Page 77 - 1962-08

Mr, 2383
ÉaEâaîeaA
Hunedoara de astăzi este una
din mărturiile cele mai eloc­
vente ale marilor realizări în­
făptuite sub conducerea parti­
dului, de către poporul nostr'u
muncitor, descătuşat din lanţul
robiei şi asupririi capitaliste.
Oricine străbate străzile oraşu­
lui, fie în cartierul vecM din
preajma marelui combinat si­
derurgic, fie în Oraşul nou, cu
blocurile Iui impunătoare, con­
struite pentru harnicii sidcr'ur-
gişti şi constructori, pretutin­
deni, îl întîmpină freamătul unei
activităţi însufleţite şi neîntre­
rupte.
Industria siderurgică s-a dez­
voltat aici pe baza zăcămintelor
bogate de minereuri dc fier din
masivul Poiana Rusca, îndeosebi
de Ia Ghelar şi Tcliuc.
Astfel, în 1952 a fost dat In fo.
losinţă primul mare furnal al
ţării de 450 m.c. Pe atunci ne
miram cti toţii. Producţia de
fontă realizată cu ajutorul lui
ne-a făcut însă să ne convin­
gem că el este o realitate. Dar
ce sînt 450 m.c. faţă de capaci­
tatea celuilalt furnal de 700
m.c., care a intrat în funcţiune
în vara anului 1957? Da, în Hu­
nedoara a fost construit un
furnal cu Un volum util de 700
m,c., cel mai mare furnal al ţă­
rii. Cînd s-a stabilit construcţia
Imuî furnal şi mai puternic, şi
anume, cel de 1.000 m,c., pe fe­
ţele tuturor se putea citi de as-
tădată convingerea că şi acest
agregat va fi realizat la termen
şi în bune condiţiuni, cum de
altfel s-a şi întimpîat.
Tot în această perioadă a fost
construită fabrica de aglomera­
re. Cu 7 ani în urmă, cin ocazia
sărbătorii celei de-a 11-a ani­
versări a eliberării patriei de
sub jugUI fascist, constructorii
au raportat o nouă victorie
TIBERIU FRANKFURT
secretar al Goniiietului orăşenesc plin. Alături de oraşul vechi s-a
Hunedoara al P.M.R.
darea în folosinţă a primei ba­
terii de cocs, bazată pe folosirea
huilelor de Ia Lupeiii, Uricani
şi Vulcan. De atunci au mai in­
trat în funcţiune încă trei ast­
fel de baterii, s-au pus în func­
ţiune Instalaţii pentru prelu­
crarea derivatelor cărbunelui.
O dezvoltare impetuoasă au
.luat şi oţelăriile din C.S.H. în
1957 oţelăria electrică a fost
înzestrată cu ciupitoare de 29
tone pe şarjă. Ln 1953 a fost
dat în funcţiune primul cuptor
Martin dc 135 tone, urmat la
foarte scurt timp de ânCă două
cuptoare, iar c!u cîteva săptă­
mâni în urmă a intrai în func­
ţiune, după cele două cuptoare
de 409 tone pe şarjă, şi cel de-al
treilea cuptor.
în cadrul combinatului func­
ţionează, alături de laminorul
de 890 mim,, laminorul bluming,
cu o capacitate de peste 1 mi­
lion tone pe an, laminorul de
profile mijlocii de 650 mm., la­
minorul de sîrmă' şi sînt aproa­
pe terminate alte linii de lami­
noare.
O dată cu puternicele agrega­
te care au schimbat imaginea
oraşului, au crescut şi oameni
noi. Orăşelul de odinioară, care
număra în jurul a 6.000 de lo­
cuitori, a ajuns la nivelul ora­
şelor mari. Viaţa pulsează pre­
tutindeni în uzine şi pe străzi,
In magazine şi cartiere, în scaii
şî lăcaşurile de cultură, în
parcuri si grădini, peste tot oa­
meni voioşi, bucuroşi că pot
munci şi trăi într-um astfel de
oraş, într-o ţară înfloritoare,
unde grija şi atenţia partidului
Am crescut
o dată cu schelele zvelte
— săbii de jo c înfipte-n c e r —
o dată cu tine, Hunedoara,
o dată cu jrămîniul tău de fie r —
şi nu mă ştiu
să f i purtat pe buze-alt cînt
decît luminile-ţi strînse-n voal
i mens
c<x>o<>oc»c»<x><xx><x?<>€><><><>o<>ooc
Creşte pe zi ce trece H une-
'doara n oastră socialistă. F u m a -
Iul d e 1.000 m .c., ca re v a in - V
tra în cu rb u l in fu n cţiu n e, cojii- O
pletează panoram a industrială a
cetăţii m etalului.
