Page 78 - 1962-08
P. 78
pif. « o?ivMVE memummm Nr. 2383
ULTBEELB ŞTIRI ULTIMELE STIB3 ULî IMSLB STIRI ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞTIRI
Manifestări închinate PescMdeipea Congresului
zilei de 23 August î m p u t e r n i c i ţ i l o r e © o p © r a ţ a0 ea#
die U.R.S.S.
UNIUNEA SOVIETICA bul uzinei m etalurgice din Guansun MOfeCOVA 22 (Agerpres).) — peraţlei aproape 1.300.000 apa
a avut loc un m iting al prieteniei TASS transmite:
M O S C O V A 22 C orespondentul A - consacrat celei d e-a 18-a aniversări a rate de radio şi televiziune.
gerpres transm ite: eliberării R om iniei d c sub ju gu l fa s
cist. In Palatul Mare al Kremlinu Raportorul a subliniat că în anii.
La 22 august la Casa ferovia rilor
din M oscova a avut loc o adunare L a m iting au participat colectivul lui s-a deschis Congresul al următori cooperaţia sovietică de
festivă consacrată Z ilei naţionale a uzinei şi reprezentanţi ai M inisterului
R epublicii Populare R om ine. A duna d e extern e al Ii.P.D . C oreene. Vl-Iea al împuterniciţilor coo consum trebuie să creeze o re
rea a fost organizată d e C om itetul
O răşenesc al P.C .U .S., C onsiliul C en A participat, d e asem enea, M tm ole peraţiei. La congres raportul de ţea de alimentaţie publică care
tral al Sindicatelor, C om itetul C en B odnăraş, am basadorul R .P. R om ine
tral al Com sotnolului, M inisterul C ul in II.P.D . C oreeană, m em bri ai am activitate a fost prezentat de să asigure condiţiile în vederea
turii al U.R.S.S. şi A socia fia d e p rie basadei, tehnicieni rom îni care se a-
ten ie sovieto-rom ină. flă în Coreea. Âleksandr Klimov, preşedintele trecerii la alimentaţia publică
A d u n ă ri con sacra te Z ile i d e 2S A u L a m iting au luat cum ulul d irec conducerii Uniunii centrale - a gratuită în întreprinderi şi în
gust au avut lo c da asem enea la L e torul uzinei şi am basadorul M anole
n in grad , R iga, K iev, M irtsk, 'Ib ilisi şi Bodnăraş. cooperativelor de consum din instituţii, aşa cum prevede Pro
Erevan.
A urmai un spectacol dat de an U.R.S.S. (Ţentrosoiuz). gramul P.C.U.S?
R. F. CHINEZA sam blul artistic al uzinei şi prezen ta
rea film ului rom incsc „V a lu rile D u Raportorul a comunicat că în S-au stabilit legături comer C a p tu rarea n n o r spionii Di cMiiiicil ü Pliiiislcrilii
P E K IN 22 (A gerpreş). n ă rii", ultimii trei ani şi Jumătate cir ciale cu organizaţiile coopera Apărării ü II. I. §. $.
A sociafia pentru prietenia chino- culaţia mărfurilor cu amănun tiste din 26 de ţări, în compara în R. D. Vietnam
rom înă şi C onsiliul Sindicatelor din 1?. P. UNGARA tul în întreaga reţea comercială ţie cu 17 ţări în 1957.
