M .R. A urm at un program artistic la ştri, reprezentanţi ai Sfatului popular împotriva fascismului.
care şi-ati dat concursul corurile
D esp re cea d e-a lS -a aniversare reunite a le Radiatteleviziunii rom îne,
a eliberării R om îniei d e sub jugul ansam blurilor Sfatului popular ai DepMBseri de eoroane Ba, cianaiss6aal
fascist, m area sărbătoare naţională Capitalei şi „C iocîrlia“ . acom paniate
a poporului nostru, a vorbit tovară­ d e orhestra Filarm onicii d c stal eroilor romiini şi sovietica d m D eva
şul A lexand ru D răghici, m em bru al
„G corg e Enescu“ , form aţii de dansuri
Biroului P olitic al C .C. al P.M .R., populare, solişti vocali, instrum en­ Cu prilejul celei de-a 18-a
vicepreşed in te al C onsiliului d e M i­ tişti şi balerini. aniversări a eliberării Romîniei
niştri, m inistrul afa cerilor- interne. (AGERPRES) de sub jugul fascist, ieri dimi­
neaţă oamenii muncii din ora­
şul Deva ou depus numeroasa
coroane de flori Ia cimitirul e-
roilor romîni şi sovietici că­
lor, în creşterea productivităţii muncii Procesul complex dc transformare zuţi in lupta împotriva fascis­
mului, pentru libertatea^ şi in­
ş i . reducerea preţului de cosi, în mo­ socialistă a agriculturii s-a desfăşurat dependenţa patriei, pentru feri­
cirea poporului.
bilizarea rezervelor interne existente în condiţiile creşterii producţiei vege­
La solemnitate au participat
in întreprinderi. Partidul şi guvernul tate şi animale — aceasta fiind una tovarăşii to a n P ip oş, membru al
Biroului Comitetului regional
ii cheamă să dezvolte necontenit aces­ din trăsăturile caracteristice impor­ Hunedoara al P.M.R., E m il P le-
şa, membru supleant al Birou­
te succese, să-şi concentreze toate e- tante ale construcţiei noastre socia­ lui Comitetului regional Hune­
doara al P.M.R., V ic h e n te B ă ­
forturile ior pentru realizarea plănu­ liste la sate. Producţia cerealieră, efec­ lan, membru supleant al Birou­
lui Comitetului regional Hune­
iţii pe anul în curs şi terminarea la tivul animalelor ca şi întreaga pro­ doara al P.M.R., preşedintele
Consiliului sindical regional.
datele stabilite a tuturor obiectivelor ducţie agricolă .depăşeşte cu mult ni­ R a b i n B oitei, vicepreşedinte al
Comitetului executiv al Sfatului
industriale prevăzute in planul de in­ velul anilor antebelici. popular regional, Ladfslau F e ­
tior antei. prim secretar al Co­
vestiţii, să muncească cu hărnicie pen­ Statui nostru a învestit şi investeş­ mitetului orăşenesc P.M.R
Deva, lo a n I r i m i e . preşedintele
tru avîntul continuu al tuturor 'ramu­ te fonduri însemnate pentru mecaniza­ Comitetului executiv ai Sfatului
popular ai oraşului regional
rilor economiei naţionale. rea agriculturii care, în prezent, este
Deva. activişti do partid şi ai
In curind, pe baza hotăririi parti­ dotată cu peste 54.000 de tractoare fi­ organizaţiilor de masă, nume­
roşi oameni ai muncii, pionieri.
dului şi guvernului, vor ii puse în dez­ zice, peste 50-000 dc semănători meca­
Au fost intonate Imnurile de
baterea oamenilor muncii cifrele de nice, 25.000 de combine pentru recol­ stat ale Republicii Populare
Romîne şi Uniunii Republici­
plan pe ,1953. Experienţa ultimilor ani tat cercate păioase şi alte maşini agri--
lor Sovietice Socialiste.
ne arată cît de important este ca ase­ eolc. In sprijinul dezvoltării agricul­
Au fost depuse coroane de
menea dezbaipri să fie cît mai temei­ turii,, statui bice te dispoziţia ţărăni­ flori din partea Comitetului re­
gional Hunedoara al P.M.R.,
nic pregătite, îneît să scoată ia iveală. mii muncitoare cantităţi spetele de din partea Sfatului popular re­
gional a Comitetului orăşenesc
noi posibilităţi dc creştere a producţiei îngrăşăminte, credite, seminţe selec­
de partid Deva, din partea or­
şi productivităţii muncii, de îmbună­ ţionate, animate dc rasă. ganizaţiilor de masă, a între­
tăţire a calităţii şi de reducere a pre­ O dată cu încheierea colectivizării prinderilor şi instituţiilor.