C on stru ctorii acestu i a g rega t b E.M. Ghelar se făcea în con­
— v red n icu l c o le c tiv al I.G'S. $ diţii grele; perforarea abataje­
H u n ed oa ra — a depu s o m uncă L lor în vederea extragerii mine­
entuziastă. Sînt sem nificative în
acest sens citova cifre. Pentru
¦co n s tr u ir e a fu r n a lu lu i s -a u e x c a -
v a t pesta 600.000 m .c. zgură şi
păm înt, s-au turnat circa 92.000
m .c. b eto n şi s-a u m on ta t a p ro - ^ S-a ajuns la un grad de meca­
x im a tiv 10.000 ton e co n stru cţie O nizare superior. Extragerea mi­
m etalică. Pentru instalaţiile elcc-
trice s-au fo lo s it p este 150 km . O tajelor se execută cu ajutorul
cablu.
I N F O T O G R A F I E : aspect d e O energie pneumatică. Exploata­
la furnalul de 1.000 m .c.
C > 0 0 > O O O O O O O O O O O O O Q O O O O Q Q O nea, în loc de două, locomotive
şi guvernului se manifestă din
construit oraş'u! nou muncito­
resc. Construcţia Iui a început
în 1948. De atunci şi pînă astăzi
s-au ridicai blocuri impunătoa­
re, cu peste 3.000 apartamente,
cu o suprafaţă locuibilă de pes­
te 95.000 m.p. Noul oraş mai
dispune de frumoase magazine
pentru deservirea populaţiei cu
produse alimentare şi industria­
le, farmacii, diferite ateliere ale
cooperativei meşteşugăreşti etc.
Ln oraşul nostru a luat fiinţă
un nou complex de magazine,
mobilate după ‘ultimele cerinţe
ale zilelor noastre. S-a construit
un teatru eh două săli de spec­
tacole, una du 800 locuri şi alta
cu 350 locuri; s-a dat în folo­
sinţă un complex sportiv cu
peste 15.009 locuri. Siderurgiş-
tii dispun de un club modern
e'u diferite săli şi cu o sală de
spectacole de Î.200 locuri.
Nimic nu a mai rămas din ceea
ce întuneca chipurile oameni­
lor muncii în trecut. Aceste tim­
puri au apus pentPu totdeauna-
în locul lor apar în plină pers­
pectivă razele luminoase ale
unei noi vieţi, deschisă de ziua
însorită de 23 August 1944.
O raşul H un edoa ra an Ia altul, N u m ai în
este p e drept cuvbit anul acesta nu fost
o creaţie a regim ului date în folosin ţa si-
d e d efnocraţie popu­ derurgişlilor, pînă in
lară. In cep în d d e Ia p r eze n t, p e ste
gară şi pîn ă sus, p e . apartan&tHc. 08 dintre
dealul Chizidului, p e acestea, au fost ocu ­
locul unde altădată p a te d c locatari nu­
erau bălării, se înal­ m ai in cursul lunii
ţă acum blocuri se­ august. Este darul cu
m eţe, cu apartam ente care au
spaţioase şi con forta ­ con stru ctorii I.G .S.H .
bile. N um ărul lor creş­ sărbătoarea eliberării
te m ereu, d e la un patriei.
<BM?Mwr, ’s o v m irm trim
M*.
mmm m
JBL l ? f c i ? á 4 ‘ l > ' i
Pii&s &&$$&&L•
şi pulsul furnalelor tale, Mîndria noastră
pulsul pinăi-n depărtări răsfrînt. A vea m 17 ani pe atunci... L a 2 In 1947, spre toam nă, a p orn it şi
Eu, mai 1947, cîntînd, cu steagurile ro­ furnalul 3. A nu l urm ător a în ce­
şii desfăşurate in vîn t, brigada de put să dea fon tă furnalul 4, cel
reconstrucţie din care făceam parte •nai m a re din ta ră p e v r e m e a
am crescut cu tine — a păşit in H unedoara. L a chem area aceea. Cu un an m ai tirziu, fu m u ­
Hunedoara. partidului, m obilizaţi d e organiza­ lui 1 a fost com plet m ecanizat.