Pekin au organizat in seara zilei d e a cooperaţiei a crescut cu 28 la HANOI 22 (Agerpres.) —
22 august o adunare cu prilejul a- B U D A PE S TA 22 (A gerpres). sută faţă de 26,5 la sută cît era Cooperatorii sovietici, a de Grănicerii R.D. Vietnam au
niversării eliberării Rom iniei. Cu p rileju l celei d e-a 18-a aniver planificat. clarat Klimov, consideră drept capturat o vedetă.rapidă sud-
C uvîntări consacrate succeselor ob sări a eliberării R om iniei d e sub ju o sarcină a lor de cea mai mare vietnameză care a pătruns în
ţinute d e poporul rom în in cursul gu l fascist, la U zina d e alum iniu din După cum a arătat Klimov, apele teritoriale ale Vietnamu
ultim ilor ÎS ani in construirea so înota a fost organizată o zi a prie in anul care a trecut locui importanţă să muncească şi pe lui de nord în scopuri de spio
cialism ului şi făurirea unei v ieţi noi teniei ungaro-rom ine. viitor fără preget pentru întări naj. La bordul vedetei se aflau
au rostit preşedin tele A socia ţiei pen torii din mediul rural au achi rea unităţii şi colaborării dintre
tru p rieten ia cliin o-rom în ă, L u Fin, L a m itin g u l m u n c ito r ilo r a c e s te i :t-
şi Dum itru G heorghiu, am basadorul ziţionat prin intermediul coo- organizaţiile cooperatiste na
R .P . R om in e la Pekin. zin c au participat M ihail Roşianu. am ţionale.
basadorul R.P. R om ine in U ngaria
R. P. D. COREEANA şi C zottn cr Sanclor, m inistrul indus ----------- ---------------------------------------------------------------------------------— -------------- MOSCOVA 22- (Agerpres). Or, comandanţii militari ai
triei g rele a R .P. U ngare. TASS transmite următorul co S.U.A., Angliei şl Franţei din
P H E N IA N 22 (A gerpres). Viaţa lui Antoine Gizenga se află municat: Berlinul occidental, care a fost
In seara zilei d e 21 august, la clu transformat de fapt tntr-o
într-o gravă prim ejdie „Potrivit hotărîrii guvernului bază militară a N.A.T.O., se
sovietic, Ministerul Apărării al
LEOPOLDVILLE 22 (Ager- publicii Ghana, Kwame Nkru- şapte persoane. După cum rela U.R.S.S. a ordonat desfiinţarea străduiesc să folosească exis
preş)). — tează agenţia V.N.A., trei pri comandamentului garnizoanei tenţa comandamentului sovie
mah s-a adresat recent preşe- zonieri vor fi deferiţi justiţiei, trupelor sovietice din Berlin. tic pentru pretenţii neîntemeia
Ştirile apărute în presa mon dintelui Consiliului de Miniş iar ceilalţi au fost eliberaţi în te la amestecul puterilor occi
dială anunţă că viaţa lui Antoi tri al Republicii Congo, Adoula, conformitate cu politica mărini- După cum se ştie, după în dentale în treburile interne ale
ne Glzenga, curajosul luptător cerîndu-i să împiedice repeta moasă a guvernului R.D. Viet cheierea în 1955 a’ Tratatului cu Republicii Democrate Germane
pentru libertatea, independen rea unei crime odioase de tipul nam. privire la relaţiile dintre U.R.S.S. suverane şl independente şi ale
ţa şi unitatea Republicii Congo, şi R.D. Germană, comandamen capitalei acesteia. Ei so stră
se află într-o gravă primejdie. celei comise împotriva lui Pa- Misiunea de legătură a înal tul sovietic din Berlin fusese duiesc, de asemenea, să dea im
trice Lumumba. Popoarele din tului comandament al Armatei reorganizat şi funcţiile Iui fu presia că mai există încă la
După cum s-a mai anunţat, în întreaga lume cer să se zădăr seseră limitate la problemele Berlin un comandament ev,a-
semn de protest împotriva tra nicească intenţiile criminale ale j Populare Vietnameze, a comuni serviciului de garnizoană. Tru dripărtit, deşi este îndeobşte
tamentului inuman la care este pele sovietice aflate in subor- cunoscut că el şi-a încetat e-
supus în insula Bolabemba, In reacţiunii congoleze, să nu se cat despre acest nou act agre dinea lui exercitau controlul a- xistenţa încă în 1948 ca urmare
urmă cu o săptamînă, Gizenga supra deplasării personalului şi
admită exterminarea iui Gî- j siv Comisiei internaţionale de
a declarat greva foamei. In pre zenga.
supraveghere şi control.