ţului de cost, să ducă la valorificarea s-au creat noi şi mari posibilităţi pen­
mai largă a rezervelor inierne ale eco­ tru creşterea producţiei şi productivi­
nomiei noastre socialiste. tăţii muncii în toate sectoarele agricul­
O preocupare sistematică a condu­ turii. Partidul şi guvernul cheamă Ia
cerii de partid şi de stat este utilarea folosirea cît mai deplină a acestor po­
economiei naţionale cu cele mai mo­ sibilităţi, pentru a asigura întărirea
derne mijloace de producţie, desfăşu­ continuă, economică şi organizatorică,
rarea unei acţiuni continue şi sistema­ a gospodăriilor colective, pentru îmbu­
tice pentru asimilarea şi fabricarea ti­ nătăţirea permanentă a activităţii
purilor celor mai perfecţionate de ma­ G.A.S. şi S.A1.T. — aceasta consti­
şini, utilaje şi. instalaţii, concomitent tuind condiţii de primă importanţă peu-
cu folosirea cît mai eficientă a mijloa­ tru aviulttl agrienlitiriî noastre. •
celor tehnice cu care este înzestrată In acest an, partidui şi guvernul mi
economia naţională. Introducerea teh­ luat un ansamblu tie măsuri pentru re­
nicii noi are o însemnătate covîrşi- organizarea conducerii agriculturii, re­
toare în procesul de dezvoltare a ba­ distribuirea cadrelor în aceasiă impor­
zei telinîco-materiale a socialismului, tantă ramură a economiei, pentru for­
csfe un factor determinant în sporirea maren de noi cadre, de cele mai dife­
Adunări consacrate zilei de 2 3 Âugusi
rea continuă a nivelului de trai mate­ Activitatea desfăşurată dc Consiliu! In întreprinderi, fabrici, uzine, în bului „Siderurgistul", peste J.0U0 doara al P.M.R.. Vorbitorul a su­
rial şi culiural al întregului popor. superior al Agriculturii, de consiliile gospodăriile agricole colective, S.M.T., dc tineri au luat parte la întîinirea bliniat realizările obţinute de oarne*
agricole regionale şi raionale, confir­ G.A.S. din regiunea" noastră au a- cu tov. Gheorghe Vuşdta, secretar al nii muncii, sub conducerea partidului;
Folosim acest prilej pentru a trans­ mă pe deplin justeţea măsurilor luate vut loc în aceste zile adunări con­ Comitetului regional Hunedoara ai în cei 18 ani dc Ia eliberarea ţării
mite caide felicitări muncitorilor, teh­ pentru reorganizarea conducerii agri­
nicienilor şi inginerilor, tuturor lu­
negaţie, pentru rezultatele bune obţi­ plinesc cu cinste sarcinile ce ie revin, Andrei Cervcncovici, secretar _al Co­ g rija ' pe care o poartă partidul nos­ sistat la un frumos program prezen­
nute pînă acum, şî ne exprimăm con­ rezolvă operativ. în strînsâ legălnră mitetului Regional Hunedoara al tru pentru creşterea şi educarea ti­ tat de brigada artistică de agitaţie a
vingerea, că mf-si vor precupeţi for­ cu viaţa, cu terenul, problemele ce se P.M.R. s-a întâlnit eu tinerii mineri, neretului din patria noastră, faţă de Atelierelor centrale dc reparaţii din
ţele pentru a îndeplini cu cinste, şi a ivesc. cărora le-a vorbit despre munca en­ toţi oamenii muncii, localitate.
depăşi planul pe anul în curs, creînd tuziastă a harnicilor mineri ai Văii
astfel condiiii bune pentru realizarea Bune rezultate dau. de asemenea, Jiului în cei ÎS ani de la elibera­ La Casa raională de cultură din Adunări consacrate zilei dc 23 Au­
sarcinilor planificate pe 1963 -- cel masurile privitoare la redistribuirea ca. rea patriei noastre dc sub jugul fas­ Alba Iulia, tinerilor din acest oraş gust au avut loc Ia Deva, Lorica,
de-a! 4-lea an ni şesenaluîitil drelor în agricultură. Marea majori­ cist. le-a vorbit tov. loan Pipoş, membru Barză, fabrica chimică Orăşlic* fa­
tate a agronomilor, zooiehnîcienilor şi al biroului Comitetului regional Hune­ brica ..Sebeşul'1, gospodăriei agricolă
In primăvara şrednî an, în urma medicilor veterinari repartizaţi ,să Iu- La Hunedoara, în sala clu- colectivă din Turdaş ctc.
încheierii colectivizării agriculturii în
întreaga ţară. ponorul nostru a sărbă' (Goniinuare în pag- 4-a)
bllllllllll»:
IN T R E F O R E S T IE R
fost consfinţit triumful definitiv a! so­
cialismului la oraşe ri sate.