ţia noastră d e tineret, veneam aici Se schim ba şi viata oraşului. In -
să punem timarul la reconstruirea tr-una din dim ineţile anului 1948,
VICTOR NIŢA şi m odernizarea agregatelor side­ la ieşirea din schim b, brigada noas­
merobHi al cercului literar ru rg ice.
tră s-a încolonat şi a p leca t la
„Flacăra'; — Hunedoara C e m oşteniseră h u n ed oren ii d e la muncă patriotică. In dim ineaţa a ce­
onndtiirea burghezo-m oşierească f
ea s-a pus piatra fundam entală a
In m ai 1947 funcţiona un singur noului oraş m uncitoresc.
furnal. U zinele de Fier H unedoara Sub och ii m ei, an după an, H u ­
se întindeau pe o m ică suprafa­
ţă iar agregatele, puţine cile erau, nedoara s-a transform at. A d even it
aveau o d otare tehnică înapoiaţii.
O Oraşul era de fapt un sat mai un oraş m odern, „inim a de oţel a
m are, cu străzi pline de noroi, n e­
$ asfa lta te şi fă ră lum ină electrică . p a tr ie i", aşa cu m e s te n um ită.
A vea m ulte etreium i şi biserici dar
n ici o p oliclin ică şi nici un spi­ A n d e an, victoriile au fost tot
tal.
mai m ulte, tot mai mari. N o i fu r­
M ă urc cîteodată pe dealul Chi­
o Pină în anul 1944, exploatarea spital prevede 8 medici de spe­ zidului şi încerc să-m i ream intesc nale, baterii de cocs, noua oţelă-
cialitate şl 20 cadre medii sani­ H un edoara d e acum 15 ani. C h if­
^ zăcămîruului de minereu de la tare. De asemenea, şcoala de 8 lele... barăcile cu paturi suprapuse... rie, blum ingul si alte nenum ărate
U n d e este acum cocseria era satul construcţii au îm bogăţit peisajul
ani din Ghelar, care plnă în R ă c ă ş tie ; la aglom erator, la ga zo-
1944 avea mimai 2 Învăţători,
are în schema sa un număr de m etru, se întindeau pe atunci hol­ H unedoarei. „ M arşul* continuă.
16 profesori şi învăţători. de. Poarta 10, clădirile de lingă ea, Peste cîtva tim p fon ta va începe
Minunată este perspectiva sînt pe locul unde se afla o gră­
O reului se făcea manual, cu ba­ minei noastre, a localităţii Ghe­ dină de zarzavat. G em ă curgea pe să curgă şi p e jgh eabu rile furnalu­
lar. De la an la an sporeşte acolo p e unde se înaltă astăzi m a­ lui d e 1.000, cel m ai m are furn al
o rosul, iar transportul pe gale­ producţia de minereu pe baza rele furn al d e 1.000 m .c. iar p e lo ­
deschiderii a noi locuri de mun­ tu l blum ingului şi al oţelăriei noi
^ riile principale se făcea numai că, pe baza introducerii în ex­ se întindeau in 1947 nişte fin eţe. al tării.
cu două locomotive. ploatare a unor noi utilaje de H unedoara, m îndria noastră tră­
^ In anii puterii populare, con­ productivitate ridicată. Locali­ T in erelu l din toa te colţu rile ţării
tatea va deveni şl mai frumoa­ a pornit la m uncă entuziastă. H u ­
^ diţiile de muncă s-au schimbat. să, viaţa minerilor din ce în ce nedoara a început să se schim be. ieşte o via ţă nonă. Cu fieca re an,
mai plăcută.
cu fieca re lună este lot m ai fru ­
IOAN TANA.SE moasă. Iar noi, locuitorii ei, ne
secretar a! comitetului de partid străduim să dăm patriei şi mai
nereului se face aproape com­ m ult m etal, să sporim p reţu irea d e
o plet mecanizat, perforarea aba­ TIBERIU DOBRA
responsabil, sectorul Invăţămmt
care oraşul nostru drag se bucura
E. M. Ghelar*I
O perforatoarelor acţionate de în tara întreagă.
H unedoara zilelor noastre, este
m îndria noastră.
rea este dotată la ora actuală
O cu 339 perforatoare. De aseme­ ALEXANDRU OLARU
prim-topitor la furnalul 5
C.S.H.
electrice, cite existau pînă în
1944, la ora actuală transportul
se face cu 13 locomotive electri­ ă
ce cu troley şi 3 locomotive elec­
trice cu acumulatori.