Trafafivele de dezarmare de ia Geneva zent, după cum anunţă agen a încărcăturilor garnizoanelor a acţiunilor separatiste ale pu
GENEVA 22 (Agerpres). — miletului de la Geneva să, fie re ţia Reuter, starea sa este foar- Chombe silică preifenfîi..* S.U.A., Angliei, şi Franţei, dis terilor occidentale. Nu este greu
La 22 august, Comitetul ce luate cit mai grabnic. i gravă, fapt care a fost con locate în Berlinul occidental, la de văzut că comandanţii pute
lor 18 state pentru dezarmare a firmat de ministrul de Interne ELISABETHVILLE 22 (Agerpres). lor occidentale, printre caic şi Anglia. frontierele cu Berlinul occiden rilor occidentale recurg la ase
hotărît să-şi suspende lucrările In şedinţa plenară din 22 au- congolez Kamitatu. Acesta a a- Deşi lanţul concesiilor făcute sepa „Chombe, scrie „Guardian“, pare tal, la centura exterioară, asu menea metode pentru a men
între 8 septembrie şi 12 noiem gust comitetul, care a consacrat nunţat în cadrul unei conferinţe ratistului katanghez s-a extins veri pra intrării şi ieşirii din Ber ţine regimul. de ocupaţie în
brie 1962. Totodată, copreşe ultimele cîteva şedinţe discutării de presă că Gizenga urmează gă cu verigă împicdicînd unificarea astăzi mai convins ca oricînd că tim linul occidental a membrilor Berlinul occidental cu scopul de
dinţii au fost împuterniciţi de 1 . oblemei privind încetarea ex- să fie transferat într-Un spital. ţării, Chombe continuă să ridice noi pul este de partea sa, ca Marea Bri misiunilor militare de legătură a camufla această bază militară
perienţelor nucleare, a reluat După cum transmite din Leo pretenţii. tanic este mai interesată în ocrotirea ale celor trei puteri de pe lingă a N.A.T.O.
comitet ca, in urma unei con dscuţiile cu privire la măsurile poldville corespondentul agen După cum transmit agenţiile de intereselor lui Roy Welensky şi a a- Comandamentul suprem al gru
sultări cu membrii comitetului, care urmează să fie luate în ţiei Associated Press, liderul presă, liderui katanghez a cerut marţi numitor oameni de afaceri britanici pului de trupe sovietice din Desfiinţarea comandamentului
să stabilească şi o altă dată a prima etapă a dezarmării gene- partidului Solidarităţii africane noi modificări şi la ultimul program decit a intereselor lui Adoula (şeful Germania, exercitau (împreună garnizoanei trupelor sovietice
reluării lucrărilor comitetului rale şi totale aşa cum sînt pre Thomas Mukuîdi, a declarat că elaborat dc O.N.U. în vederea unifi guvernului congolez central — N.R.) din Berlin corespunde intruto-
dacă, după părerea lor, împre văzute în proiectul sovietic de poliţia politică din Congo a pri cării Congo-ului, deşi acesta ţine sca şi că, de fapt, se va face foarte pu cu trupele celor trei puteri) tul politicii caie urmăreşte li
jurările vor cere aceasta, ţi- tratat, şi în schiţa prevederilor mit ordinul să-I lichideze pe ma de toate condiţiile puse pînă în ţin pentru a constrînge regimul ka chidarea rămăşiţelor- celui e.e
nind însă seama atît de data principale ale tratatului propus Antoine Gizenga, care se află prezent de Chombe. paza închisorii de la Spandau al doilea război mondial în Eu
prevăzută pentru încheierea exa de S.U.A. de opt luni sub stare de arest ropa, promovată în mod con
minării problemei dezarmării in pe mica insulă Bolabemba, în pentru principalii criminali de secvent de Uniunea Sovietică,
cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Discuţiile vor fi reluate în
Adunării Generale a O.N.U., cît şedinţa următoare care va avea război germani, şi paza monu
şi de dorinţa ca lucrările co- loc la 24 august.