I
Cu fiecare kilom etrii parcurs pc — Cu producţia de mangan cum nului p c luna august va fi a r m ult — D acă m erge tot aşa — spunea A
drum ul ce duce spre Arpadia, p ei­ staţi ? întreb. m ai m are ca a l tor. ¦ unul dht ei — planul îl dăm gata
sa je le îţi apar din ce in cc lo t t
mai frum oase. D e o parte şi d e alta — D epăşit aproape sulă la sulă. H erişan vorbea cu m ultă sinceri­ p este cîtev a zile. N ic i cei d e la i
a drum ului, m asivii m unloşi. îm po­ —* D a r c i l c îş tig a ţi lu n ar ? tate şi despre con diţiile m inunate de „P in u l ursului” nu dorm . l
d obiţi cu b oga te păduri, îşi înalţă — M ulţam d e întrebare. A m ajuns m uncă şi de trai aici in pădure. f.
sem eţi fruntea spre soare. Pentru ten n n rea cabanelor, pentru ...O am enii se opriră la bu fetu l ali­
şi la '2.700 lei... poteci de acces, p c Ungă cele pre­ m entar. D e-a colo şi-a cum părat fie ­ #
Intr-un loc, unde R hd Bărbat a ... D c la T u liş a tr e c e m la M ur* care ce i-a trebuit.
c u c e r ii c h td v a o p o r ţiu n e de. t e ­ văzute în d evizele d e parchet, p en ­ V
ren la care a renunţat insă în fa ­ guş. T e un cablu aerian işi fa ce L a cabană a început o partidă in-
voarea omului, se află punctul de apariţia o legătură neobişnuită cu tru haine d c uzură şi p ro tecţie, in leresantu d c şah. U nii leclurau. \
lucru Ficuti. A ici facem prim ul p o­ buşteni. T rei oam eni d c n ă d e jd e : acest an s -a a loca t sum a d e 827.000
pas. D espre hărnicia oam enilor de M ironescu, Bodîrlău şi Vitasen, se lei. In p rim ele 7 luni din acest an O bibliotecă bogată am huilnit f
aici n e-a vorbit şeful de brigadă, s-au cheltuit în acest scop peste şi la punctul d c încărcare C rivina.
loan Rosuş un tinăr m aranm reşan, apucară im ediat de lucru. Folosiţi- 240.000 lei. G heorghe T u fan citea „Şoseaua V o-
d om ol la vorbă şi cu o privire v i­ loholam sciihn", V ictor M a rin at ci­
oaie. d u-sc d e ţapine, ei au reuşit' să Pentru uşurarea eforturilor fizice tea „S ub cerul nordului" iar m e­
term ine im ediat co jirca şi d ep ozi­ depuse d e m uncitori, tăiatul şi tran­
tarea buştenilor. A lături se p etrecea s p o r tu l-s e fa ce m ecanizat. Cn un canicul G h eorgh e B eleuţă term inase
însă tin lucru p u ţin obişnu it, In singur fierăstrău, m ecanic „V ra jb a "
faţa unui aparat „ P o w e r h o n c e x ­ se laic in tr-o singură zi p este 00 m .c. „A n a K arenina“ şt căuta o altă
peditorul cerea o com pletare. Răs­ d e buşteni. „M aşinile nu num ai că
— La noi toţi sini fruntaşi, ne-a punse m ecanicul funicitlarist H erişan. n e uşurează m unca, dar ne ajută carte. D upă ce am stal da
Intru şi cu în vorbă. Ştiam că îm ­ să cîşligum si m ulţi bani'' — spune
sp u s e l. D u m itru B cn za r, ‘T e o d o r preună cu N isucă şi B eleuţă, ci sînt H erişan. A flu că pînă acum cîşlî- v o r b ă , a m a scu lta t îm p r eu n a u n pro­
cei mai buni m ecanici. N t f u il bine­ g u l m ediu rea liza i d e e l este d e 1.500
Detuni, S im ion O a n cea , V elin B o je- înţeles să-l întreb ca re-i situaţia în­ lei.
trecerii cu parchetul „P iriu l ursului",
rea şi Hurie Suciţi sînt num ai ciţiva Program ul d e lucru era p e sfîrşite. gram d e m uzică populară ram ineo s­
— Pînă acum au fost. cam tot in­ Iu drum spre cabană m ergeam în
U nde pun ci umărul se cunoaşte. urma unui grup gălăgios d e fo res­ că, la aparatul de radio cum părat
tri, ră spu n se el. D e-a cu m însă, n oi tieri. V orbeau d espre bilanţul m un­
Brigada execu tă toate operaţiile de o să fim prim it. N e-a m organizai cii din ziua respectivă. d e Beleuţă.
m ai bino şi m unca e m ai cn spor.
lucru din p a r c h e t; începtnd d e la P rocentul nostru d e depăşiret a pla- ...V iaţa şi m unca forestierilor e
doborîrc şi p in e Li încărcarea m a­
terialului în maşini. Brigadă cu frum oasă, acum se lucrează- m eca n i­
m unca în acord global, aşa se zat iar forestierii au la dispoziţie
cheam ă brigada condusă de loan tot ce, le trebuie.
e Rosuş. I. CfOBANU
>