încărcarea materialului exca­ f. încă o cupă de minereu s-a i‘ă transportul se făcea cu va­ lelor clin Hunedoara şl Călan 1
vat se face cu ajutorul a 5 ma­ {. descărcat în autobasculanta goane tractate de locomotive. de la an la an tot mai mult -]
şini de încărcat. ( încăpătoare. Supus comenzi­ minereu. întreaga producţie a
le lor excavatorlstuluî, braţul pu- De atunci s-au introdus în lo­ anului 1938 se realizează acum 'i
Exploatarea dispune la ora cul vagoanelor autobasculan­ in mai puţin de o lună. 'l
actuală de 14 compresoare. Nu­ C îernic al uriaşului agregat se te de mare capacitate. Acest
mai compresoarele de Ta mina ( ridică brusc, se roteşte în aer, lucru a permis dublarea pro­ ...Cit de mult reprezintă 1
centrală refulează 215 m.c. aer ţ pentru ca după cîteva secun- ductivităţii excavatoarelor. deci faptul că minereul se în­ î
pe minut, cu care se acţionea­ i. de să coboare asupra morma- carcă in autobasculante cu
ză perforatoarele din abataje. i. nului de minereu, să muşte Vrednicii mineri din Teliuc excavatorul!.. 7
f- încă o dată... au folosit cu pricepere înzes­
Schimbări radicale în viaţa trarea tehnică. Aşa se explică IOAN POZINAREA 1
Ghelarului au avut şl în ceea ce ' Un fapt cotidian, întîlnlt în faptul că ei au livrat îurna- Inginer la E.M. Tel !uc
priveşte aspectul social-cultural ţ multe locuri ale minei Teliuc; 7
al localităţii. Astăzi minerii au {? un aspect care pentru local- 7
la dispoziţie apartamente mo­ [ nici nu mai prezintă nici un
derne. Pînă în prezent s-au pus 7
la dispoziţia minerilor peste 300 interes. Şi totuşi el spune atl- 7
apartamente, cu tot confortul. ţ tea... 7
In momentul de faţă sînt In ( ...Cu ani în urmă şi aici, la 7
curs de recepţionare 3 blocuri a ţ Teliuc, se lucra .cu mijloace 7*»
cite 12 apartamente care se vor [ primitive. Găurile de mină se
da în folosinţă in curind. [ băteau cu sfredelii! de mină J
C şi fistăul ; transportul se fă-
De asemenea, s-au construit i- cea cu roabă şi, mai tirziu, 7
peste 100 de locuinţe individua­ 7
le. dotate cu apă potabilă, ilu­ doar, cu vagonete de lemn, 7
minat electric şi tot confortul. j: încărcarea se făcea cu sapa şi 7
Minerii Îşi petrec timpul liber ţ trocul. Acum e cu totul alt- 7
Ia club, unde avem cinemato­ f fel. Minerii din Teliuc au la 7
graf, sală de şah, sală de lectu­ f dispoziţie 11 foreze pentru 7
ră, bibliotecă ce dispune de j executarea găurilor de mină,
aproximativ 20.000 volume. ? 12 excavatoare, 20 autobascu- 3
r lante „Tatra". Recent, ei au 7
Vechiul dispensar avea doar ţ primit o nouă maşină de fo-
L rat, de tipul BU-T, care per-
un medic şl un cadru medico- ţ; mite executarea simultană a
ţ trei găuri.
sanltar ; astăzi schema acestui
I Pînă acum doi ani în carle-
f
•ţi U-/wVtwj wJ *
D ar, m istriile şi be­
ton ierele lucrează n eo ­
bosit. Z id urile n oilor
blocuri se înalţă vă -
zînd cu ochii. A ltele, JZ—J'—JV—.J Jl 4-»*»Vm? (/•»/ţdnf1 f w»f K—J%~f U L
în roşu, urm ează să-şi
prim ească în curbul
570 locatarii. , Oraşul H u­
nedoara devine p e zi w
ce tr e c e to t m ai în­
floritor.
lată în fotografia de
faţă un aspect al H u­ M ă chinuiam d e m ai bine d e un ce mai s nou la uzină. Şi, spre m a­ A cu m se aşteaptă intrarea în
n edoarei noi. funcţiune a unei silflante de m are ¦
ceas să încep acest articol şi nu reu ­ rea sa bucurie, are totdeauna ocazia capacitate. 'Asta, ca să vorb im num ai
de. o b ie c t i v e l e c e le m a i im p o r ta n t* .