apropiere de gurile fluviului Potrivit relatărilor corespondentului tanghez să intre într-o federaţie ală mentului ridicat in cinstea os încheierea tratatului de pace
Congo. agenţiei France Presse, la o confe turi dc restul Congou-lui“. taşilor sovietici la Tiergarten. german şl normalizarea pe a-
rinţă de presă organizată la 21 au ceastă bază a situaţiei din Ber
Ştirile îngrijorătoare despre
primejdia gravă în care se află gust Ia EÎisabethvillc, Chombe nu s-a ¦ linul occidental.
viaţa lui Ântoine Gizenga au
stîrnit un val de proteste în mai declarat satisfăcut de statutul fc- j Lupta grevistă a minerilor din Asturia Reprezentanţii autorităţilor
lumea întreagă şi îndeosebi în militare afe S.UM, Angliei şi
ţările Africii. Preşedintele Re- deral preconizat pentru Congo şi a Franţei din Berlinul occidental
slnt încunoştiinţaţi că proble
Şedinfa extraordinară a guvernului englez • PE SCURT @> cerut ca provincia Katanga să aibă ia amploare mele legate de controlul asupra
„un statut special, similar celui dc deplasării personalului şi în
CANBERRA. Asupra Australiei s-a cărcăturilor garnizoanelor S.U.A.,
LONDRA 22 (Agerpres)). - TASS presei însă ea a fost accelerată din abătut un val ele frig. In mai multe regiune autonomă*. MADRID 22 (Agerpres). — nerilor grevişti a crescut la Angliei şi Franţei In Berlinul
pricina situaţiei din Berlinul occidental. regiuni au căzut puternice ninsori. De asemenea, după cum anunţă co Ultimele ştiri transmise de a- peste 4.000. Se semnalează, de occidental şi din acest oraş, de
transmiîe: In urma troienilor dc zăpadă pe şo genţiile occidentale de presă asemenea, că un mare număr paza închisorii de la Spandau
La 22 august în clădirea Amirali In afară de această problemă pe or sele circulaţia ?. fost întreruptă. respondentul agenţiei Reuter, cl nu relatează despre extinderea de muncitori au încetat lucrul pentru principalii criminali cie
dinea de zi a şedinţei cabinetului fi s-a mai declarat dispus să cedeze gu luptei greviste a minerilor din în semn de solidaritate cu mi război germani şi de paza Mo
tă ţi — reşedinţa provizorie a primu gurează o serie de alte probleme şi MONTEVIDEO. La 21 august, vernului central dccît „surplusul“ din nerii grevişti. numentului ridicat în cinstea
lui ministru al Angliei — a avut loc anume: aderarea Angliei la Piaţa co muncitorii constructori clin Uruguay veniturile obţinute dc pe urma ex Asturia. ostaşilor sovietici Ia Tiergarten
o şedinţă extraordinară a guvernului mună şi dificultăţile care s-au ivit în au declarat o grevă generală de 24 ploatării bogăţiilor acestei provincii. După cum se ştie, începînd de Alarmat de creşterea mişcării se află în mod temporar în
englez. La şedinţă au luat parte toţi legătură cu aceasta, situaţia din Rho- dc ore, cerînd majorarea salariilor Dimensiunile „surplusului“ urmează greviste şi pentru a intimida pe
membrii cabinetului în frunte cu pri desia de sud unde încordarea s-a inten şi îmbunătăţirea condiţiilor de lo să fie determinate dc experţi. sîmbătă numeroase mine din grevişti şi pe cei care intenţio competenţa Statului Major al
mul ministru Macmillan. Mulţi dintre sificat ca urmare a înăbuşirii de că cuitt. nordul Spaniei şi-au încetat ac nează sa se alăture grevelor, gu- grupului de trupe sovietice din
ei au fost nevoiţi să-şi întrerupă va tre autorităţi a drepturilor democratice, Comentînd pretenţiile ascendente ale tivitatea întrueît minerii au in vernul spaniol a trecut la re Germania“ .
canţa şi să e prezinte urgent la Lon problema Gongouîui, problema dezar lui Chombe, ziarul britanic „Guar trat în grevă cerînd majorarea presalii. Au fost concendiaţl
mării şi problema pregătirilor în ve dian“ subliniază că această atitudine salariilor şi îmbunătăţirea con muncitorii de la patru mine si nr»
dra. derea proiectatei conferinţe a primilor tuate în apropierea localităţii
Deşi în cercurile oficiale s-a anun miniştri ai ţărilor Gommomvealthutui. diţiilor de muncă.
Potrivit relatărilor agenţiei
ţat că această şedinţă era prevăzută de
mult, după cum reiese din informaţiile cete posibilă datorită poziţiei puteri- j U.P.I., în prezent numărul mi Mieres.
perialiste agresive, pentru normaliza poarelor şî nu nimicirii a milioane de ansamblu, U.R.S.S., a făcut în ultima participă la tratativele de la Geneva
vreme încă o propunere. Aşa cum a conferinţei este o bază largă pentru
Cuvîntarea tovarăşului rea vieţii internaţionale şi statornici oameni, nu distrugerii bunurilor mar arătat şeful guvernului sovietic, tova realizarea unui acord şi a fost accep
răşul N. S. Hruşciov, pe teritoriul tat ca atare de U.R.S.S. Opinia publi
rea unor relaţii dc colaborare rodnică teriale şi valorilor spirituale făurite Berlinului occidental, devenit oraş li că mondială iubitoare de pace cere in
ber şi demilitarizat, vor putea staţiona prezent puterilor occidentale să proce
intre ţâri şi popoare. Ţara noastră de-a lungul secolelor, este necesar să temporar, sub forma unei garanţii su deze la fel, făcind astfel posibilă so
plimentare, trupe sub steagul O.N.U., luţionarea uneia dintre cele mai arză
îşi aduce contribuţia la lupla pentru fie înfăptuită năzuinţa supremă a o- care să nu tie însă trupe din ţările toare probleme ale timpului nostru.
membre ale blocului militar agresiv
Alexandru Drăghici destinderea încordării şi promovarea menirii — statornicirea unei păci trai N.A.T.O. Dacă foaie eforturile ţărilor înfăptuirea dezarmării este o nece
socialiste de a se ajunge la rezolva sitate vitală pentru toate popoarele, o
coexistenţei paşnice atît în zona geo nice. rea dc comun acord a problemei trata cerinţă a întregii omeniri. Acest ade
tului de pace german şi a situaţiei Ber văr a fost iiustraf grăitor de recentul
grafică din care tace parte, cît şi in In zilele noastre amatorii de a- linului occidental nu vor da rezultata Congres mondial pentru dezarmare ge
din pricina poziţiei ccleliiaife părţi, nerală şi pace. Ţările socialiste, înirc
Jiercle mecanice, din transporturile în parte şi a torţelor sistemului mon lumea întreagă. vertturi militare nu-şi mai pot des ţările socialiste sînt hotărâte să încheie care şi ţara noastră, nu au nevoie de
aeriene şi navale şi din alte sec dial socialist în ansamblu. tratatul de pace cu R.D. Germană. război, preţuiesc pacea şî duc o luptă
(Urmare din pag. l-a) toare dc activitate. Ga rezultat al Trăim într-o epocă de minunate făşura nestingberiţi uneltirile. Iti faţa consecventă pentru apărarea ei. To
măsurilor aplicate, salariul real al La a 18-a aniversare a eliberării, Problema cheie a zilelor noastre todată, ţinîncl seama că cercurile a-
creze nemijlocit în unităţile agricole muncitorilor este în acest an de cir ţara noastră înfăţişează imaginea li descoperiri ştiinţifice şi tehnice. în lor se înalţă ca un zid de granit este problema dezarmării. De rezolva gresive continuă cursa înarmărilor, că