întîm pinat şea m în nici un chip. Sînt atitea să vadă noutăţi. Pentru că uzina
lu cru ri în uzina noastră, a titea fa p ­ „V ic to r ia “ C ălan se d ezv o ltă d e la
te, în eît nu ştiam cu care să încep. an la an. A co lo unde el ştia un m ai­
Chiar atunci însă a intrat p e uşă to ­ dan plin cu gunoaie şi bălării, se gă­ N ou este desigur şi faptul că m u n ­
citorii trăiesc acum altfel, că duc o
varăşul Szabo A nd rei, care numai m seşte acum turnătoria dc lingoliere. viată cu adevărat dem nă. Pentru ri
m unca e plăcută, uşoară chiar, d ato­
anul trecut a ieşit la pensie. A v e ­ edificiu industrial de m are im portan­ rită condiţiilor ce le sînt create. A nu l
acesta sînt alocate pentru p rotec­
nit p e la uzină să vadă „ c e m ai e tă pentru industria republicană. ţia m uncii cu 240 la sută m ai m ulte
fon d u ri d ecît în anul 1959.
n ou “ . M i-a m adus am inte de viala P e vrem ea lui se lucra doar cu
a cestu i om ... la t ă —m i-a m zis — cu un fu r n a l m ic. A c u m lu cre a ză d ou ă
asta o să încep. Şi am început... furnale, cu o capacitate totală d c 509
...Szabo A n d rei lucra în uzină de m .c. D e fa p t, către fu rn ale se sim te Pentru ei se construiesc nenum ărate
ob iective social-culturale. N um ai in
m ulţi ani. O ducea însă tare rău. el m ai m ult atras. Ş i-i exp licabil.
ultim ii doi ani uzinei „ V ictoria “ din
C îştiga bani puţini deşi era un m e­ Furnalul nr. 2 se a flă în al 6-lea
Călan i s-an repartizat. 658 aparta­
seriaş priceput. Şi avea m ulte guri an d e funcţionare, lucru nem aiinlîlnit m ente în noul oraş m uncitoresc de
pe m alul Streiului. A crescut m ult
de h r ă n it: 9 cop ii plus el şi s o ţia ! la Călan. D e la prim a plan ificare de cîştigul oam enilor, puterea lor de cum ­
părare. D e la un an la altul tot mai
A bia d e puteau trăi oam enii d c p e o intrare în reparaţie a acestui furnal m ulţi lucrători ai uzinei n oastre îşi
p etrec con ced iu l în staţiuni. A n u l tre­
zi p e alta. In tim pul ră zboiului viaţa şi pin ă acum s-a u produ s cu el 125.000 cut, d e pildă, au plecat în staţiuni
balnco-clim alerice de două ori mai
le-a d even it şi mai d e nesuportat, ca • ton e fon tă cenuşie. E m îndru de acest m ulţi m uncitori decît în anul 1956.
d e a ltfe l tu tu ror o a m en ilor m u n cii din lucru bătrinul. A desea îl aud z ic în d :
ţara noastră. Szabo s-a dus atunci la ..E levii m ei ştiu m eserie ! “ A şa -i, e le ­
inginerul ca re con d u cea secţia şi i-a v ii săi, şi elev ii elev ilo r săi, ştiu
cerut să-i dea orice de lucru numai m ultă m eserie. Ei au sporit indicii de
să-i m ărească salariul. Ştiţi ce i-a fă ­ utilizare, fa ţă d e 1938, cu 400 la sulă.
A cest lucru, în special, a perm is ca
cut inginerul ? L -a dat pe uşă afa­
ră şi l-a trim is p e front... in num ai 27 zile din acest an să ...Szabo 'Andrei trăieşte astăzi o
viaţă dem nă. E pensionar, c bătrîn.
Cu alte cuvinte, omul a cerut pline producem întreaga cantitate de fontă dar e fericit. Şi el ştie că zilele aces­
tea din am urgul v ieţii îi sînt însorite,
şi a fost trim is la m oarte. A cea sta din anul 1938. prin grija partidului şi guvernului nos­
tru. D e aceea, ori d e cile ori trece
era soarta m u n citorilor n oştri în v r e ­ Sînt desigur încă m u lte noutăţi in
m ea cînd uzina aparţinea m arelui in­ uzină. S-a reconstruit aproape integral
dustriaş A uschnit. s e m ic o c s c r ia , tr e c h id u -s e 'de la p r o c e ­
A cum bălrînul Szabo A n d rei duce prin uzină, se d u ce şi la \ itrn a le unde
o viaţă dem nă, fără griji. A re, pen ­
d eu l 'A b -d er-H a ld en la proced eu l găseşte totdeauna prilej să dea cile
sie bună din care; se poate îmbrăca c a r b o -flu id , c e e a c e a a d u s a n u a l un un sfat folositor.
spor de producţie de circa 35 m ilioa­ M. POPA
bine, poa te m înca după p ofte. C opiii IO A N
lui au toţi o situaţie bună. ne lei. S-a m odernizat turnătoria v e- secretarul comitetului dc partid
F ostul furnalist vin e des să vadă thf. 'de 1« tuitw .Onlan.