socialiste muncesc cu tragere dc inimă ca 2 ori mai mare decit în 1950. nei societăţi în care coeziunea moral- treaga omenire îşi exprima, în aces.c uriaşele forţe ale păcii. Sub sieagul rea ei neîntîrzîată depinde ca omeni pînă acum nu s-a putut ajunge la un
pentru aplicarea agrotehnicii moderne, politică a întregului popor este mat rea să fie izbăvită de coşmarul unei
pentru buna organizare a muncii şi In prima jumătate a şescnalului vo trainică decît oricînd. însufleţiţi de zile, admiraţia iaţă de noua şi stră Jjşluptei pentru pace, militează cu ho catastrofe termonucleare, ca pacea să acord în problema dezarmării, ţările
obţinerea de recolte bogate. lumul vînzărilor de mărfuri către victoriile istorice obţinute în cons lucita realizare a Uniunii Sovietice în tărâre ţările puternicului lagăr socia devină o realitate statornică. înfăptui socialiste consideră că datoria lor sfîn-
populaţie prin comerţul socialist a trucţia socialismului, oamenii muncii rea dezarmării ar ridica de pe umerii fă este de a se asigura cu mijloacele
Sîntem convinşi că ei vor fi mereu sporit într-un ritm mediu anual de de la oraşe şi sate sînt strins uniţi cercetarea spaţiului cosmic: zborul în list şi alte state iubitoare de pace, popoarelor povara uriaşelor cheltuieli necesare pentru a apăra mutica paşnică
la înălţimea sarcinilor încredinţate! 15 Ia sută, depăşind cu peste 3 mi în jurul Partidului Muncitoresc Ro militare, iar enormele resurse şi ener şi securitatea popoarelor lor, pacea în
liarde dc lei volumul prevăzut. Mari mîn, ai Comitetului său Central, în delungat în grup a două nave cos clasa muncitoare internaţională, lar giile umane irosite azi în cursa înar lumea întreagă.
Nu încape îndoială că măsurile luate fonduri sînt cheltuite din bugetul sta frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheor- mice cu piloţi la bord. Marcînd încă ga mişcare a popoarelor în apărarea mărilor ar putea ti folosite pentru îm
de partid şi guvern, munca devotată tului pentru îmbunătăţirea în conti ghiu-Dej. bunătăţirea vieţii oamenilor, pentru Reazemul de nădejde al păcii îl con
şi sîrguincioasă a ţărănimii colectiviste, nuare a condiţiilor de locuit ale oa o treaptă în pregătirea zborurilor spre păcii. Un rol tot mai important în progresul popoarelor. stituie lagărul socialist, unitatea şî co
a lucrătorilor din gospodăriile de stat şi menilor muncii. In partid, poporul nostru vede că eziunea sa. La baza politicii noastre
S.M.T., activitatea cadrelor de agro lăuza sigură, conducătorul său ferm stele ale oamenilor, fapta de eroism a rândul torţelor păcii îl au noile state Pe masa tratativelor de la Geneva externe se află alianţa, prietenia' şi
nomi, zootehnicieni, medici veterinari Pe măsura înaintării ţării noastre şi încercat, iar în politica partidului piloţiior-cosmonauţi Nikoiaev şi Po- independente, care au apărut pe harta se află programul clar, eficient şi colaborarea frăţească cu Uniunea So
va contribui Ia ridicarea la un nivel pe calea desăvîrşirii construcţiei so — propria sa politică, programul vi povici, eforturile încununate de succes lumii ca rod al irezistibilei mişcări realist propus de Uniunea Sovietică vietică şî cu celelalte ţări socialiste.
tot mai înalt a agriculturii socialiste. cialiste, se adînceşte şi se perfecţio itorului său luminos. Prestigiul uriaş ale tuturor ceior care au contribuit contemporane de eliberare naţională. pentru înfăptuirea dezarmării generale Vizita făcută recent în ţara noastră
nează continuu democraţia socialistă, de care partidul se bucură astăzi în la realizarea ei, confirmă prîrnatul Sînt pe cale de lichidare ultimele ves şi totale sub un strict control inter de delegaţia de partid şî guvernamen
Dezvoltarea industriei .şi a agricul creşte rolul şi importanţa sfaturilor mase, rolul său hotăriior în toate mondial pe care-1 deţine Uniunea So tigii ale colonialismului, ceea ce con naţional. Ţările socîalisie participante tală a U.R.S.S., în frunte cu tovară
turii, creşterea producţiei şi produc populare, a! sindicatelor şi al altor domeniile de activitate, dragostea şi vietică în tehnica rachetelor, în pre tribuie la înlăturarea multor focare de la Comitetul celor 18, printre care şi şul N. S. Hruşciov, a adus o nouă
tivităţii muncii, reducerea preţului de organizaţii in atragerea maselor io încrederea cu care este urmat de în cizia folosirii şi dirijării lor. Faptul încordare internaţională. Stă în puterea ţara noastră, sprijinite de alte . state contribuţie Ia întărirea prieteniei ro-'
cosi în toate ramurile economiei na conducerea treburilor obşteşti. tregul popor, chezăşuieşte noi şi noi că Uniunea Sovietică este ţara care imenselor forţe ale păcii ca, luptînd iubitoare de pace, fac tot ce Ie stă în rhîno-sovieiice, la consolidarea unităţii
ţionale au dus la sporirea continuă a victorii pe drumul desăvîrşirii cons deschide omenirii drum în Cosmos unite, să bareze cafea războiului, să putinţă pentru a înlesni progresul tra sistemului mondial socialist.
venitului naţional, care în acest an Succesele însemnate obţinute de pe trucţiei socialismului în patria noa asigure triumful ideilor dc coexistenţă tativelor. Din păcate însă, din cauza
este cu o treime mai mare dccît în penii muncitor în dezvoltarea ţării stră. nu este întîmpîător. Izvorul tuturor paşnică. poziţiei negative a reprezentanţilor oc Poporul romîn, însufleţit dc victo
1959. sînt nemijlocit legate de marile a- cidentali, lucrările Comitetului conti riile dobîndife sub conducerea parti
vantaje pe care le oferă relaţiile de T o v a ră şi, succeselor sale îl constituie ideile Acordurile recente, privind proble nuă să bată pasul pe loc. dului în cci 18 ani de viaţă liberă,
Veghind în permanenţă la creşterea colaborare şi întrajutorare tovărăşească Sărbătorim ziua eliberării patriei priveşte cu încredere viitorul. El este
nivelului de trai al oamenilor mun statornicite între ţările lagărului so noastre în condiţiile marilor victorii marxism-leninismului care călăuzesc mele Laosttlui şi viitorul Irianului dc In ce priveşte problema încetării ex
cii, partidul şi guvernul au luat în cialist şi, în mod deosebit, de spri înregistrate în domeniul vieţii inter perienţelor cu armele nucleare, Uniu hotărît să-şi consacre toate forţele sale
acest an, pe baza creşterii venitului jinul frăţesc pe care Uniunea So naţionale de ţările socialiste, dc for construcţia socialismului şi comunis vest, cuprind un învăţămînt valabil pe nea Sovietică a declarat în repetate cauzei măreţe a desăvîrşirii construc
naţional, noi măsuri menite să asi vietică îi acordă ţării noastre, ca şi ţele păcii şi progresului, care cresc rânduri că este gata să semneze ori ţiei socialismului în patria noastră,
gure îmbunătăţirea condiţiilor dc mun celorlalte ţări socialiste. Adîricirea co neîncetat. Trăsătura dominantă a e- mului şi a căror înfăptuire descătu toate meridianele — şi anume că nu cînd un acord în această privinţă, ur- luptei hoţărîte pentru triumful păcii-
laborării, continua perfecţionare a pocii noastre esie schimbarea rapor mînd ca respectarea acordului să fie
că şi de viaţa ale celor ce muncesc. diviziunii internaţionale socialiste a tului de torţe în favoarea socialismu şează energia şi capacităţile poporu există problemă litigioasă, oricît de controlată prin mijloacele naţionale — Trăiască 23 August, ziua elibe
muncii asigură rezolvarea cu succes lui şi a păcii. pe care ştiinţa Ie-a pus de multă vreme rării scumpei noastre patrii!
Potrivit hotărîrii partidului şî guver a sarcinilor făuririi bazei tehnico-ma- lui, creează condiţiile unui puternic complicată ar părea ea, care să nu Ia dispoziţia statelor. Memorandumul
nului din iulie 1961 anul acesta s-au ieriale a socialismului şi lichidării Exprimînd voinţa şi interesele fun prezentat de cele opt state neutre care — Trăiască eroicul nostru popor
treptate a diferenţei dinire nivelele damentate ale întregului popor, avîrit al economiei şi culturii,' al şti poată tj soluţionată prin tratative şi muncitor, constructor entuziast ai so
efectuat noi majorări ale salariilor ta de dezvoltare ale ţărilor socialiste, partidul şi guvernul nosiru promo cialismului!
creează condiţii pentru dezvoltarea vează neabătut o politică externă inţei şi tehnicii. Felicităm din toată înţelegere.
rifare aie unor. categorii de salariaţi dc pace, militează cu fermitate pentru — Trăiască marea comunitate fră-'
mai rapidă a economiei fiecărei ţări demasoarea uneltirilor cercurilor im inima Partidul Comunist al Uniunii Una din aceste probleme care, la ţească a ţărilor socialiste!
printre care se numără muncitorii din
Sovietice, guvernul sovietic şi întregul mai bine de 17 ani de la terminarea — Trăîască pacea între popoare!
ramura energiei electrice, din indus
tria materialelor de construcţii, din popor sovietic pentru această minu războiului împotriva Germaniei hitlc-
nată înfăptuire care inaugurează o risţe, continuă să învenineze atmosfera
ramura pielărie-cauciuc, sticlă şi ce nouă etapă în domeniul cercetării şi în Europa şi în iume este problema
cuceririi cosmosului! lichidării rămăşiţelor războiului, pro
ramică (iha, din poligrafie, din ate-
Fiecare din succesele pe care ome blema încheierii tratatului dc pace ger
nirea le obţine pe drumul progresului man.
ştiinţei şî tehnicii subliniază cu tărie
o concluzie logică, o necesitate impe U.R.S.S. şi R. D. Germană, ferm
sprijinite de celelalte ţări socialiste,
rioasă în ce priveşte relaţiile inter propun ca regimul de ocupaţie a fru-
pclor S.U.A., Angliei şi Franţei exis
naţionale în epoca noastră: pentru ca tent în Berlinul occidental să ia sfîr-
măreţele realizări ale geniului uman şit. In dorinţa de a facilita reglementa
să slujească vieţii, progresului po rea paşnică a situaţiei din Berlinul
occidental şi a problemei germane în
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. leleloii: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării jJireeţiei Generale P. Ţ,Ţ,R. n r.” 263^28 din 6 noiembrie'
1949. — Tiparul; întreprinderea Roii grafică „ţ Aţai* ~ Deva.